De-a lungul timpului, fiecare producator de locomotive cu abur si-a nascocit propriul mecanism pentru a folosi forta aburului la punerea in miscare a locomotivei. Astfel, dupa numele constructorului sau a inventatorului respectiv, mecanismele au fost Heusinger, Lenz, Caprotti, Alen, sau Gooch.
mecanismul predominant la locomotivele din arcul CFR este de tip Heusinger care s-a folosit pe scara larga la locomotivele cu abur de fabricatie nemteasca. Macheta functionala reproducand mecanismul de la locomotivle CFR din seria 230.000 este expus la muzeul CFR din Bucuresti.
Acest mecanism functional este alcatuit din cilindrii cu abur, biele, manivele, culisa, glisiera, sertarele, pistoanele, piatra culisei etc, intocmai la fel ca la locomotivele cu abur adevarate. In plus, acest mecanism reproduce fidel si dinamic sistemul de inversare al sensului de mers al locomotivelor . Ca functionare, acest mecanism incepe cu admisia aburului in sertarele cilindrilor locomotivei , apoi se face dirijarea acestuia pe una dintre fetele cilindrului de abur, care impinge tija pistonului. Tija pistonului este cuplata prin intermediul capului tip cruce cu biela motoare a locomotivei care actioneaza prin intermediul cuzinetului direct pe butonul rotii locomotivei. In plus, mecanismul mai are si sistemul de biela-manivela care asigura pozitia pe fata corecta a pistonului a aburului ce pune in miscare mecanismul. Pentru inversarea sensului de mers, mecanismul este echipat si cu culisa, prevazuta cu piatra de culisa mobila, prin miscarea acesteia in sus sau in jos conduce aburul in cilindru in functie de directia de mers dorita.
Realizarea remarcabila a acestui mecanism face posibila explicarea concreta a functionarii intregului mecanism de distributie, fiind utila atat vizitatorilor din muzeu cat si elevilor de la liceul CFR unde a fost folosit ca material didactic.
Acesta a aparut in videoclipul melodiei ''Glasul rotilor de tren'' alaturi de alte materiale expuse la respectivul muzeu.