Transport in comun urban in judetul Vaslui

[ldh80]

1. Vaslui (oras din 1834, municipiul din 1979)

-Tramvaie
Conform declaratiilor lui Ioan Pavel (ultimul prim-secretar al judetului Vaslui in 1989; tot el, in calitate de prim-secretar al judetului Caras Severin a impulsionat introducerea tramvaiului la Resita, in 1988), exista un plan de introducere a unei linii de tramvai la Vaslui. Aceasta urma sa lege gara de "Termica" si platforma industriala- mai precis "Intreprinderea de materiale izolatoare/Hidrom". Traseul acestei linii de tramvai urma a fi: Garaj IJTL- Strada Decebal- Intersectie (de aici o ramura trebuia sa meraga in continuuare pe strada Decebal- Intersectie Petrom- Sat Muntenii de Jos)- Strada Ceramicii- Pasaj denivelat peste liniile CFR- si imediat dupa coborarea de pe pasaj linia de tramvai urma sa se uneasca cu calea ferata industriala (care iese din fostul triaj al statiei Vaslui si merge in zona industriala "Rediu") si pana aproape de "Hidrom" trebuia sa fie linie comuna, atat pentru tramvai, cat si pentru trenurile de marfa (pe aceasta portiuni se vad acei stalpi si reteaua de contact), si, inainte de a ajunge la "Hidrom", se despartea: linia de tramvai urma sa meraga pana la intersectia din fata "Hidrom", iar calea ferata industriala iese in mini-triajul din spatele fabricilor.
Planurile prevedeau extinderea ulterioara a retelei de tramvai spre satele Muntenii de Sus si Solesti.
In 1989 este adus in statia Vaslui un tramvai. Dupa ce a stat abandonat cativa ani, este apoi casat.

-Troleibuze
Planuri pentru troleibuze la Vaslui au existat inca inainte de 1989. La data de 1 mai 1994 (in timpul primarului Victor Cristea) este data in folosinta singura linie de troleibuze din Vaslui, linia 2 Gara-Textila, in lungime de 4,4 km. Pe aceasta linie au circulat 5 troleibuze "DAC-217-E". Pentru intretinerea liniei de contact, a existat un autoturn "Roman".
La data de 9 iulie 2009 circulatia troleibuzelor in Vaslui este suspendata. Cele 5 troleibuze (cu exceptia celui cu numar de parc 504) sunt casate.
In vara anului 2011, reteaua de troleibuze din Vaslui este demontata. Totusi, ar exista planuri pentru modernizarea acesteia si extinderea ei pana in suburbia Moara Grecilor, precum si de achizitionare a 5 troleibuze noi (bine ar fi sa fie de tipul IRISBUS-CITELIS articulate).
Ca troleibusele din Vaslui sa aiba calatori trebuia ca pe traseul Gara-Centru-Textila sa circule numai troleibuse, iar autobusele de la Gara spre Moara Grecilor, Gura Bustei, Brodoc, Zona Industriala, sa circule pe strada Traian- Intersectie Gazarie- Liceu Mihail Kogalniceanu- Intersectie Cinema Independentei si abia apoi sa iasa in strada Stefan cel Mare.

-Autobuze
la Vaslui transportul urban in comun (cu autobuzele) a aparut in anii 70', ca urmare a constructiei platformelor industriale "Rediu" si "Moara Grecilor".
S-au utilizat autobuze de tipul "Roman-112-UD", "DAC-112-UDM", "DAC-117-UD" si "IKARUS-260/280".
In 1979 ia fiinta 'Intreprinderea judeteana de transport local IJTL" Vaslui, cu autocoloane la Vaslui, Barlad si Husi.
Dupa 1990, aceasta se imparte in:
-"Transurb" Vaslui;
-"Urbantrans" Barlad;
-"Transloc" Husi.
Insa, ca urmare a falimentului marilor platforme industriale (si implicit a scaderii numarului de calatori), lipsei pieselor de schimb, parcului auto vechi, situatia economica a acestor unitati se degradeaza continuu.
In 2002, "Transurb" Vaslui (director Ileana Daniel) avea 16 autobuze urbane (9 de tipul DAC-112-UDM, unul de tipul DAC-117-UD, 4 de tipul IKARUS-280 si doua de tipul IKARUS-260). Dintre acestea, 12 aveau norma de casare depasita. De asemenea, mai existau si 7 microbuze "Iveco".
In 2008 sunt achizitionate 5 autobuze noi "IRISBUS-CITELIS". De asemenea, mai exista si un autobuz "Grivbus". Pentru inoirea completa a parcului "Transurb" ar mai fi nevoie de inca 10 autobuze noi "IRISBUS-CITELIS".
In Vaslui exista urmatoarele rute de autobuze urbane:
-Gara- Suburbia Moara grecilor;
-Gara-Suburbia Gura Bustei;
-Gara-sat Puscasi;
-Gara-suburbia Brodoc;
-Gara- zona industriala Rediu;
-Textila-Zona Industriala Rediu.
In 2010 sunt inaugurate si alte rute, deservite de microbuze:
-Gara-Delea;
-Gara-Viisoara;
-Gara-Cismeaua Moldovencei;
-Gara-Casa de Pensii
-Gara- Directia pentru protectia copilului.
De asemenea, sunt modernizate si statiile de autobuze.

In 2011 se afla in executie un amplu program, care vizeaza: refacerea retelei rutiere, a iluminatului public, modernizarea si extinderea liniei de troleibuz si constructia unui terminal nou pentru transportul urban in comun.

[ldh80]

2. Barlad (oras din ?, municipiul din 1968)

-In anului 2001 a existat un proiect de introducere a troleibuzului la Barlad.

In Barlad exista doua linii de autobuze urbane:
1 Gara-Rulmentul
2 Rulmentul-Liceul Mihai Eminescu

In afara de acestea, ar mai exista si alte trasee urbane, deservite de microbuze:
Rulmentul-Piata-Cartier Podeni;
Rulmentul-Piata-Cartier Deal;
Cartier Deal 2- Gara

"Urbantrans" Barlad a avut 7 autobuze "DAC-112-UDM" si "IKARUS-280". In 2002 aceasta a dat faliment, in perioada 2002-2005 transportul in comun urban in Barlad fiind efectuat cu microbuze.
Din 2005 acesta este preluat de firma "Unistil" care imbunatateste semnificativ conditiile de transport, prin reintroducerea autobuzelor, chiar second-hand.
Ar fi 21 de autobuze urbane in Barlad, toate second-hand: 6 'MAN" (din care unul articulat), 5 'MERCEDES", doua "NEOPLAN", 7 "NAV" si unul "VOLVO".
Ar mai trebui amenajate statiile de autobuz si strazile- in special cele din cartiere.

[ldh80]

3.Husi (oras din 1834, municipiul din 1995)

Aparitia transportului in comun urban in orasul Husi este legata de constructia intreprinderilor din "zona industriala", in perioada 1974-1980.
Primele autobuze, care au facut serviciul de transport urban in comun in orasul Husi au fost autobuzele "Roman-112-UD", introduse pe la inceputul anilor 80'.
In anii 80'-90', existau doua linii de transport urban in comun in Husi:
-Zona industriala- Gara;
-Zona industriala- Cartier Corni.
Daca pe prima linie, care strabate zona centrala a orasului, s-au amenajat statii cu alveole si uneori cu acoperis, pe cea de-a doua linie, care strabate o zona de case, din cauza lipsei de spatiu, nu s-au amenajat statii cu alveole.
Se amenajeaza si un garaj( cu 5 locuri hale acoperite) pentru aceste autobuze, pe soseaua Husi-Stanilesti, prevazut cu atelier mecanic si birouri.
In anii 80', aceste autobuze, in special dimineata si seara circulau pline, transportand muncitorii care lucrau in zona industriala. In 1990 existau un numar de 10.904 angajati, din cei cca 33.000 locuitori ai orasului Husi.


Dupa 1990, din cauza falimentului unitatilor din zona industriala, a cresterii numarului de masini personale, numarul de calatori transportati de noua Transloc scade drastic. In anii 1993-1994, autobuzele "Roman-112-UD" sunt inlocuite cu autobuzele "DAC-112-UDM" (3 bucati), "IKARUS-260" (doua bucati) si "Karosa" (o bucata).
Se incerca diverse solutii de redresare a activitatii, inclusiv efectuarea unor curse interurbane (Husi-Vaslui) de catre "Transloc". Din pacate, nici una nu a dat rezultate, an de an datoriile Transloc crescand.
In noiembrie 2002 "SC Transloc SA" intra in faliment. Garajul este cumparat de o firma din Bacau, iar doua autobuze "DAC-112-UDM", singurele care se mai aflau in stadiul de functionare sunt cumparate de "Club T SRL", care obtine, din partea primariei, dreptul de a organiza transport urban de calatori in orasul (devenit in 1995 "municipiul") Husi.
Perioada 2002-2005 a fost cea mai grea pentru transportul urban de calatori din Husi, "SC Club T" aducand chiar si anticele minibuze "Robur"! Chiar a aparut un articol in ziarul judetean, traseul Gara-Zona Husi fiind comparat cu traseul Calcutta-Bombay din India!
In primavara anului 2005 transportul in comun urban este preluat de SC Anta 95 Srl, care aduce microbuze "Mercedes Sprinter", destul de noi.
In ultimii ani, unele statii sunt reamenajate si se prelungesc traseele de transport urban de calatori din Husi:
-traseul Zona-Corni este prelungit pana in comuna Epureni
-se introduce traseul Dobrina-Zona Industriala.

Asadar, in prezent, in Husi exista 3 trasee urbane, deservite de microbuze 'Mercedes-Sprinter" (a existat in 2005 si un minibuz "Mercedes-Cito"):
1 Gara-Caminul de batrani
2 Sat Epureni- Cartier Corni- Caminul de batrani;
3 Cartier Dobrina- Caminul de batrani

Din cauza numarului mic de calatori, cel putin in prezent, nu este necesara reintroducerea autobuzelor urbane.
In 1989, ar fi existat chiar un proiect de introducere a troleibuzului la Husi, pe ruta Camping Dobrina- Statia meteo.

[ldh80]

Transport interurban de calatori in zona Husi (15 comune arondate)

Transportul interurban de calatori, in zona Husi, cu autobuze, a aparut prin anii 60'.
Prima autogara a orasului Husi a fost amenajata in zona pietii, iar apoi (odata cu constrirea de blocuri) a fost mutata unde se afla acum statia de salvare.
Despre tipurile de autobuze interurbane, folosite in anii 60'-70', in zona Husi (pana in 1968 raionul Husi apartinea de regiunea Iasi), nu am informatii precise. Cel mai probabil, s-a utilizat tipurile "TV-2-R" (din 1960/1962) si "TV-20-R" (din 1969).

Din punct de vedere organizatoric, a existat:
-DRTA (Directia Regionala de Transport Auto)
-IRTA (Intreprinderea regionala de transport auto)
-ITA (Intreprinderea de transport auto, infiintata in 1975, cu filiale in fiecare judet si municipiul Bucuresti)

La inceputul anilor 80' s-a amenajat actuala autogara Husi, in zona Dobrina, aproape de gara, dotata cu: platforma betonata, pentru parcarea autobuzelor, atelier mecanic, statie de alimentare cu combustibili (dotata inclusiv cu o autocisterna "Roman"), cladire cu parter si etaj (la parter- sala de asteptare, trei case de bilete, birou de miscare-dotat inclusiv cu megafoane electrice, la etaj-birouri), 6 peroane si centrala termica pe baza de CLU.

Tipurile de autobuze interurbane, folosite pe parcursul anilor 80'-90', in zona Husi, erau:
-"RD-109-Montana" (7 bucati)
-RD-111 ( 13 bucati, introduse in zona Husi in 1988)
-DAC-112-UDM (trei bucati)
De asemenea, mai existau si 3 autobuse "DAC-117-UD" (articulate), folosite pe rutele cu multi navetisti Husi-Ghermanesti si Husi-Stanilesti. La mijlocul anilor 90', din cauza scaderii drastice a numarului de navetisti, aceste autobuse articulate ("alintate" de tarani "acordioanele") sunt casate.

Conform "Mersului autobuzelor", editia 1989/1991 (probabil ultima), existau un numar de 25 trasee de transport interurban de calatori, in zona Husi:

-Husi-Ghermanesti Consiliul Popular (25 km, 6 perechi curse/zi)
-Husi-Gorban (30 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Gorban-Iasi (94 km, o singura pereche/zi, care circula cu aviz special)
-Husi-Bunesti (25 km, 4 perechi curse/zi)
-Husi-Bunesti-Iasi (80 km, o singura pereche cursa/zi, circula cu aviz special)
-Husi-Rasesti Coop (18 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Rasesti Coop- Arsura (31 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Tataranii de Sus- Baltati (26 km, o singura pereche cursa/zi, circula cu aviz special)
-Husi-Tataranii de Sus- Botesti (26 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Stanilesti-Berezeni-Ranceni (51 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Stanilesti-Berezeni-Falciu Targ (56 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Stanilesti-Berezeni-Falciu Targ- Bogdanesti sat (62 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Stanilesti-Berezeni-Falciu Targ- Bogdanesti sat- Murgeni- Simila- Barlad (114 km, o singura pereche de cursa/zi, circula cu aviz special)
-Husi-Duda Coop (13 km, 5 perechi de curse/zi)
-Husi-Cretesti-Crasna-Vaslui (50 km, 4 perechi curse/zi)
-Husi-Padureni-Hurdugi-Hoceni-Cretesti-Crasna-Vaslui (85 km, o singura pereche cursa/zi, circula cu aviz special)
-Husi-Padureni-Urlati-Grumezoaia (21 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Padureni-Urlati-Grumezoaia-Barbosi (30 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Padureni-Urlati-Hurdugi-Hoceni-Barbosi (41 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Stanilesti-Otetoaia (18 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Stanilesti-Otetoaia-Broscosesti (24 km, 6 perechi curse/zi)
-Husi-Stanilesti (11 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Padureni-Urlati-Hurdugi-Gusitei (34 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Stanilesti-Otetoaia-Berezeni-Falciu Targ- Bogdanesti sat- Murgeni- Oancea-Galati (173 km, o singura pereche cursa/zi, circula cu aviz special. Cei 173 km cu 37 de statii se parcurgeau in 5 ore si 5 minute)
-Husi-Poganesti (16 km, o singura pereche cursa/zi).

Dupa 1990, fosta autocoloana de calatori Husi a ITA Vaslui devine "SC Autobusul SA", ulterior fiind privatizata.
In 1995 aceasta avea 35 de autobuze in parc, deservea 22 de trasee interurbane, deservind zilnic 3600 de persoane, ajungand la o lungime totala de 1548 km de sosea utilizata, asa cum este mentionat in cartea "Istoria Husului", aparuta in 1995. Dupa 1994 mai sunt achizitionate doua autobuze "RDTM-111", si primele autobuze interurbane de fabricatie straina: unul "IKARUS-260" si trei "Mercedes-302" (dar second-hand).

Ulterior insa, ca urmare a aparitiei noilor transportatori auto, dar si din alte motive, situatia financiara a "SC Autobusul SA" se inrautateste.
Din 2008, autobuzele romanesti "RD-111", "RDM-109-Montana" si 'RDTM-111" dispar de pe traseele interurbane din zona Husi, cand majoritatea acestora sunt preluate de firma "Sc Anta 95 Srl".

S-a reusit, in ultimii ani, renovarea autogarii SC Autobusul: tamplarie termopan, pardoseala noua, centrala termica noua.

Dupa 2008, majoritatea curselor interurbane spre cele 15 comune din jurul Husului, sunt efectuate de catre SC Anta 95 SRL, care-si construieste o autogara noua, langa gara. Aceasta are in parc: doua autobuze "Setra", un autobuz "Man", doua minibuze "Dyparro" si microbuze "Mercedes-Sprinter" si "Iveco".
Alte societati, cu plecare din autogara veche, au: un autobuz "Setra", un autobuz "Man" (model mai vechi), un autobuz "Man" (model mai nou), minibuze "Iveco" si "Isuzu" si microbuze.

Pentru traseul Husi-Duda-Arsura, dupa ce "Autobuzul" renunta la el, a fost efectuat de "Sc Club T" cu microbuze "Damas" si apoi de alte firme, cu microbuze "Iveco" si "Mercedes-Sprinter".

In anii 90', transport interurban de calatori in zona Husi a mai efectuat si "SC Transloc" (care-si amenajasera o "autogara" langa sediul fostului RENEL), dar si "SC Rapidul SA". Legat de "SC Rapidul SA", acesta a efectuat un timp traseul Husi-Duda cu "renumitul" "vagon" (o duba montata pe sasiul camionului "Roman"), cu care era o "deosebita" placere sa calatoresti, pe un drum comunal pietruit!

In anii 80', se amenajeaza si garajul si sediul autocoloanei de marfa Husi a ITA Vaslui, situat pe soseaua Husi-Albita. Dupa 1990, aceasta devine SC Rapidul SA, fiind ulterior privatizata (cumparata de un om de afaceri basarabean). Din pacate, si aceasta falimenteaza (in 2008), in prezent pe locul fostei SC Rapidul SA construindu-se un supermarket.

In prezent, problema majora a transportului interurban in zona Husi ar fi: centralizarea plecarilor si sosirilor intr-o singura autogara (cea veche, din Dobrina, si renuntarea la plecarile de la fiecare "colt de strada"), inlocuirea microbuzelor si minibuzelor cu autobuze interurbane noi, care sa reziste pe drumuri comunale pietruite, dar, in accelasi timp, si sa ofere confortul unui autobuz precum "MERCEDES-CITARO", precum si reluarea curselor interurbane spre satele izolate- Baltati, Ranceni, Poganesti, etc.

[ldh80]

Voi face o scurta prezentare a transportului urban in comun din actualul judet Vaslui, judet infiintat in configuratia actuala in anul 1968.

Transportul urban in comun in actualul judet Vaslui s-a desfasurat si se desfasoara in 3 localitati- Vaslui (municipiu din anul 1979), Bârlad (municipiul din anul 1968) si Husi (municipiul din mai 1995).


A. In municipiul Vaslui


1. Proiectul liniei de tramvai din Vaslui

In anul 1989, din initiativa ultimului prim-secretar al judetului Vaslui - Ioan Pavel (tot el in calitate de prim-secretar al judetului Caras-severin reusisera sa introduca tramvaiul la Resita), s-a propus realizarea unei linii de tramvai, care urma sa lege orasul Vaslui de platforma industriala Rediu, pentru transportul muncitorilor ce lucrau la întreprinderile de aici (in total cca 15.000 de oameni). Traseul acestei linii de tramvai urma a fi actualul garaj Transurb, traversarea liniilor cf pe pasajul denivelat, pe langa Termica SA. Apoi din acest punct pana in fata Hidrom SA urma a fi folosita calea ferata industriala existenta, pe care urmau a circula atat tramvaie cat si trenuri de marfa. In acest sens, s-au inceput lucrarile de electrificare a acest cai ferate pe tronsonul amintit, cativa stalpi si suporti pentru ceea ce urma a fi catenara viitorului tramvai putând fi vazuti si astazi. Din fata Hidrom SA linia de tramvai urma a se separa de calea ferata industriala si apoi sa mearga cu cale proprie paralel cu soseaua spre Bacau pe langa Mecanica, CFS si sa se opreasca in zona depozitelor Petrom.
In 1990 este adus un tramvai tip ITB modernizat in gara Vaslui. Dupa ce a zacut abandonat cativa ani pe o linie si a ruginit, este casat si dat la fier vechi.
Planurile initiale din 1989 prevedeau prelungirea ulteriora a liniei de tramvai chiar pana in comunele Solesti si Muntenii de Jos.


2. Troleibuze

Lucrarile la linia de troleibuze din Vaslui incep la sfarsitul anilor 80’. La data de 1 mai 1994 aceasta este inaugurata, avand o lungime de 4,4 km, o statie de redresare a curentului electric si fiind deservita de 5 troleibuze de tipul DAC-217-E.
La data de 9 iunie 2009 circulatia troleibuzelor in Vaslui este suspendata-ultimul troleibuz DAC-217-E care a circulat in Vaslui purtand numarul de parc 504.
In anul 2013 incep lucrarile de modernizare a liniei e troleibuze : inlocuirea stalpilor, a consolelor, elementelor de prindere, firului de contact. De asemenea, linia de troleibuze este prelungita de la capatul de la Textila pana la Moara Grecilor, cu inca 2 km, montandu-se si : 3 macaze electrice, 3 macaze mecanice si o incrucisare.
Se preconizeaza achizitionarea a 5 troleibuze solo noi. De asemenea, mai exista si un autoturn « Roman ».

Traseul liniei de troleibuze este : CL Gara, strada Decebal, strada Ceramica, Bdul. Stefan cel Mare, Crucea Garii, Bdul. Stefan cel Mare, Independentei, Bdul. Stefan cel Mare, iar la retur Bdul. Stefan cel Mare, strada Republicii.
Statiile sunt : AIP, Stadion/Scoala 6, Magazin Central, Buium, Moara, Spital, Textila, iar dupa prelungirea retelei de troleibuze si : LCL, Posta, Motel Amadeus.


In octombrie 2015 sunt achizitionate un numar de 3 troleibuze second-hand articulate, de tipul ÖAF Gräf & Stift GE 112 M16, articulate (16,614 m), cu trepte, iar orasul de provenienta este Salzburg (Austria). Anii de fabricatie sunt 1991, 1993 si 1994. Echipamentele electrice au fost furnizate de Kiepe Electric Viena. Vehiculele sunt echipate cu motoare Alstom 4EXA 1562A cu puterea de 147 kW. Tractiunea este controlata electronic, cu variator de curent continuu (chopper) cu tiristoare GTO. Masa: 14,1 t (incarcat 24 t maxim permis). Numar de locuri: 34/112. Viteza maxima: 65 km/h.

In aprilie 2016 sunt introduse in teste in Vaslui, iar, din iulie 2016, si in circulatia cu calatori.

Astfel, dupa aproape 7 ani de absenta, troleibuzul revine pe strazile Vasluiu-lui.


Din pacate, lipsa unui personal calificat (in primul rand a unui inginer electronist) , dar si lipsa dotarilor necesare pentru intretinerea si exploadarea corespunzatoarea a acestor troleibuze de catre SC Transurb Vaslui, face ca exploadarea acestor troleibuze sa fie una dificila! Din 3 troleibuze aduse, astazi doar unul sau doua circula!


3. Autobuze urbane


Transportul urban in comun cu autobuze este introdus in Vaslui la data de 1 mai 1958, cand este adus primul autobuz urban in Vaslui- probabil de tipul TV-1, care este introdus pe traseul Gara- SMT Moara Grecilor. In 1959 mai sunt aduse inca doua autobuze urbane, dar si 3 taximetre de tipul « Moskvici », importate din URSS.
Dupa 1968, cand Vaslui-ul devine resedinta noului judet, orasul este reconstruit din temelii, fiind si industrializat (platforma « Rediu », platforma « Gara », platforma « Moara Grecilor » si « CPL »). Ca atare, cererea de transport creste foarte mult.
In anii 1970 sunt introduse autobuzele Roman-112-UD, iar dupa 1982 autobuzele DAC-112-UDM si DAC-117-UD.
Se construieste un garaj pentru acestea, pe strada Decebal/Ana Ipatescu, nr. 3.


Dupa 1996, in contextul falimentarii unitatilor industriale de aici, si numarul de calatori transportati scade drastic.
La nivelul anului 2002, unitatea mai avea in parc doar 16 autobuze, din acestea 12 avand norma de casare depasita. Autobuzele Transurb in 2007 erau urmatoarele : 9 de tipul DAC-112-UDM, unul de tipul DAC-117-UD, 3 de tipul IKARUS-280 si 3 de tipul IKARUS-260.

Dupa 2007 incepe modernizarea parcului de autobuze a Transurb. Astfel, in anul 2005 sunt achizitionate doua autobuze probabil noi IRISBUS-KAROSA-B-952-E, in anul 2008 sunt achizitionate 6 autobuze noi « Irisbus-Citelis », in anul 2013 sunt achizitionate 3 autobuze second-hand « Mercedes-Citaro » , iar in anul 2015 sunt achizitionate doua autobuze second-hand tip Mercedes-O-405-N2 (produse in 1996). Astfel, astazi Transurb dispune de 13 autobuze noi sau second-hand.
In 2016 sunt retrase din circulatie la Vaslui ultimile 3 autobuze de tip DAC.
Pentru deservirea optima a celor 6 linii de autobuze urbane din Vaslui ar mai fi necesara achizitionarea a cel putin 3 autobuze urbane noi.

De asemenea, se afla in faza de finalizare si constructia noului garaj, iar statiile din oras au fost amenajate in cea mai mare parte.


Cele 6 linii de autobuze urbane din Vaslui sunt:


-Gara-Gura Bustei si sezonier pana la Partie Sanius.
-An inaugurare : 1990
-Traseu : strada Decebal, Bdul. Stefan cel Mare, Crucea Garii, strada Traian, Gazarie, strada Alecu Donici, strada Nicolae Iorga, strada Victoriei, Independentei, strada Husului. La retur de la Crucea Garii pe strada Republicii.
-Statii : AIP, Piata Traian, Penny, Confectii, Liceul Emil Racovita/Scoala 7 si sezonier ?, ?, ?, ?.


-Gara- Ocol Silvic Brodoc
-An inaugurare: 1987
-Traseu: strada Decebal, Bdul. Stefan cel Mare, Crucea Garii, strada Traian, Gazarie, strada Calugareni, soseaua Bacaului, bariera ICRA veche, soseaua Bacaului, strada Plopilor. La retur de la Crucea Garii pe strada Republicii.
-Statii: AIP, Piata Traian, Motor Grup, ?, Scoala Brodoc.


-Gara- Platforma Rediu- Puscasi
-An inaugurare ?
-Traseu: strada Decebal, Bdul. Stefan cel Mare, Crucea Garii, strada Traian, Gazarie, strada Calugareni, soseaua Bacaului, bariera ICRA veche, soseaua Bacaului, strada Mihail Sadoveanul, intersectie Hidrom, strada Ceramica. La retur de la Crucea Garii pe strada Republicii.
-Statii : AIP, Piata Traian, Motor Grup, ?, Sat Rediu, Izolatoare, IAMC, Mecanica, Platforma Rediu, Ram. Puscasi.


-Gara- Delea Baraj
-An inaugurare : dupa 1996
-Traseu: strada Decebal, Bdul. Stefan cel Mare, Crucea Garii, strada Traian, Gazarie, strada Calugareni, strada Castanilor. La retur de la Crucea Garii pe strada Republicii.
-Statii : AIP, Piata Traian, Motor Grup, Delea.


-Gara- Platforma Rediu
-An inaugurare: dupa 1970
-Traseu: strada Decebal, Bdul. Stefan cel Mare, Crucea Garii, strada Traian, Gazarie, strada Calugareni, soseaua Bacaului, bariera ICRA veche, soseaua Bacaului, strada Mihail Sadoveanul, intersectie Hidrom, strada Ceramica. La retur de la Crucea Garii pe strada Republicii.
-Statii : AIP, Piata Traian, Motor Grup, ?, Sat Rediu, Izolatoare, IAMC, Mecanica.


-Moara Grecilor- Platforma Rediu
-An inaugurare: dupa 1970
-Traseu (propus): Strada Gheorghe Doja, Bdul. Stefan cel Mare, Independentei, strada Victoriei, strada Nicolae Iorga, strada Alecu Donici, Gazarie, strada Calugareni, soseaua Bacaului, bariera ICRA Veche, soseaua Bacaului, strada Mihail Sadoveanul, strada Ceramica.
-Statii: Motel Amadeus, Posta, LCL, Textila, Spital, Moara, Buium, Confectii, Penny, Motor Grup, ?, sat Rediu, Izolatoare, IAMC, Mecanica.




Ca si vehicule auxiliare, Transurb Vaslui dispune de

-4 (sau 7) microbuze tip Iveco

-Un autocar

-Un autoturn Roman



-Total trasee troleibuze in Vaslui: unul singur (lungime initiala- 1994/2009= 4,4 km, din anul 2014 prelungit cu inca 2 km)

-Total trasee autobuze urbane in Vaslui: 6

-Capete de linii: 9+unul sezonier

-Statii autobuze urbane si troleibuze: 24+4 sezoniere


Datele de contact a SC Transurb SA Vaslui (societate avand ca unic actionar Consiliul Local Vaslui) sunt- municipiul Vaslui, strada Decebal/Ana Ipatescu, nr.3, telefon 0235/314.831.
Unul dintre cei mai lingevivi sefi ai unitati a fost doamna Ileana Daniel.



Dotari urbane :

-Semafoare : da (in 1989 erau doar doua semafoare- la ICIL si la Crucea Garii, ulterior fiind montate inca 3 : in centru, la « gazarie » si la magazinul « central »)

-Lampi stop la trecerile de pietoni : da (existau in 1989)

-Semne de circulatie iluminate electric : da

-Ceasuri publice : da (in 1989 era unul singur in centru)

[ldh80]

B. In municipiul Bârlad


1. Proiectul liniei de troleibuze

In 1989 si in 2001 existau planuri de introducere a troleibuzelor si la Barlad. In acest sens, s-au montat stalpii pentru sustinerea viitoarei retele de troleibuze, dar ulterior proiectul este abandonat.


2. Autobuze urbane

Transportul in comun urban , cu autobuze, in Barlad apare in anii 60’-70’, cu ocazia constructiei zonei industriale (Rulmentii in 1953, FEPA in 1974, Abrom, Vigonia) si a cartierului de blocuri “Gara”.

De-a lungul timpului, s-au utilizat autobuze urbane de tipul TV-2-U, TV-20-U, Roman-112-UD (dupa 1976) si DAC-112-UDM (dupa 1982).

In 1989 existau doua linii de autobuze urbane, deservite de IJTL-Vaslui, autocoloana Barlad. Acestea erau 1 IRB- Gara si 2 IRB- Liceu.

Se realizeaza un garaj pentru autobuzele urbane (strada Tecuciului nr.6) si se amenajeaza statiile.

Dupa 1990 pe fondul scaderii activitatii intreprinderilor barladene numarul de calatori transportati scade.

Dupa 1990 serviciul este preluat de SC Urbantrans SA.

In 2004 SC Urbantrans SA mai aveea in parc doar 4 autobuze (3 de tipul DAC-112-UDM si unul de tipul IKARUS-260) si 3 microbuze, in acel an mai fiind achizitionate inca 4 microbuze.

Perioada anilor 2002-2005 a fost cea mai grea pentru transportul in comun din Barlad, acesta efectandu-se in conditii total improprii, cu un numar de cca 50 de microbuze.


Din octombrie 2005 acesta este concesionat asociatiei private « Barlad Trans 2004 » (avand ca si actionar majoritar firma privata « Sc Unistil Srl »), care aduce un numar de 21 autobuze urbane second-hand, pe cele doua linii (1 IRB-Gara, 2 IRB- Liceu) : 6 bucati MAN (din care unul articulat), 5 bucati Mercedes, doua bucati NEOPLAN, 7 bucati NAW si o bucata VOLVO.
In aprilie 2016 mai sunt aduse inca 12 autobuze second-hand tip Scania-CN-230-UB (produse in 2006).



Pentru cele doua linii de autobuze urbane din Barlad, ar fi fost necesara achizitionarea a 12 autobuze urbane noi, standard, de 12 m lungime.

Aceste linii sunt :


1 IRB- Gara

a.Situatia existenta (in 2016)

-Statii :
-Sens IRB- Gara : Profil 2, Gradina, Spital, Banca Agricola, Centru, Renel, Gura Leului.
-Sens Gara-IRB : Gura Leului, Cerbul de Aur, CEC, Biserica Domneasca, Crolux, Spital, Gradina, FEPA, Profil 2.

b.Varianta propusa

-Statii (ambele sensuri) :
Profil 2, Fepa , Gradina, Spital, Crolux, Biserica Domneasca, CEC, Cerbul de Aur, Gura Leului

-Traseu : Bdul. Republicii, Bdul. Primaverii



2 IRB- Liceu

a.Situatia existenta (in 2016)

-Statii :
-Sens IRB- Liceu : Profil 2, Gradina, Spital, Banca Agricola, Centru, Renel, Cinema Barladul, Bloc IRIS, Confectii, Unistil, Depozite
-Sens Liceu- IRB : Confectii, Capsa, RCS&RDS, Cerbul de Aur, CEC, Biserica Domneasca, Crolux, Spital, Gradina, FEPA, Profil 2.

b.Varianta propusa

-Statii (ambele sensuri) :

Profil 2, Fepa , Gradina, Spital, Crolux, Biserica Domneasca, CEC, Cerbul de Aur, Cinema Barladul, Bloc IRIS, Lidl, Garaj, Depozite (la dus) ; Betania, Confectii , Lidl, apoi acceleasi statii (la intors)

-Traseu : Bdul. Republicii, Strada Tecuciului, strada Mihai Eminescu.
Retur pe strada Mihai Eminescu.



3. Minibuze

In mai 2016, licitatia pentru concesionarea transportului in comun urban din Barlad este castigata de firma « Sc Vertrantis SRL », care aduce, pentru deservirea celor doua trasee principale, un numar de 12 minibuze noi de tip « Otokar », produse in Turcia.



4. Microbuze

Din anii 2002-2005 sunt infiintate si 3 trasee de microbuze urbane: IRB-Piata-Cartier Podeni, IRB-Piata-Cartier Deal si Cartier Deal 2- Gara.

In acei ani, transportul in comun in Barlad se efectua cu cca 50 de microbuze, in conditii total improprii.


Traseul acestor 3 linii secundare (deservite acum de microbuze) este urmatorul :



-IRB- Blocuri ANL (Caramidarie)

a.Situatia existenta (in 2016)

-Statii :
-Sens IRB- BLocuri ANL : Profil 2, Gradina, Spital, Banca Agricola, Centru, Renel, Scoala nr 3, Pod Pescarie, Alexandru Vlahuta Intrare, Alexandru Vlahuta Intermediara, Tractorului Nord, Abator, DSV
-Sens Blocuri ANL- IRB : DSV, A.I.Cuza intrare, casa A.I.Cuza, Biserica Ovidenii, Biserica Domneasca, Crolux, Spital, Gradina, FEPA, Profil 2

-Traseu :
-Sens IRB- Blocuri ANL : Bdul. Republicii, strada Mihail Sadoveanu, strada colonel Simionescu Sava, pod Pescarie, strada Alexandru Vlahuta, strada Traian, strada Elena Doamna, strada A.I.Cuza, strada Trestiana.
-Sens Blocuri ANL- IRB : strada Trestiana, strada A.I.Cuza, pod Pescarie, strada Stefan cel Mare, Bdul. Republicii.


b.Varianta propusa

-Traseu : Gara- Blocuri ANL (Caramidarie)

-Statii :
-Sens Gara- Blocuri ANL: Lirei, Sfantul Ilie, Pod Pescarie, str. Vulturilor, str. Milcov, Tractorului Nord, Abator, Pasaj CFR, Spital Veterinar, Ocolul Silvic.
-Sens Blocuri ANL- Gara: Ocolul Silvic, Spital Veterinar, Pasaj CFR, Casa A.I.Cuza, Biserica Ovidenii, str. Marasesti, pod Pescarie, Sfantul Ilie, Lirei.

-Traseu:
-Sens Gara- Blocuri ANL: strada Ferastraielor, strada Mihai Viteazul, strada Colonel Simionescu Sava, Pod Pescarie, strada Alexandru Vlahuta, strada Traian, strada Elena Doamna, strada A.I.Cuza, strada Trestiana
-Sens Blocuri ANL- Gara : strada Trestiana, strada A.I.Cuza, pod Pescarie, strada colonel Simionescu Sava, strada Mihai Viteazul, strada Ferastraielor.





-IRB- Scoala 10

a.Situatia existenta (in 2016)

-Statii :
-Sens IRB- Scoala 10 : Profil 2, Gradina, Spital, Banca Agricola, Centru, Renel, Podul Verde, Bariera Puiesti, Cimitir Nord, Cimitir Sud, Emil Racovita Nord, I.C.Bratianu Nord, Elena Farago.
-Sens Scoala 10- IRB : Cerbului Sud, Pelicanului, Cimitir Sud, Bariera Puiesti, Podul Verde, Obiectiv, Biserica Domneasca, Crolux, Spital, Gradina, FEPA, Profil 2

-Traseu :
-Sens IRB- Scoala 10 : Bdul. Republicii, ?, strada Stroe Belloescu, strada Nicolae Iorga, strada Nicolae Balcescu, podul Verde, strada 1 Decembrie 1918, strada Cerbului, strada Crangului, strada I.C.Bratianu, strada 1 Mai, strada I.C.Bratianu.
-Sens Scoala 10- IRB : Strada Constantin Costache, strada Cerbului, strada 1 Decembrie 1918, ?, Bdul. Republicii.



b.Varianta propusa :

-Traseu : Gara- Statia Meteo

-Statii (ambele sensuri) : Lirei, Sfantul Ilie, Pod Pescariei, Biserica Domneasca, Casa Armatei, Podul Verde, Chiesa, Cerbului, Casa de Apa.

-Traseu : Strada Mihai Viteazul, Strada Colonel Simionesc Sava, Pod Pescarie, Strada Stefan cel Mare, Bdul. Republicii, strada 1 Decembrie 1918, Strada Bariera Puiesti.





-Gara- Cartier Deal

a.Situatia existenta (in 2016)

-Statii :
-Sens Gara- Cartier Deal : Gura Leului, Cerbul de Aur, CEC, Biserica Domneasca, Scoala 4, Podul Verde, Bariera Puiesti, Cimitir Sud, Emil Racovita Nord.
-Sens Cartier Deal- Gara : Emil Racovita Nord, Emil Racovita Ciusmea, Biserica Sfantul Andrei, Scoala 10, Confectii, Talcioc.

-Traseu :
-Sens Gara- Cartier Deal : Bdul. Primaverii, Bdul. Republicii, strada Constantin Hamangiu, Bdul. Epureanu, strada 1 Decembrie 1918, strada Cerbului, strada Crangului.
-Sens Cartier Deal- Gara : strada Crangului, strada Cerbului, strada 1 Mai, strada I.C.Bratianu, strada Mihai Eminescu, strada Vasile Milea.


b.Varianta propusa

-Traseu : Gara- Emil Racovita Nord/Cimitir Sud

-Statii (ambele sensuri) : Depou CFR, Talcioc, Confectii , str. Constantin Costache (Scoala nr. 10), str. 1 Mai (cartier Deal), str. Octavian Goga.

-Traseu : strada Vasile Milea, strada Mihai Eminescu, strada Cerbului.




Astazi, aceste 3 trasee secundare sunt deservite de cca 15- 20 de microbuze.

Firma « Sc Vertrantis Srl » (care a castigat licitatia din mai 2016 pentru concesiunea transportului in comun urban din Barlad) si-a exprimat intentia de a utiliza din pacate tot microbuze pe aceste 3 trasee secundare.

Pentru deservirea in conditii optime a acestor 3 trasee secundare ar fi necesara achizitionarea a 15 minibuze noi.



-Necesar de amenajat 16+23 statii autobuze si minibuze urbane
-Necesar de amenajat 3+3 capete de linii autobuze si minibuze urbane
-Necesar de construit un garaj nou, pe actualul amplasament
(Strada Tecuciului, nr.6).


Denumirea si datele de contact a unitatilor care au efectuat si efectuiaza serviciul de transport urban in comun in municipiul Bârlad

-1990- 2002- SC Urbantrans SA (actionar unic era Consiliul Local Bârlad)

-2005- 2016- concesionat firmei private SC Unistil SRL

-din mai 2016 concesionat firmei private SC Vertrantis Srl Bârlad (date de contact- Bârlad, strada Vasile Parvan, nr. 80, bloc E2, scara A, apt. 8, telefon 0235420980.


Dotari urbane :

-Semafoare : da (in 1989 era unul singur in fata Primariei, restul fiind montate dupa 2006)

-Lampi stop la trecerile de pietoni : da (montate dupa 2006)

-Semne de circulatie iluminate electric : da

-Ceasuri publice : da (in 1989 erau 3 : la Confectii, la piata teatrului si la IRB)

[ldh80]

C. In municipiul Husi


1. Proiectul liniei de troleibuze

In 1989 apare un proiect de realizarea a unei linii de troleibuze la Husi, pe traseul Camping Dobrina- Statia Meteo, abandonat ulterior.


2. Autobuze urbane

Transportul in comun urban cu autobuzele la Husi apare la inceputul anilor 80’, dupa constructia fabricilor din zona industriala, intre 1974-1980.

La inceput s-au utilizat autobuze urbane de tipul Roman-112-UD, pe doua linii de oras- Gara-Zona Industriala si Corni-Zona industriala. Capetele de linie a autobuzelor urbane din Husi erau situate atunci la : gara, fosta fabrica de conserve si la marginea cartierului Corni.

Se amenajeaza statiile si un garaj, situat pe soseaua Husi-Stanilesti, nr 2 , cu 5 garaje acoperite, atelier mecanic, birouri si platou betonat pentru parcarea autobuzelor. Acest garaj a fost folosit pentru autobuzele urbane a IJTL Vaslui- autocoloana Husi din cca 1980 pana in 1990, iar apoi intre 1990- noiembrie 2002 de catre autobuzele urbane a « SC Transloc SA Husi ».

Dupa 1994, in contextul scaderii activitatii si apoi a falimentului fabricilor husene, numarul de calatori transportati de SC Transloc SA scade dramatic.

In perioada 1993-1994 autobuzele Roman-112-UD sunt inlocuite cu 6 autobuze urbane, astfel - 3 autobuze DAC-112-UDM, doua autobuze IKARUS-260 (produse in Ungaria) si un autobuz KAROSA-B-732 (produs in Cehia)

Se incearca diverse metode de redresare a activitatii societati, dar fara rezultate. Transloc efectuiaza si unele curse interurbane (spre Vaslui, Iasi, Barlad).

La nivelul anului 1999, SC Transloc SA mai avea in parc doar 5 autobuze functionale (restul de 22 de autobuze fiind intr-o stare deplorabila), 3 autocamioane si doua autoturisme, si 72 de salariati, dar si datorii catre bugetul de stat de 3 miliarde lei. Vinovati de aceasta situatie a fost conducerea societatii- directorul Alexandru Ganea, dar si conducerea primariei Husi (primarul Ion Costin si secretara Maria Calestru).


In noiembrie 2002 Sc Transloc SA falimenteaza. Garajul este vandut firmei SC Ecoloc Srl , iar singurul autobuz DAC-112-UDM aflat in stare de functionare este vandut catre SC Club T Srl, un alt autobuz de acest tip fiind achizitionat de Liceul Agroindustrial.

In 2003 a circulat ultimul autobuz urban in Husi- DAC-112-UDM.


Pana in 2005 existau doua linii de transport in comun urban in Husi (deservite intre anii 1980- 2002 cu autobuze si intre 2002-2005 cu microbuze):

-Gara- Zona industriala

-Cartier Corni- Zona industriala



3. Microbuze si minibuze (in trecut)

Dupa ce in noiembrie 2002 fosta Sc Transloc SA falimenteaza, serviciul de transport urban in comun din Husi este concesionat (intre noiembrie 2002- primavara anului 2005) de primaria Husi firmei private « Sc Club-T-Srl Husi » (cu sediul pe strada Dobrina, nr. 41 bis), care aduce, pentru transportul in comun urban din Husi, microbuze tip « Mercedes-Benz-T2 » vechi (produse intre anii 1967-1996) si minibuze « Robur » vechi !

In aceea perioada, traseul si statiile celor doua linii de transport urban in comun din Husi au ramas acceleasi.



4. Microbuze (in prezent)

Din primavara anului 2005 transportul in comun urban in Husi este preluat de “SC Anta 95 Srl”, care aduce microbuze “Mercedes-Sprinter” si “Iveco”, intr-un numar total de ? bucati.

Pentru foarte scurt timp (cateva luni), aceasta firma a adus si un minibuz “Mercedes-Cito” (model produs intre anii 1999-2003).

De asemenea, mai sunt amenajate oarecum statiile si prelungite liniile- pana la pensiunea Dobrina, cartierul Nou si sat Epureni.

Din pacate din noiembrie 2002 Husul nu mai dispune de un garaj adecvat pentru mijloacele de transport in comun urban (astazi din pacate ele fiind microbuze), acestea fiind parcate in asa-zisa « autogara » a SC Anta 95 Srl, situata langa gara.



5. Propuneri


Pentru deservirea in conditii optime a calatorilor este necesar :


a.Achizitionarea a unui numar de 12 autobuze urbane noi standard, de 12 m lungime, de mare capacitate (cu o capacitate de cel putin 100 pasageri in total), cu 3 usi, produse de o firma consacrata dintr-o tara membra a UE.



b.Restructurarea celor 3 trasee de transport urban in comun existente astazi in municipiul Husi, astfel :

-Linia 1 CL Gara – CL Parc Recea. Statii : Gara 2, stadion/cina, piata Tricolor/posta, Centru, scoala nr.2, peco, fosta ITA, fosta fabrica de conserve, Intersoc srl, statia meteo.
Traseu : Aleea Garii, strada 1 Decembrie, strada A.I.Cuza, strada Meleti Istrati, Bdul. 1 Mai, Calea Basarabiei, Soseaua Husi-Albita, Drum Recea.
La retur- Drum Recea, Soseaua Husi-Albita, Calea Basarabiei, Bdul. 1 Mai, strada general Gheorghe Teleman, strada Florilor, strada A.I.Cuza, apoi accelasi traseu.
Lungimea liniei (tur) : 5,5 km

-Linia 2 CL Camping Dobrina- CL Cartier Dobrina (facultativ) si CL Cartier Dobrina- CL Cartierul Nou (regulat). Statii : soseaua Tatarani (facultativa), Fazanarie (facultativa) , halta Dobrina (facultativa), scoala nr.6, soseaua Bunesti, Dobrina Noua, halta Podgoria, Dobrina Noua, soseaua Bunesti, casa de apa, autogara, Gara 2, stadion/cina, piata Tricolor/posta, Centru, scoala nr.2, peco, ICIL-urbana, blocuri ANL zona, statia de epurare, caminul de batrani, soseaua Stanilesti.
La retur- Intersoc srl, fosta fabrica de conserve, fosta ITA, peco, apoi acceleasi statii.
Traseu : strada Dobrina, strada 1 Decembrie, strada A.I.Cuza, strada Meleti Istrati, Bdul. 1 Mai, Calea Basarabiei, soseaua Husi-Stanilesti, strada Episcop Grigore Leu.
La retur- soseaua Husi-Albita, Calea Basarabiei, Bdul. 1 Mai, strada general Gheorghe Teleman, strada Florilor, strada A.I.Cuza, apoi accelasi traseu.
Lungimea liniei (tur) : 8,9 km (+2,019 km facultativ)

-Linia 3 CL Sat Epureni- CL Parc Recea. Statii : cartier Corni, cimitir catolic, scoala nr.5, Deal Cotroceni, dispensar Corni , Episcopie, complex mestesugaresc, scoala nr.2, peco, fosta ITA, fosta fabrica de conserve, Intersoc srl, statia meteo.
Traseu : soseaua Husi-Duda, strada Corni, strada Stefan cel Mare, Calea Basarabiei, Soseaua Husi-Albita, drum Recea.
Lungimea liniei : 8,2 km



c.Constructia si amenajarea altor dotari

-amenajarea statiilor cu: tamplarie termopan, banci, cosuri de gunoi si panouri cu afisarea liniilor si programului de circulatie a autobuzelor urbane. Ar trebui ca fiecare statie sa fie amenajata cu alveola, cu lungimea de 15 m si latimea de 3 m, pentru a permite stationarea autobuzelor solo urbane standard (care de obicei au o lungime de 12 m).

-Construirea unui garaj-dispecerat nou, prevazut cu toate dotarile (hale, spatii pentru personal, birouri, cantina, vestiare, toalete, aparatura electronica, etc), pentru reparatia, intretinerea si verificarea unor autobuze urbane noi.

-Este necesara asfaltarea si amenajarea trotuarelor pe toate strazile deservite de transportul urban in comun.



Dotari urbane :

-Semafoare : da (unul singur montat in noiembrie 2011)

-Lampi stop la trecerile de pietoni : da (montate dupa 2006)

-Semne de circulatie iluminate electric : in 1989 era un singur semn de circulatie iluminat electric

-Ceasuri publice : nu

[cosmin_sulzer]

Am fost vara trecuta la Vaslui, si am vazut 3 DACuri care erau trase la gard, in conditii chiar bune, aveti idee daca au mai iesit la traseu ? Sau daca vor mai iesi ? Va multumesc

[ldh80]

Din cele aflate de pe site-ul Tramclub, cele 3 autobuze urbane DAC-112-UDM a Transurb Vaslui, sunt retrase din circulatie si urmeaza a fi probabil casate!

Oricum, la Vaslui ar mai fi nevoie de cel putin 3 autobuze urbane noi, Transurb facand cu greu fata pe 6 linii de autobuze urbane, cu doar 13 autobuze!

[ldh80]

Organizarea IJTL Vaslui (Intreprinderea Judeteana de Transpor Local, care era subordonata Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui) era in 1989:

-Autocoloana Vaslui, strada Ana Ipatescu/Decebal, nr. 3, care deservea 6 linii de autobuze urbane
*Dupa 1990- “SC Transurb SA Vaslui”, telefon 0235314831

-Autocoloana Barlad, strada Tecuciului, nr. 6, care deservea doua linii de autobuze urbane
*Dupa 1990- “SC Urbantrans SA Barlad”
*Intre 2002- 2005 transportul urban in comun din Barlad s-a efectuat cu microbuze
*Intre 2005- mai 2016, transportul in comun urban din Barlad s-a efectuat de catre “SC Unistil SRL”, pe doua linii principale cu autobuze second-hand si pe 3 linii secundare cu microbuze
*Din mai 2016 transportul in comun urban din Barlad se efectuiaza de catre “SC Vertrantis Srl”, cu minibuze noi pe doua linii principale si microbuze pe 3 linii secundare.
-Date de contact a acestei firme: Barlad, strada Vasile Parvan, nr. 80, bloc E-2, scara A, apt. 8, telefon 0235420980

-Autocoloana Husi, Soseaua Husi-Stanilesti, nr. 2, care deservea doua linii de autobuze urbane.
*Dupa 1990- SC Transloc SA
*Intre noiembrie 2002- primavara anului 2005, transportul urban in comun din Husi a fost efectuat de catre firma “SC Club T Srl Husi”
*Din primavara anului 2005, transportul urban in comun din Husi este efectuat de catre firma “SC Anta 95’ Srl Husi”, pe 3 linii, cu microbuze.
-Datele de contact a acestei firme sunt: Husi, Aleea Garii, nr ?, telefon 0235481270.

[ldh80]

Cateva poze cu garajele , etc, societatilor de transport urban in comun din judetul Vaslui:

A. Municipiul Vaslui

Fosta cale ferata industriala, spre fosta platforma Rediu! Pe aici urma sa circule si tramvaiul vasluian. Poza gasita pe site-ul Tramclub si facuta in anul 2011.

Garajul SC Transurb SA Vaslui, societatea care are ca si unic actionar Consiliul Local Vaslui (Adresa societatii- strada Decebal/Ana Ipatescu, nr. 3, telefon 0235/314.831)

Din interiorul garajului- hala de reparatii

Noul capat de linie al troleibuzelor din Vaslui, la Protectia Copilului (imagini din aprilie 2016, când s-au inceput probele cu cele 3 troleibuze second-hand aduse prin octombrie 2015).

Pozele de mai sus sunt preluate de pe site-ul Tramclub.

-Noua cladire de calatori a SC Transurb SA Vaslui. Desi terminata de construit cu cateva luni in urma (prin fonduri europene), nici pana la aceasta ora nu este deschisa publicului calator, datorita lipsei unui aviz de la ISU! Astfel, in timp ce o cladire ultramoderna sta nefolosita, calatorii asteapta troleibuzele si autobuzele urbane din Vaslui, in aer liber!

Pozele de mai sus sunt preluate de pe site-ul oficial al SC Transurb SA Vaslui

Telefoanele pentru dispeceratul SC Transurb Vaslui (care functioneaza intre orele 5-21) sunt: 0235.314.831 si 0728.263.562

Sezsizari se pot adresa si pe adresa de e-mail: sesizari@transurb.ro

B. Municipiul Bârlad

-Fostul garaj al transportului in comun urban din Bârlad (era situat pe strada Tecuciului, nr. 6), care a apartinut de urmatoarele societati:

-IJTL Vaslui- autocoloana Bârlad (pana in 1990)

-SC Urbantrans Bârlad SA (pana in 2004. Societatea aveea ca si unic actionar Consiliul Local Bârlad, iar, in 2004, când inceteaza activitatea sa de transport urban in comun din Bârlad, mai aveea in parc doar 3 autobuze tip DAC-112-UDM, un autobuz IKARUS-260 si 3 microbuze, alte 4 microbuze fiind achizitionate in acel an).

-Asocierea SC Bârlad Trans Srl 2004, avand ca si firma privata majoritar actionara SC Unistil SRL (din octombrie 2005 pana in mai 2016)

*Am salvat intr-un document tip Word o fotografie cu fostul garaj al transportului urban in comun din Bârlad, dar din pacate nu reusesc sa o postez pe forum!

-Dupa mai 2016, transportul in comun urban din Bârlad este concesionat firmei SC Vertrantis Srl, dar care, pana in prezent, nu si-a amenajat un garaj corespunzator pentru aceasta activitate, dar nici nu utilizeaza fostul garaj, mentionat mai sus.
Singurele date de contact gasite despre aceasta firma sunt:
-Adresa: Bârlad, strada Vasile Parvan, nr. 80, bloc E-2, scara A, apt. 8
-Telefoane: 0235-420980 ,0745267686, 0723197945, telefon informatii: 0235-420.980
Nu stiu unde isi parcheaza aceasta firma minibuzele si microbuzele cu care efectuiaza transport urban in comun in Bârlad.

C. Municipiul Husi

Garajul transportului urban in comun din Husi era situat la Soseaua Husi-Stanilesti, nr. 2

Acesta a apartinut de urmatoarele unitati:

-IJTL Vaslui, autocoloana Husi, pana in 1990

-SC Transloc SA Husi, societate care aveea ca si unic actionar Consiliul Local Husi. In noiembrie 2002, când falimenteaza , mai aveea in parc doar doua autobuze DAC-112-UDM functionale. Unul din ele este cumparat de Liceul agro-Industrial (Colegiul Dimitrie Cantemir ) Husi (pentru transportul elevilor la practica agricola), iar celalalt este cumparat de firma privata SC Club T SrL Husi (care l-a mai utilizat pentru transport urban in comun in Husi pana in anul 2003). Garajul este cumparat de firma privata SC Ecoloc SRL.

Din pacate nu am gasit vreo poza cu acest fost garaj.

Practic, din noiembrie 2002, Husul nu mai are un garaj pentru transportul urban in comun.

Intre noiembrie 2002- primavara anului 2005, transportul urban in comun in Husi este efectuat de firma privata SC Club T Srl, cu microbuze vechi, tip Robur si Mercedes-Benz-T2. Sediul acestei firme este: Husi, strada Dobrina, nr. 41 bis. Societatea a fost infiintata in anul 1994.

Din primavara anului 2005, transportul urban in comun in Husi este efectuat de firma SC Anta 95 Srl, cu microbuze (majoritatea tip Mercedes- Sprinter). Acestea sunt parcate in asa-zisa autogara a acestei societati, situata langa gara Husi. Adresa- Aleea Garii, telefon 0235-481.270 si 0723-199.347.

[Drakkar electric]

Interesant ce scrii dar fa-ma sa inteleg ca nu-mi vine sa cred. Pe linia aia veche si rupta ar fi trebuit sa circule tramvaie???

[ldh80]

Sa va explic!

In anul 1968 orasul (declara municipiu in 1979) Vaslui devine resedinta actualului judet Vaslui! Dupa 1968-1970 orasul Vaslui cunoaste un amplu proces de industrializare si urbanizare, fiind practic reconstruit din temelii!

Dupa anii 1968-1970 este construita platforma industriala de la Rediu (situata pe soseaua spre Bacau), la marginea orasului Vaslui, in suburbia Rediu. Acolo sunt construite urmatoarele intreprinderi industriale: Mecanica, IAMC (Intreprinderea de aparate de masura si control), Intreprinderea de reductoarea si ventilatoare, Combinatul de fibre si fire sintetice CFS, Intreprinderea de materiale izolatoare (dupa 1990- SC Hidrom SA), BJATM (Baza judeteana de aprovizionare tehnico materiala) si un depozit PECO.

Pentru racordarea acestor unitati industriale la reteaua CFR, la începutul anilor 1970, se executa o cale ferata industriala, care se racorda in fosta grupa de marfa a statiei CFR Vaslui, apoi trecea pe langa Termica, mergea paralel cu soseaua spre Bacau (strada Ceramica), pe care o traversa de doua ori. Apoi, inainte de Izolatoare, parasea traseul paralel cu soseaua spre Bacau, si ajungea in spatele fabricilor, la o Antestatie industriala. De aici se ramificau linii industriale, pentru fiecare fabrica in parte.

Aceasta cale ferata industriala a fost intens utilizata in anii 70-80 si prima parte a anilor 90, pentru a deservi platforma industriala Rediu. In anii 80, când am fost cu tata (care atunci era seful grupului depozite Husi a cooperatiei de consum) sa achizitioneze marfa de la Izolatoare, am vazut vagoane de marfa la incarcat in incinta acestei fabrici.


Ideea de introducere a transportului urban in comun cu tramvaiul in Vaslui a apartinut ultimului prim-secretar al judetului Vaslui, Ioan Pavel, care a indeplinit aceasta functie intre anii 1987-1989. Pe atunci autobuzele urbane a IJTL Vaslui, inclusiv cele articulate, faceau cu greu fata numarului de pasageri, in special la orele de intrare si iesire in si din schimburi.

Citez declaratia lui Ioan Pavel, publicata in ziarul Vremea Noua de Vaslui si pe forumul Transira, dupa 1990

Ioan Pavel, ultimul prim-secretar al judetului, îsi aminteste: “Am fost prim-secretar si la Resita, unde am reusit sã montez o linie de tramvai, asa cã atunci când am venit la Vaslui am dorit sã aduc tramvai si pentru oamenii de aici. Tramvaiul urma sã circule în douã directii, cãtre Munteni de Jos si Muntenii de Sus, chiar cãtre Solesti, unde urma sã preia miile de navetisti cãtre fabricile din Vaslui. Era o idee care ar fi dezvoltat Vasluiul destul de mult, ar fi intrat în rândul oraselor civilizate, sã zicem asa, pentru cã vedeti cã aceste orase au un alt statut. Eu am gândit ca, în prima fazã, sã dãm drumul la linia cãtre Zona Industrialã, iar între lniile de cale feratã care sunt acolo urmau sã fie montate cele de tramvai, care au un alt ecartament. Odatã ce am fi dat drumul, as fi mers la Bucuresti si as fi cerut fonduri sã dezvolt transportul în comun cu tramvaiul, în Vaslui, mai ales cã se pregãtise si o statie de redresare“. Pentru cã planul urma sã fie pus în aplicare în prima lunã a anului 1990, a fost adusã si o garniturã de tramvai de la Bucuresti, reconditionatã si modernizatã. Tot proiectul a murit odatã cu instalarea democratiei originale românesti si odatã cu el s-a dus si singurul tramvai care a ajuns vreodatã la Vaslui. “Este adevãrat, era în garã un tramvai, parcã era adus de la Bucuresti, nu-mi mai aduc aminte. A stat vreo câtiva ani pe o linie, pânã ce a putrezit, dupã care l-au tãiat si l-au încãrcat în vagoane, a fost dus la fier vechi“, povesteste un muncitor de la CFR.

[ldh80]

Pentru aceasta, urma a fi utilizata calea ferata industriala existenta, spre platforma Rediu. In acest sens, incepusera lucrarile efective pentru electrificarea aceste linii (pentru a putea circula pe ea si tramvaiele), fiind montati cativa stalpi cu console.

Pe aceasta cale ferata, urmau a circula atat trenurile de marfa, cat si tramvaiele.

Din pacate in 1990 proiectul este abandonat.


Din a doua parte a anilor 90, fabricile de acolo intra in faliment, ultima din ele care si-a inchis portile fiind fostul CFS/Moldosin, care, dupa ce este vanduta teparului Omar Haysam, isi inceteaza definitiv activitatea in 2006.
Probabil tot atunci inceteaza si utilizarea, de catre trenuri de marfa, a acestei cai ferate industriale.


Asadar la data la care a fost facuta fotografia prezentata (anul 2011), aceea cale ferata industriala nu mai era utilizata de ani buni, dar mai exista in teren.

In 2015 aceasta cale ferata industriala este desfiintata si demontata din teren, ramanand doar cei cativa stalpi cu console, care amintesc astazi de fantoma a ceea ce trebuia sa fie tramvaiul vasluian.

Un articol pe marginea desfiintarii si demontarii din teren a acestei cai ferate industriale a fost publicat in ziarul Vremea Noua de Vaslui in noiembrie 2015, articol pe care-l reproduc mai jos:

FURT… Mister total în jurul celor sase-sapte kilometri de cale ferată care, pe vremea lui Ceausescu, legau Zona Industrială a Vasluiului de gară. Pe această rută urma să circule unica linie de tramvai din judetul Vaslui, asa cum gândise conducerea judetului de la acea vreme. Resedinta judetului ar fi putut avea o linie de tramvai (sau mai multe), dacă Ceausescu nu ar fi fost împuscat în decembrie ’89. Fostii conducători ai judetului puseseră la cale un plan de dezvoltare a unei linii de tramvai, care ar fi legat principalele comune din jur de fabricile de pe cele două platforme, Zona industrială si platforma agroindustrială. De multe ori, autobuzele arhipline, care mergeau spre Zona Industrială, făceau naveta miilor de salariati de acolo un calvar, asa că s-a gândit o solutie alternativă. Ioan Pavel, ultimul prim-secretar al judetului, a spus că “nerealizarea acestei linii de tramvai a afectat negativ si partea economică a Vasluiului”. Cert este că, după Revolutie, proiectul tramvaiului a fost abandonat, iar calea ferată a dispărut, încetul cu încetul. Asa s-a ajuns ca, în toamna acestui an, aproape peste noapte, kilometri de cale ferată au dispărut. Nu stie nimeni ce s-a făcut cu zecile de tone de fier de la această cale ferată, cert este că pe portiunea gară-Ceramica-Zona Industrială nu au mai rămas decât portiunile de cale ferată de la drumul national, îngropate în asfalt. Cât a iesit din afacerea cu fier vechi, de la vechea linie de cale ferată, pe care urmau să circule tramvaie? Iată o întrebare la care se caută încă un răspuns.

[Andrei98]

Si in Brasov au fost niste troleibuze(acum a mai ramas doar unul) ca cele aduse in 2015 la Vaslui.Mie mi se par foarte bune fata de alta porcarii luate de "noi".

[ldh80]

Problema cu cele 3 troleibuze second-hand achizitionate de Transurb Vaslui in octombrie 2015 si cu primele probe cu calatori efectuate prin aprilie- mai 2016 ar fi urmatoarea:

1. Aceste troleibuze second-hand au echipamente electronice din generatia anilor 90 (atunci când au fost fabricate) , care sunt sensibile si greu de inlocuit atunci când se defecteaza (deoarece sunt greu de gasit piese de schimb pentru aceste echipamente electronice).

In plus, din pacate, astazi Transurb Vaslui nu are angajat un inginer electronist bine pregatit profesional, care sa poata depista si remedia defectiunile aparute la aceste troleibuze second-hand. Sunt defectiuni , pentru care depistarea cauzei lor necesita timp, si in primul rand sa existe un inginer electronist angajat la transurb, care sa aibă timpul necesar pentru depistarea cauzei eventualei defectiuni.

Deocamdata, din cate am inteles de la o persoana care lucreaza in cadrul RATP/CTP Iasi, la efectuarea probelor si darea in exploadare a acestor troleibuze la Vaslui, i-a ajutat si i ajuta un specialist din cadrul RATP/CTP Iasi, dar care, din motive evidente, nu poate sta mult timp la Vaslui.


2. In 1994, când s-a inaugurat reteaua de troleibuze din Vaslui, a existat un proiect de constructie si a unui garaj pentru troleibuze (care ar fi urmat sa fie amplasat la intersectia strazilor Ana Ipatescu/Decebal cu strada Ceramica), dar care nu s-a mai realizat.


3. Primarul de la Vaslui- Vasile Paval- a spus ca a achizitionat aceste 3 troleibuze second-hand mai mult ca sa finalizeze un proiect cu fonduri europene pana la o data-limita, dar ca urmeaza a fi achizitionate in viitorul apropiat 5 troleibuze noi!


4. Desi moderna si noua cladire de calatori a Transurb Vaslui a fost terminata de construit in urma cu cateva luni, totusi ea sta inchisa, iar calatorii asteapta troleibuzele si autobuzele urbane in aer liber! Motivatia ar fi ca se asteapta un aviz de la ISU, pentru ca aceea cladire sa poata fi pusa la dispozitia publicului calator!

[Drakkar electric]

Multumesc pentru explicatii. Chiar e greu de crezut ca pe liniile alea urmau sa scircule tramvaie. Dar ar fi fost o chestie mai iesita din comun sa circule si trenuri de marfa si tramvaie pe aceeasi linie. Pacat ca nu s-a mai realizat si acest proiect.

[ldh80]

Cu placere! Acea linie arata asa in anul 2011- cand a fost facuta fotografia postata pe site (si cand nu mai era utilizata de trenuri de Marfa de ani buni- cel putin din 2006).
Insa in momentul cand a aparut proiectul de introducere a tramvaiului la Vaslui- sfarsitul anilor 80- aceea cale ferata industriala arata cu totul alt fel- era intens utilizata de trenuri de Marfa si evident mult mai bine intretinuta!

Pe Google maps se poate observa destul de bine fosta cale ferata industrial spre fosta platforma Rediu!

[ldh80]

-Schita traseelor de transport urban in comun din municipiul Vaslui (O singura linie de troleibuze si 6 linii de autobuze urbane):

-Schita traseelor de transport urban in comun din municipiul Barlad- situatia existenta (doua linii principale deservite cu autobuze- din mai 2016 cu minibuze, si 3 linii secundare deservite cu microbuze):

Schita traseelor de transport urban in comun in municipiul Barlad- varianta propusa (astfel incat sa fie doua trasee principale deservite cu autobuze si 3 trasee secundare deservite cu minibuze):

Schita traseelor de transport urban in comun in municipiul Husi (3 trasee, deservite cu microbuze):

[ldh80]

Garajul fostei SC Urbantrans SA Barlad , iar apoi, intre 2005- mai 2016, a SC Unistil SRL (care in aceea perioada concesionasera transportul urban in comun din Barlad).

Poza este facuta prin 2002, si este preluata dintr-un ziar local. In poza se observa ultimile 4 autobuze urbane care mai ramasesera in parcul fostei SC Urbantrans SA Barlad (3 autobuze tip DAC-112-UDM si in autobuz tp IKARUS-260).

Garajul era situate pe strada Tecuciului nr.6. Dupa ce in mai 2016 licitatia de concesionare a transportului urban in comun din Barlad este castigate de firma SC Vertrantis SRL, aceasta firma nu a preluat si fostul garaj. Astazi nu stiu cui apartine acesta.

[ldh80]

Cateva "file de istorie" despre evolutia dupa 1990 a transportului urban in comun din Barlad.


Anul 1990 gasea transportul in comun din Barlad efectuat pe doua linii "de oras" (1 IRB- Gara si 2 IRB-Liceu), numai cu autobuze tip DAC-112-UDM.

La aceea ora, acestea erau destul de intens folosite, legand cele doua cartiere mari de blocuri din Barlad ("Tecuciului" si "Gara") de platforma industriala a municipiului Barlad, cuprinzand unitati precum: Intreprinderea de rulmenti (IRB, cu cca 9000 de salariati in 1990), Fabrica de elemente pneumatice (FEPA), Fabrica de produse abrazive (ABROM), Vigonia.


In 1990 sau 1991, fosta autocoloana Barlad a fostei IJTL Vaslui, devine SC Urbantrans SA, avand ca unic actioner Consiliul Local Barlad.

Insa, declinul activitatii fabricilor din zona industrial a municipiului Barlad duce si la scaderea masiva a numarului de calatori transportati cu autobuzele urbane in Barlad.


Apoi, in special dupa 2000, aparitia dubelor particulare, care fac o concurenta neloiala autobuzelor Urbantrans, duce si ea la scaderea numarului de calatori transportati cu autobuzele urbane in Barlad.


In anul 2002 deja situatia SC Urbantrans SA era una dezastroasa. in anul 2004 unitatea mai aveea in parc doar 4 autobuze urbane (3 de tipul DAC-112-UDM si unul de tip IKARUS-260) si 3 microbuze (alte 4 microbuze sunt achizitionate in 2004).


In anii 2002- 2005 mai apar si 3 trasee secundare, deservite de la inceput cu microbuze: IRB- Piata- Podeni, IRB-Piata- Deal, Deal 2- Gara. Aceste trasee strabat cartiere de case (Podeni, Munteni, Deal).


Anii 2002-2005 au fost ani grei pentru transportul urban in comun din Barlad. Atunci, pe fondul imposibilitatii SC Urbantrans SA de a mai mentine in circulatie (pe cele doua trasee urbane principale) cele 4 autobuze urbane pe care le mai aveea, transportul in comun urban din Barlad este practic acaparat total de microbuze, care circulau haotic, nu respectau aproape nici o regula, "conditiile" oferite publicului calator erau sub orice critica, etc!
La in moment dat existau cca 50 de microbuze in Barlad, care efectuau in asa-zis 'transport urban in comun".


Pentru inlaturarea acestei situatii complet haotice, Primaria Barlad decide sa concesioneze serviciul public de transport urban in comun catre in operator privat.

Astfel, in anul 2004, se constituie asociatia private "Trans 2004 Barlad", avand ca actioner majoritar firma SC Unistil Srl, condusa de Vasile Puscasu.


In octombrie 2005, serviciul public de transport urban in comun din Barlad este concesionat de primaria Barlad asociatiei "Trans 2004 Barlad". Rand pe rand ceilalti actionari se retrag din aceasta asociatie, astfel incat firma concesionara a serviciului de transport urban in comun din Barlad ramane SC Unistil SRL.


Marele merit al acestei firme este ca a reusit eliminarea microbuzelor complet de pe cele doua trasee principale (1 IRB- Gara si 2 IRB - Liceu), aducand in schimb autobuze urbane (e adevarat- erau second-hand) de mare capacitate.

In perioada anilor 2005- 2016 transportul urban in comun din Barlad s-a efectuat de catre SC Unistil SRL, pe:


-Doua linii principale, cu in numar de 21 autobuze second-hand, din care: 6 bucati MAN (din care unul articulat- singurul autobus urban articulat care a circulat vreodata in Barlad), 5 bucati Mercedes, doua bucati NEOPLAN, 7 bucati NAW si o bucata VOLVO.

-3 linii secundare, deservite cu microbuze.


De asemenea, SC UNistil SRL a preluat si garajul de transport urban in comun din Barlad, situate la iesirea din oras spre Tecuci (pe Strada Tecuciului, nr. 6).



In mai 2016, in contextul organizarii unei noi licitatii pentru concesionarea serviciului de transport urban in comun din Barlad, licitatie organizata de Primaria Barlad, SC Unistil SRL mai adduce in numar de 12 autobuze second-hand (pentru cele doua linii principale), de tipul SCANIA- CN-230-UB (produse in 2006).

De asemenea, tot atunci, SC Unistil Srl mai adduce si 9 microbuze, pentru cele 3 linii secundare.


In acest sens, postez in videoclip publicat pe yutub in aprilie 2016, de catre "Media TV Barlad"

https://youtu.be/Hm2lu1L_nDo



Insa licitatia este castigate de firma SC Vertrantis Srl!


Astfel, Barladul este inca unul din orasele romanesti in care dispar autobuzele urbane. Desi autobuzele urbane aduse de SC Unistil Srl era second-hand (nu erau noi), dar totusi erau autobuze in adevaratul inteles a cuvantului, adica vehicule de mare capacitate, cu o lungime de minim 12 m, cu 3 usi si cu o capacitate minima de 100 pasageri.


In schimb SC Vertrantis Srl adduce in numar de 12 minibuze noi de tip Otokar-Doruk-220-LE, pentru cele doua linii principale. Pentru cele 3 linii secundare aceasta firma utilizeaza tot microbuze.


Din pacate SC Vertrantis SRL nu preia si garajul de transport urban in comun din Barlad, dar pana in present nu si-a construit in garaj propriu pentru aceasta!

[ldh80]

Astfel Barladul risca sa ramana al doilea oras din judetul Vaslui (asa cum a ramas Husul in noiembrie 2002), fara in garaj adecvat pentru serviciul de transport urban in comun!


Si in videoclip cu minibuzele Otokar-Doruk-220-LE a SC Vertrantis Srl, care asigura astazi transportul urban in comun, pe cele doua linii principale (1 IRB- Gara si 2 IRB- Liceu) din Barlad.

Videoclipul a fost postat de Gabriel Sandulescu.

https://youtu.be/BC5JMna9Ghw