Presiunea cazanului locomotivei cu aburi

[Trifu22]

V-ati gandit vreodata cum mentineau locomotivele cu abur presiunea constanta in cazan?
In caz de suprapresiune, supapa menita in acest scop, se deschidea automat, lasand o parte din abur sa iasa din cazan.
In caz de presiune joasa, lucurile sunt mai complicate...
Incepem cu o mica lectie de fizica:
apa nu se poate comprima
aburul ocupa de zece ori cantitatea e apa vaporizata (1l apa = 10l abur); Nu confundati Volumul (l) cu Masa (kg)
apa sub presiune ingheata la temperaturi sub 0 grade celsius;
apa sub presiune fierbe la o temperatura mai mare de 100 grade celsius;

exemplu:
daca incercam sa fierbem apa supusa unei presiuni de 2 bari, aceasta va fierbe la 120.8 grade celsius
daca incercam sa fierbem apa la altitudinea de 8000 metri unde presiunea atmosferica este scazuta, apa va fierbe la aproxiativ 75 grade cesius

----------------------------------

in concluzie, presiunea ridicata din cazan creste punctul de fierbere al apei asadar e nevoie de mai multa caldura pentru a ajunge la acel punct de fierbere;
pe de alta parte folosirea aburului genereaza o scadere a presiunii, si implicit o scadere a punctului de fierbere;
temperatura din focar ramanand constanta (din cauza faptului ca punctul de fierbere a fost ridicat) face ca apa sa fiarba iar, generand presiune, urcand punctul de fierbere

atentie! nu este vorba despre apa pura;
Apa pura
-Nu ingheata
-Nu fierbe
-Nu conduce curentul electric

[camionagiul]

Salut Trifu22 unsubiect interesant, care ne obliga la stoarcerea informatiilor de cultura generala din creierul nostru adormit de multi ani ( am terminat liceul acum 27 de ani). Trebuie precizat la intrebarea ta, ca realizarile ingineresti in domeniul constructiei locomotivei cu aburi au fost tot timpul puse sub acel semn de intrebare careacteristic rasei noastre si anume: nu se poate mai bine, mai repede, mai eficient ? De la locomotiva lui Stephenson din 1823 ( The Rocket ) au trebuit sa treaca cateva decenii, ca inginerii sa-si dea seama de calitatile aburului supraincalzit ( aburul uscat ) fata de cele ale aburului umed si vizibil cu ochiul liber, obtinut la 100 de grade Celsius ( plus minus cateva grade in functie de altitudine ). Cazanele primelor locomotive care probabil deabea reuseau sa atinga 8 sau 10 atmosfere nu erau dotate cu manometre (probabil ele s-au inventat mai tarziu), dar mecanicul isi dadea seama de cat de mare este presiunea in cazan dupa pozitia bratului cu contragreutate montat la supapa de suprapresiune, care la randul ei era montata pe domul de aburi. Dupa modernizarea sertarului de comanda al cilindrului, (cutia de viteze a locomotivei cu aburi) sau chiar mai tarziu asistemului cu supape de tip Lentz inginerii au observat ca locomotiva dadea randament mai bun supraincalzind aburul obtinut prin fierberea apei din cazan, folosind puterea calorica a fumului care si asa este eliminat prin cos, si obligandu-l sa treaca printr-un sistem complicat de tevi si tuburi , supraincalzind aburul care la un moment dat ajungea sa depaseasca temperatura de 300 de grade Celsius. Acest abur a dat posibilitatea locomotivelor de a ajunge la performante deosebite ( clasa 151 cu numarul de fabricatie 002 poreclita de ceferisti Mariana dezvolta o putere de 2600 de cai, mai mult decat Sulzerele ) sub aspectul parametrilor viteza si putere, dar si la o constructie mai complexa in ceea ce priveste cazanul, care acum trebuia sa suporte 14 pana la 16 atmosfere si care era dotat cu manometer precise si supape de suprapresiune prevazute cu arc care se putea regla. Economia de carbuni lemne sau pacura realizata in acest fel a dus la progrese tehnice insemnate ( dupa ce locomotiva se punea in miscare si ajungea la viteza stabilita deviza mecanicului cand manevra comanda sertarului era : umplere mai mica, expansiune mai mare.) culminand cu cea mai mare si mai puternica locomotiva cu aburi construita vreodata, Big Boy-ul americanilor cu formula axelor 2-4-4-2 care consuma 22 de tone de carbune pe ora. Inainte de a incheia te rog sa ma pui totusi in tema cu apa pura, deoarece la capitolul asta la mine e "intuneric".

[Opptur]

Adica apa pura (H2O presupun) nu conduce curent electric, nu fierbe si nu ingheata? Si apa normala (H2O cu cloramina, saruri s.a.m.d.) face toate aceste lucruri? Si eu am nevoie de o lamurire .