Consideratii generale despre sistematizare urbana

[ldh80]

In acest topic, propun sa discutam aspectele legate de sistematizarea urbana, de evolutia si dezvoltarea oraselor din Romania (eventual si din Republica Moldova) , deoarece aceste aspecte au legatura cu transportul urban in comun.


Si voi incepe cu Bucurestiul.

Astazi, cea mai mare problema la nivelul municipiului Bucuresti cred ca ar fi lipsa unui plan urbanistic general , care sa fie respectat la sange si care sa arate exact care sunt zonele functionale ale orasului (industriale, rezidentiale, turistice, comerciale, etc), pentru ca orasul sa se poata dezvolta armonios si sa nu se mai construiasca in mod haotic.

Cateva propuneri in acest sens (si colegii de forum care locuiesc in Bucuresti si nu numai pot aduce multe precizari utile la aceste propuneri):


Aceste propuneri vizeaza delimitarea clara a zonelor functionale ale orasului, realizarea de noi strazi si artere de legatura, pentru descongestionarea si facilitarea transportului in interiorul orasului, mentinerea si extinderea spatiilor verzi, pastrarea si renovarea cladirilor cu valoarea arhitecturala si istorica, etc!


A. Zone de productie industriala

Aceste zone ar trebui sa existe (si rezervate spatii pentru aceste zone ) la periferia orasului, cat mai aproape posibil de calea ferata si de soseaua de centura, pentru ca unitatile industriale sa poata fi racordate usor la acces feroviar si rutier.

In Bucuresti ar trebui sa existe 7 astfel de zone, strict rezervate pentru unitati de productie industriala:


1. Zona industriala IMGB
Situata la sud de Bdul. Metalurgiei si la vest de Soseaua Berceni.
Aceasta zone industriala poate fi extinsa inspre vest.
Are acces feroviar prin linie industriala, de la statia CFR Berceni.


2. Zona industriala Faur-Republica
Aceasta ar urma sa fie cuprinsa in intreg perimetrul delimitat de Strada Bratarii (care ar trebui prelungita pana la Isovolta si eventual pana la Drum intre tarlale), Drum intre tarlale, strada Industriilor, Bdul. Basarabia si Bdul. 1 Decembrie 1918 (pana la intersectia cu strada Bratarii).
Locuintele (casele) situate la sud de strada Industriilor ar trebui relocate.
Accesul feroviar este asigurat prin linie industriala de la statia Titan Grupa marfuri.
Aceasta zona industriala cuprinde (sau cuprindea) : Faur, Republica, Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante , Isovolta si Comat-electro.


3. Zona industriala Policolor
Situata de-a lungul Bdul. Teodor Pallady, cuprindea intreprinderi precum: Chimopar, Policolor, Stirom, Sin , Zentiva, Romcarton, Depoul RATB Titan.
Accesul feroviar este asigurat prin linie industriala de la statia Titan grupa marfuri.


4. Zona industriala IREMOAS
Cuprinsa intre strada Valea Cascadelor, Bdul Iuliu Maniu (Armata poporului), soseaua de centura si Bdul. Timisoara (Emil Bodnaras).
Bdul. Timisoara ar trebui prelungit si unit cu Soseaua de centura.
Accesul feroviar este asigurat prin linie industriala de la statia Bucuresti-Vest.
In aceasta zona existau (sau exista) urmatoarele unitati industriale: CET-Vest, Comat-Auto, Urbis, Cesarom, Coca-Cola, Setum, Valrom, etc.
La nord de bdul. Iuliu Maniu mai exista Turbomecanica si Institutul de cercetari aerospatiale.


5. Zona industriala Progresul-Jilava
Cuprinde spatiul dintre statia CFR Bucuresti-Progresul, Soseaua Giurgiului si strada Ana Ipatescu (unde se afla unitati precum Otelul, Procema, Progresul, etc), Arteca si Pilorex (situate la est de Soseaua Giurgiului), zona situata la sud de Drumul Bercenarului (unde se afla Fabrica de placi prefabricate din beton-armat), zona situata la est de strada Pogoanelor (unde se afla CET-Progresul).
Toate aceste unitati sunt deservite prin linii industriale de statia Bucuresti-Progresul.


6. Zona industriala Pipera
Cuprinsa intre M800, Soseaua Pipera, Strada Garii Herastrau, Strada Fabrica de glucoza si Strada Petricani.
Cuprindea: Combinatul de prelucrarea a lemnului CIL-Pipera/Pinum SA, Betoniera, Rocin/Intreprinderea de cinescoape, Electronica TV, Conect, Intrarom, Fosta întreprindere de calculatoare Felix, o statie de pompare a apei.
Tot aici se afla si Muzeul Aviatiei.
Zona este strabatuta de Bdul. Dimitrie Pompei.
Cale ferata industriala aveau numai întreprinderile situate la nord de Bdul. Dimitrie Pompei (printr-o linie industriala ce se ramifica direct din M800, la Ram. Pipera).


7. Pentru infiintarea in perspectiva de diversi investitori de unitati de productie industriala, dar si pentru relocarea unitatilor industriale existente in afara zonelor sus-enumerate, ar trebui rezervat un spatiu in apropierea caii ferate si soselei de centura.



B. Zone de transport si telecomunicatii


Pentru acestea, ar trebui rezervate urmatoarele spatii:


1. Zona cuprinsa intre Calea Grivitei, Podul Grant, Calea Giulesti, Pasajul Basarab, Bdul. Dinicu Golescu, Piata Garii de Nord. Aici se afla statia CFR Bucuresti-Nord cu anexele sale.


2. Zona statiilor tehnice si reviziilor de vagoane Bucuresti-Grivita si Bucuresti-Basarab, si a depoului CFR-Calatori.


3. Zona Bucuresti-Triaj.
Aici ar trebui creata o artera rutiera continuua, pentru separarea stricta a complexului Bucuresti-Triaj de cartierul Chitila, prin unirea strazilor: Inovatorilor, Marginei, Mimozei si Valenii de Munte.
In sud complexul Bucuresti-Triaj este delimitat de strazile: Lamaiului, Manzului, Jugastrului, Calea Giulesti, Drum Sabareni.
In vest complexul Bucuresti-Triaj este delimitat de DC 22 si de Soseaua de centura.
Toate locuintele situate in interiorul acestui perimetru (delimitat de strazile sus-amintite) ar trebui relocate (locuintele situate in zona strazilor: Drum Poiana Pietrei, Drum Poiana Mierlei, Strada Chitila Triaj, Drumul Garii, Strada Dumitru Iordan, Intrarea Cupsani, Strada medresti, Strada Buclei, Strada Mamaia, Intrarea Tarafului, Intrarea Cristianul Mare)


4. Zona statiei CFR Bucuresti-Obor
Cuprinsa intre strada Baicului, Soseaua Electronicii, Bdul. Garii Obor (care ar trebui prelungit spre vest si unit cu strada Ziduri-Mosi si cu Soseaua Electronicii.


5. Zona statiei CFR Bucuresti-Baneasa
Cuprinsa intre DN1, Strada Tipografilor si strada Baiculesti (care ar trebui prelungita spre est si unita cu DN1).


6. Zona statiei CFR Bucuresti-Progresul


7. Zona statiei CFR Bucuresti-Sud (fosta Titan Grupa Calatori, fosta Catelu)


8. Zona statiei CFR Titan Grupa Marfa


9. Zona HM Titan Sud (fosta HM 23 August)
Cuprinsa intre Bdul. Basarabia si Soseaua Dudesti-Pantelimon


10. Zona administrativa pentru transporturi
Cuprinsa in perimetrul: Piata Garii de Nord, Bdul. Dinicu Golescu, strada Cameliei, strada Garii de Nord.


Toate aceste 10 zone amintite mai sus ar trebui cedate gratuit de catre Primaria capitalei in administrarea si proprietatea CFR-Infrastructura (daca terenurile din respectivele zone apartin de Primaria capitalei), ori expropiate toate terenurile din aceste zone (daca apartin de persoane juridice ori fizice private) si trecute in proprietatea CFR-Infrastructura.


11. Pentru transportul interurban auto, in Bucuresti ar trebui sa existe 3 autogari (Autogara Centrala Filaret, Piata Garii Filaret, nr.1, Autogara Pacii/Militari, strada Valea Cascadelor, nr.1 si Autogara Obor, Bdul. Garii Obor, nr.5A ).


12. Pentru transportul aerian, sunt deocamdata suficiente doua aeroporturi (Baneasa si Otopeni).

Ar trebui stopate orice fel de constructii imobiliare care stanjenesc dezvoltarea aerportului Baneasa, si consider ca a fost o mare greseala constructia cartierului de blocuri Henry Coanda in imediata apropiere a aeroportului Baneasa.
La sud de Calea Ion Zavoi nu ar mai trebui data aprobare pentru nici un fel de constructie.

[ldh80]

C. Zone si cartiere de blocuri (construite in timpul regimului comunist)

1. Cartierul Bucurestii Noii
Cuprins intre strada Constantin Godeanu, Soseaua Chitila, Bdul. Bucurestii Noi, Strada Ciresoaia, strada Fabrica de caramida si Lacul Grivita.
Este strabatut de Bdul. Bucurestii Noi si Bdul. Laminorului.
Ca si spatii verzi exista Parcul Nicolae Bazilescu/Infratirea intre popoare, Fosta baza sportiva Pescarusul si Strandul Straulesti.
Ca si spatii comerciale, acestea ar trebui pozitionate la vest de strada Constantin Godeanu, unde exista spatiu suficient.
In interiorul acestui cartier, existau si cateva unitati industriale, care au fost sau sunt in curs de desfiintare: Laromet, Tehnometal, Fabrica de textile Dacia, Fabrica Marmura.
Tot la vest de strada Constantin Godeanu mai existau si Depozitele Romtrans (Vama Chitila), o betoniera, foste hangare ramase de la fostul aerodrom Chitila si Fabrica bere-bauturi.


2. Cartierul Pajura
Cuprinde in general blocuri cu 4 etaje.
Este situat intre Bdul. Bucurestii Noi, strada Jiului, Bdul. Poligrafiei si calea ferata M800.
Este strabatut de strada Pajurei.
In interiorul cartierului existau Depozitele Jiului si fosta fabrica de paine Pajura.
Strada Baiculesti ar trebui prelungita paralel cu M800 si unita cu Bdul. Bucurestii Noi. In acest fel, s-ar crea o legatura rutiera directa intre DN1 si Bdul. Bucurestii Noi, paralel cu M800.

[ldh80]

3. Cartierul Baneasa-blocuri ("Baneasa Noua")
In cartier destul de mic, cuprins intre DN1, Bdul. Aerogarii, Bdul. Ficusului si strada elena Vacarescu.
Cuprinde in general blocuri cu cate 4 etaje, construite in anii 80.
Desi situate intr-o zona destul de zgomotoasa (in imediata sa apropiere fiind aeroportul Baneasa si DN1 cu traffic foarte intens), are renumele de a fi (alaturi de cartierul Aviatiei) cel mai bun cartier de blocuri construite inainte de 1989 din Bucuresti, si pretul apartamentelor de aici fiind ridicat.
Specificul acestui cartier consta in faptul ca toate blocurile de aici au fost proiectate si executate in anii 80 cu panouri de incalzire solara.


4, Cartierul Aviatiei
Cuprins intre M800, strada Avionului, Soseaua Pipera si Strada Nicolae Caranfil (fosta Scoala Herastrau).
Cuprinde blocuri cu cate 4 etaje, construite in anii 80. La nivel de "legenda urbana" se spune ca acest cartier a fost construit pentru lucratorii din aviatie, ministerul de interne, ministerul apararii nationale.
Are renumele de a fi cel mai bun cartier de blocuri construite inainte de 1989 din Bucuresti.
Este strabatut de Bdul. Aviator Alexandru serbanescu.
In centrul cartierului (intre strazile Feleacului, Elena Caragiani, Borsa si Smaranda Braiescu) exista in parc.
Aici ar mai trebui facute urmatoarele lucrari de sistematizare:
-Relocate cele doua unitati industriale din acest cartier- Panificatia Baneasa si fosta betoniera de la intersectia strazii Avionului cu Soseaua Pipera (ambele au avut cale ferata industriala)
-Indreptata si largita strada Avionului (prin relocarea acelei betoniere este loc sufficient inspre est pentru aceasta) , construit in pasaj denivelat peste M800 care sa faca legatura intre strada Avionului si Drum Nisipoasa, pentru a facilita accesul inspre cartierul Henri Coanda
-Construita o strada la sud si parallel cu M800, care sa se desprinda din strada Avionului, sa mearga parallel si la sud de M800 (prin zona fostei Panificatii Baneasa), sa treaca pe sub pasajul Baneasa si sa faca legatura cu strada Grigore Gafecu
-La nord de M800 exista strada Berca (care de asemenea ar trebui prelungita inspre est si legata cu strada Avionului), strada Ocna Sibiului, care asigura legatura cu strada Elena Vacarescu.




5. Cartierul Floreasca
Cuprins intre: Strada Radu Beller, Calea Dorobanti, Soseaua Stefan cel Mare, Bdul. Barbu Vacarescu, Lacul floreasca si Lacul TEI.
Ca si zone verzi are: Parcul Verdi, Parcul Floreasca (1963), Parcul Floreasca- Cinema.
Este strabatut de Calea Floreasca (care in nord se continuua cu Strada Avionului) si este marginit la est de Bdul. Barbu Vacarescu (care la nord se continuua cu Bdul. Aviator Alexandru Serbanescu)
Alte strazi importante care-l strabat sunt: P.I.Ceaikovski, Bdul. Mircea Eliade
In acest cartier se afla si clubul sportive Dinamo.



6. Cartierul Tei
Cuprins intre: Bdul. Barbu Vacarescu, Soseaua Stefan cel Mare, Soseaua Colentina, Lacul Tei si Lacul Plumbuita.
Cuprinde atat zone de case, cat si zone de blocuri.
Este strabatut de urmatoarele artere rutiere mai importante: Bdul. Lacul Tei, Soseaua Petricani, Strada Doamna Ghica, Strada Teiul Doamnei, Strada Reinvierii, Strada Lizeanu, Strada Maica Domnului si Strada Ramuri Tei.
Ca si parcurcuri exista: parcul Tei (1948), Parcul Circului (1961) si Parcul Plumbuita (1977).
In acest cartier se afla si: Moara lui Assan (monument istoric din 1853), URAC, Spitalul Clinic Colentina, Circul de stat si Complexul studentesc Tei.



7. Cartierul Colentina (zona de blocuri)
Cuprins intre: Soseaua Colentina, Soseaua Electronicii, Strada Heliade Intre Vii, Strada Capreni, Soseaua Fundeni, Strada Gherghitei.
Este strabatut de strada Doamna Ghica.
Ca si lucrari de sistematizare ar mai trebui realizate:
-O sistematizare a arterelor rutiere de la intersectia Soseaua Electronicii/ Soseaua Colentina/ Strada Ziduri Mosi
-Relocate toate unitatile industrial situate la nord de Soseaua Electronicii si cele situate in zona strazii Heliade intre Vii (Vinalcool, Depozit material de constructii- care au avut cale ferata industriala)
-Incepand de la intersectia cu Soseaua Electronicii, strada Heliade intre Vii ar trebui largita, iar, la capatul ei Nordic, prelungita prin construirea unui pod peste Lacul Fundeni si legata cu strada Capreni. Astfel, s-ar creea o legatura directa intre Soseaua Electronicii si Soseaua Fundeni.



8. Cartierul Electronicii
Cuprins intre strada Heliade intre Vii, strada Doamna Ghica, strada Baicului si Soseaua Electronicii.
Cartierul se poate extinde si la sud de strada Dumitru Slugeru- Strada Paharnicu Turturea (pana la Soseaua Electronicii) prin relocarea unitatilor industrial existent acolo.
Ca si lucrari de sistematizare care ar mai trebui realizate ar fi:
-Realizarea unei strazi pralele cu M800, prin unirea strazilor Florica Pantazi si Velicu
-Relocarea fabricii Electronica industriala.

[ldh80]

9. Cartierul Obor
Cuprins intre Bdul. Garii Obor, Strada Baicului, Soseaua Pantelimon, Bdul. Ferdinand intai, Soseaua Mihai Bravu, Strada Titu Maiorescu, Strada cenisaresei, Strada Fainari, Strada Viitorului, Soseaua Stefan cel Mare si Soseaua Colentina.
Aici se afla piata Obor si Magazinul Bucur-Obor (in 1990 era cel mai mare magazin din Bucuresti).
Ca si parcuri, exista parcul Titus Ozon si Parcul pasarari.
Ca si lucrari de sistematizare, ar mai trebui efectuate:
-Prelungit spre vest Bdul. Garii Obor si unit cu strada Ziduri Mosi
-Relocate unitatile industriale situate in interiorul cartierului: Aversa, Intreprinderea de mecanica fina, Prodplast.


10. Cartierul Pantelimon
Cuprins intre Soseaua Mihai Bravu, Bdul. Ferdinand intai, Soseaua Pantelimon, Strada Baicului, Strada Carausilor, Strada Fantanica, Strada Rodica, Lacul Fundeni, Lacul Dobroiesti, Lacul Pantelimon 1, Soseaua Pantelimon, Soseaua Dudesti-Pantelimon, Bdul. Basarabia, Strada Sergent Serbanica Vasile, Strada Hambarului, Bdul. Pierre de Coubertain, Soseaua Iancului.
Alte artere rutiere importante care strabat cartirul sunt: Soseaua Pantelimon, Bdul. Chisinau si strada Doamna Ghica, Soseaua Morarilor si soseaua Fundeni, Soseaua Dobroiesti, Soseaua Vergului, Strada Ion Șahighian, Strada Ion Vlad.
In trecut, in interiorul cartierului, existau si unele fabrici: Granitul si Prodplast, Fabrica de sticla Stiteh, Postavaria Romana, Filatura Romana, Fabrica de paine Titan, Farmavet, Electroaparataj.
In perimetrul cuprins intre Strada Fantanica si Aleea Hobita exista un depozit de carne congelata (Optimeat Srl) si un depozit de mobila (Mobilux). Ambele au cale ferata industriala.
Ca si parcuri exista: Parcul Morarilor si Parcul Sticlarie.
Ca si lucrari de sistematizare ar mai trebui efectuate:
-Unita strada Sergent Serbanica Vasile cu strada Hambarului

[ldh80]

11. Cartier Vatra Luminoasa
Cuprins intre Soseaua Iancului, Bdul. Pierre de Coubertain, Strada Hambarului, Strada Sergent Serbanica Vasile si Bdul. Basarabia.
Aici se afla Stadionul National, complexul sportiv Lia Manoliu si Parcul National.
Alte strazi importante ce strabat cartierul sunt Maior Ion Coravu si Strada Vatra Luminoasa.
In trecut in acest cartier exista si fabrica de textile Zefirul.



12. Cartierul Titan-Balta Alba
Unul dintre cele mai mari cartiere bucurestene, cuprins intre Strada Bratarii, Bdul. 1 Decembrie 1918, Bdul. Basarabia, Soseaua Mihai Bravu, Bdul. Camil Ressu, Strada Fizicienilor, CET Sud-Vitan, Bdul. Nicolae Grigorescu, calea ferata industriala pentru CET-Sud Vitan si in est platforma industriala Policolor.
Alte artere rutiere importante care strabat acest cartier sunt: Bdul. 1 Decembrie 1918, Bdul. Nicolae Grigorescu, Strada Liviu Rebreanu, Strada Baba Novac- Strada Constantin Brancusi, Strada Lucretiu Patrascanu, Strada Campu Libertatii.
In acest cartier exista parcul Titan-IOR.
Ca si lucrari de sistematizare urbana ar mai trebui realizate:
-Pentru separarea stricta a acestui cartier si a zonei rezidentiale de platforma industriala Republica/Faur, ar trebui prelungita ( si eventual largita) strada Bratarii, pana la Isovolta si unita cu Drum Intre Tarlale
-Pentru separarea stricta a acestui cartier si a zonei rezidentiale de platforma industriala Policolor, ar trebui construita o strada, care sa se desprinda din strada Bratarii (in dreptul Comat-Electro), sa meraga spre sud, sa intersecteze Bdul. Theodor Pallady in dreptul SC Apolodor SRL, si sa se uneasca cu Splaiul Unirii.
- Strada Trapezului ar trebui prelungita inspre sud si unita cu Splaiul Unirii. In acest fel, s-ar crea o artera rutiera continuua Bdul. 1 decembrie 1918- Strada Trapezului- Splaiul Unirii.
-Bdul. Nicolae Grigorescu ar trebu prelungit si unit cu Splaiul Unirii.
-Pentru separarea stricta a cartierului si a zonei rezidentiale de CET-Sud Vitan, ar trebui construita o strada, care sa se desprinda din strada Fizicienilor, sa treaca la nord de SC Bega Utilaje Constructii SA, sa treaca la sud de poligonul auto Ilioara, apoi sa se uneasca cu strada Ilioara si prin ea cu Bdul. Nicolae Grigorescu.
Cartierul se poate extinde si dezvolta la sud de calea ferata industriala pentru CET-Sud Vitan (care ar trebui sa fie traversata de 3 strazi ) , pana la Splaiul Unirii.



13. Cartierul Dristorului
Cuprins intre: Bdul. Camil Ressu, Strada Fizicienilor, Bdul. Energeticienilor, Calea Vitan si Soseaua Mihai Bravu.
Este strabatut de Bdul. Ramnicu Valcea si Bdul. Ramnicu Sarat.



14. Cartierul Vitan
Cuprins intre Splaiul Unirii, CET Sud-Vitan, Bdul. Energeticienilor, Calea Vitan, Soseaua Mihai Bravu, Calea Dudesti, Bdul. Octavian Goga, Pasajul Marasesti, Bdul. Marasesti.
Ca si artere mai importante este strabatut de: Bdul. Mircea-Voda, Bdul. Nerva-Traian, Calea Vitan, Soseaua Mihai Bravu.
Ca si lucrari de sistematizare urbana, pentru separarea stricta a cartierului si zonei rezidentiale de CET-Sud-Vitan, ar trebui prelungita strada Fizicienilor spre sud si unita cu Splaiul Unirii, pe langa Icemenerg.
In acest cartier a existat fabrica Timpuri Noi.



15. Cartierul Tineretului
Cuprins intre Splaiul Unirii, Bdul. Gheorghe Sincai, Bdul. Tineretului, Calea Vacaresti, Soseaua Mihai Bravu.
Este strabatut de Calea Vacaresti.


La sud de acest cartier se afla Parcul Tineretului, Oraselul Copiilor si Sala polivalenta.

De fapt intreaga zona cuprinsa in perimetrul Soseaua Vitan-Barzesti, Soseaua Oltenitei, Calea Serban-Voda, Bdul. Tineretului, Soseaua Mihai-Bravu, Splaiul Unirii, trebuia pastrata in exclusivitate ca si zona verde, de recereere in natura.
A fost o mare greseala ca s-au dat autorizatii de constructie in aceste perimetru (Sun Plaza, Ansamblul Asmita Gardens, etc).



16. Cartierul Berceni.
Este unul dintre cele mai mari cartiere din Bucuresti, fiind cuprins intre Soseaua Oltenitei, Strada Ion Iriceanu, Strada Turnu-Magurele, Strada Luica, Soseaua Giurgiului.
Alte artere rutiere importante care-l strabat sunt: Bdul. Constantin Brancoveanu, Soseaua Berceni, Strada Nitu Vasile, Strada Emil Racovita, Bdul. Alexandru Obregia, Strada Izvorul Rece, Drumul Gazarului.
Are din pacate putine spatii verzi.

[ldh80]

17. Cartierul Giurgiului
Cuprins intre Soseaua Giurgiului, Bdul. Pieptanari, calea ferata si strada Alexandru Anghel.
Cuprinde atat zone de blocuri, cat si zone de case.
In acest cartier exista si fosta uzina Autobuzul/Rocar.
Cartierul este strabatut de strada Toporasi.
Ca si lucrari de sistematizare urbana, ar mai trebui efectuate:
-Relocat depozitul Baduc
-Calea ferata situata la marginea cartierului trebuie pastrata si reconstruita, iar, paralel cu ea, se poate crea o artere rutiera, prin amenajarea strazilor Branistari si Cladova.


18. Cartierul Ferentari.
Are renumele de a fi cel mai rau-famat cartier din Bucuresti. Cuprinde atat zone de blocuri, cat si zone de case.
Este cuprins intre calea ferata, Strada Veseliei, Strada Doina, Strada Spatar Preda, Soseaua Salaj, Strada Mandresti, Intrarea Humulesti, Strada Artur Gorovei, strada Zetarilor, Strada Alexandru Anghel.
Ca si strazi mai importante este strabatut de: Calea Ferentari, Prelungirea Ferentari, Bdul. Pieptanari, Strada Toporasi, strada Bachus, Strada Salviei, Strada Carlibaba, Strada Freamantului, Strada Humulesti.
Ca si lucrari de sistematizare, in zona acestui cartier, ar trebui efectuate:
-Prelungirea Ferentari sa fie prelungita de la capatul RATB Zetarilor, pana la Soseaua de centura (in zona Padurii Magurele)
-Strada Humulesti sa fie prelungita pana la Soseaua de centura (in zona Padurii Magurele)
-Soseaua Salaj sa fie prelungita pana la Soseaua de centura (in acest fel s-ar crea o artera rutiera continuua, prin strazile Fabrica de chibrituri, Spatarul Preda, Soseaua Salaj, Soseaua de centura.
-In partea de sud a cartierului, creata o artera rutiera largita, prin sistematizarea si îndreptarea traseului strazilor Zetari, Artur Gorovei, Intrarea Humulesti, Mandresti.
-Largita strada N.D.Cocea, pana la intersectia cu strada Tiparnitei.
-Largita si modernizata strada Tiparnitei, modernizat asa-zisul Drum Bragadiru, si unit cu strada Tiparnitei si strada Osiris.
-Demolate celebrele ghetouri din Zabrauti, dar si alte ghetouri asemanatoare.


19. Cartierul Rahova
Cuprinde atat zone de blocuri, cat si zone de case.
Cuprins intre Soseaua Salaj, Strada Spatar Preda, Strada Doina, Strada Veseliei, calea ferata (paralela cu Soseaua Progresul), fosta uzina Vulcan, strada Novaci, Strada Campu Mare, strada Petre Ispirescu, Strada Margeanului, strada Lespezi, Soseaua Antiaeriana, Soseaua Alexandriei.
Cartierul este strabatut si de alte artere rutiere importante: Calea Ferentari, strada Mihail Sebastian, Calea Rahovei, Soseaua Alexandriei, Soseaua Bucuresti-Magurele, Strada Margeanului, Strada Buzoieni, Strada Vasile Croitoru, Strada Amurgului, Strada Petre Ispirescu.
Ca si lucrari de sistematizare, ar mai trebui efectuate:
-Calea ferata paralela cu Soseaua Progresul ar trebui pastrata si reconstruita, iar, in partea sa sudica, in locul fostelor intreprinderi ( Industria iutei, Electromagnetica, Vulcan, Alumil, Titan Marmura, Ventilatorul) ar trebui construite spatii de depozitare, unde marfa sa fie adusa noaptea cu trenul, si in acest fel s-ar evita poluarea generata de traficul de camioane in interiorul Bucurestiului.
-Întreprinderile care erau situate la nord de aceasta cale ferata (si care la rândul lor au avut linii industriale care traversau Soseaua Progresul) ar fi trebuit relocate ( Tesatoriile reunite, Fabrica de ulei Muntenia, Fabrica de ciocolata Excelent, Tricotajul Rosu, Fabrica de bere Bragadiru, Uzinele chimice romane).


-Pentru realizarea unei legaturi directe intre Soseaua Giurgiului si cartierul Drumul Taberei, ar trebui construita o strada (in adevaratul sens al cuvântului), care sa se desprinda din Soseaua Giurgiului, sa urmeze traseul asa-ziselor actuale strazi Dumitru Badea, Tiparnitei, Drum Bragadiru, Strada Osiris, Drumul Craitelor, Strada Bulgarus, pana la Prelungirea Ghencea.

In acest fel s-ar impulsionat dezvoltarea spre sud a Bucurestiului, intre zona unde se termina acum cartierele Ferentari si Rahova si Soseaua de centura fiind loc suficient pentru dezvoltari imobiliare.

[ldh80]

20. Cartierul 13 Septembrie

Cuprins intre Soseaua Tudor Vladimirescu, Soseaua Panduri, Strada Razoare, Drumul sarii, Soseaua Antiaeriana, Strada Lespezi, Strada Recrutului, Strada Petre Ispirescu, Strada Câmpul Mare, Strada Novaci.
Cartierul este strabatut de Soseaua progresul, Strada Mihail Sebastian, Calea 13 Septembrie, Strada Locotenent-colonel Constantin Marinescu.


21. Cartierul Drumul Taberei
Este unul dintre cele mai mari cartiere din Bucuresti.
Cuprins intre Intersectia Razoare, Bul. Timisoara, Strada Valea Oltului, Strada Brasov, Bdul. 1 Mai, Strada Locotenent-colonel Constantin Marinescu, Drumul Sarii.
Este strabatut de Bdul. Drumul Taberei, Strada Brasov, Strada Sibiu, Strada Valea Ialomitei, Strada Valea Argesului.
In acest cartier se afla si sediul MAPn.
Ca si parcuri, exista parcul Drumul taberei.
Ca si lucrari de sistematizare, ar mai trebui efectuate:
-Daca este posibil, largit Drumul Sarii
-Daca este posibil, largita strada Locotenent-colonel Constantin Marinescu, care constituie a doua legatura a cartirului cu zona centrala
-Realizata o legatura directa intre strada N. Gaina si strada Mihail Sebastian, prin traversarea Drumul Sarii.



22. Cartierul Ghencea
Cuprinde atat zone de case, cat si zone de blocuri.
Este cuprins intre Prelungirea Ghencea, Strada Brasov, Bdul. 1 Mai, Strada Locotenent-colonel Constantin Marinescu, Drumul Sarii si Soseaua Antiaeriana.
Este strabatut de Bdul. Ghencea si strada Ghidigeni.
Zone de blocuri exista intre Bdul. Ghencea si Bdul. 1 Mai, si la capatul Prelungirea Ghencea (Cartierul Latin)
La sud de Bdul. Ghencea se afla clubul sportiv Steaua si diverse unitati militare.
Ca si lucrari de sistematizare urbana, ar mai trebui efectuate:
-Prelungita strada Ghidigeni pana la Soseaua de centura.
-Relocata intreprinderea Tricodava (cuprinsa intre Strada Brasov, Bdul. 1 Mai, Strada Constantin Titel Petrescu, Bdul. Ghencea).


23. Cartierul ANL Brancusi si cartierul Valea Doftanei
Cuprins intre strada Valea Oltului, Bdul. Prelungirea Ghencea, serele Institutului Pasteur si Bdul. Timisoara.
Aici este un loc potrivit (spatiul este suficient) pentru dezvoltari imobiliare.

Pentru impusionarea dezvoltarii partii de sud-vest a Bucurestiului, unde este si spatiu suficient pentru dezvoltari imobiliare (atat pentru cladiri de birouri, cat si pentru blocuri de locuit), ar fi utila creearea unei artere rutiere moderne (in adevaratul sens al cuvântului), care sa strabata intreaga partea de sud-vest a Bcurestiului, si sa lege Soseaua Giurgiului de intersectia strazii Valea Cascadelor cu Bdul. Timisoara, pe urmatorul traseu: Strada Tiparnitei, Drum Bragadiru, Strada Osiris, Drumul Craitelor, Strada Bulgarus, Drum Valea larga.

[ldh80]

24. Cartierul Militari
Este unul dintre cele mai mari cartiere din Bucuresti, cuprinzând atat zone de case, cat si zone de blocuri.
Este cuprins intre: Strada Valea Cascadelor, Bdul. Iuliu Manui (Pacii), Canalul Arges, Lacul Morii, Raul Dambovita, Soseaua Grozavesti, Bdul. Geniului, Intersectia Razoare, Bdul. Timisoara.
Ca si artere rutiere mai importante care strabat acest cartier sunt: Bdul. Iuliu Maniu, Bdul. Vasile Milea, Soseaua Virtutii- Pasaj Lujerului- Strada Brasov, Strada Moinesti, Bdul. Uverturii, Strada Dreptatii, Strada Dezrobirii, Strada Apusului, Strada Margalelor, Strada Drenajului, Strada Paralutelor.
Ca si lucrari de sistematizare, in acest cartier, ar mai trebui efectuate:
-Relocate toate actualele sau fostele unitati industriale situate in interiorul cartierului ( Turbomecanica, Semanatoarea, Pumac, Comet SA, Radox, Decomar, comtexim, Bucur, Frigocom, UMEB, Fosta unitate militara speciala 0920-fabrica de diamante artificiale, Faberom, Apaca, Fabrica de paine Lujerului, o betoniera).
-Largita strada Margelelor si strada Drenajului, pentru creearea unei legaturi intre Bdul. Iuliu Maniu si Bdul. Uverturii
-Creata o strada noua, paralel si la sud de Canalul Arges, care sa lege Bdul. Uverturii (prin Strada Drenajului) de Soseaua de Centura.
-Calea ferata care strabate cartierul prin partea sa sudica ar trebui pastrata si reconstruita, iar fosta statie CFR Bucuresti-Cotroceni-Militari ar trebui pastrata si reconstruita, cu doua scopuri: pentru a servi rampa de descarcare a pacurei a CET-Grozavesti si pentru a se putea eventual muta aici Muzeul CFR. Daca s-ar reconstrui toate liniile care existau aici in 1990, ar fi loc pentru gararea si expunerea unor trenuri de epoca (si bineinteles- desfiintate baracile si evuacuati tiganii care stau in acele baraci).
-Modernizata strada Liniei si prelungita (paralel cu calea ferata) pana la strada Valea Cascadelor.


Cartierul are spatiu pentru dezvoltari imobiliare, in zona situata la est de aliniamentul Strada Margelelor- Strada Drenajului- Canalul Arges, pana la Universitatea Politehnica.

Cele doua zone compacte de case din interiorul cartierului- Zona Rosu (cuprinsa intre Strada Margelelor, Strada Drenajului, Canalul Arges, Strada Piscu Grasani) si Zona Grozavesti/Econom Cezarescu (situata intre Universitatea Politehnica si Bdul. Vasile Milea) trebuie pastrate ca atare.

Din pacate cartierul are relativ putine spatii verzi (Parcul Grozavesti, Parcul Iuliu Maniu/Fabricii)



25. Cartierul Giulesti
Cuprinde atat zone de case, cat si zone de blocuri.
Este cuprins intre Strada Dudului, Strada Jugastrului, Strada Manzului, Strada Copsa-Mica, Strada Lamaiului, calea ferata, Podul Grant, Calea Giulesti, Strada George Valsan, Strada Mehadia, Lacul Morii.
Cartierul este strabatut de Calea Giulesti, Strada Butuceni si Bdul. Constructorilor.
Exista parcul Giulesti si Insula Lacul Morii.
In acest cartier se afla si clubul sportiv Rapid.
Ca si lucrari de sistematizare, ar mai trebui realizate:
-Relocate cele doua unitati industriale situate in interiorul cartierului (silvarom si Grantmetal)
-Strada Dudului prelungita pana la Lacul Morii.
-Pentru separarea stricta a cartierului de zona de exploadare feroviara, creata o strada, care sa mearga paralel cu calea ferata, astfel: Sa se desprinda din Strada Lamaiului, sa treaca la nord de Colegiul Tehnic Feroviar Mihai intai, si sa se uneasca cu Strada Prunaru.

[ldh80]

26. Cartierul Crangasi

Cuprins intre strada Mehadia, strada George Valsan, Calea Giulesti, Aleea Tibles, Strada Inginer Cristian Pascal, Strada George Zamfirescu, Strada Geo Alexandru Ivasiuc, Splaiul Independentei, Lacul Morii.
Este strabatut de Calea Crangasi- Soseaua Virtutii, Calea Crangasi, Bdul. Constructorilor- Strada Petre Popovat, Strada Piatra Craiului.
Ca si zone verzi exista Parcul Crangasi si Strandul Dambovita.


27. Cartierul Grivita

Cuprins intre Calea Grivitei, Strada Lainici, Bdul. Ion Mihalache (1 mai), Strada Doctor Iacob Felix, Strada Gheorghe Polizu.
Cuprinde atat zone de blocuri, cat si zone de case.
Este strabatut de Strada Turda, Soseaua Nicolae Titulescu, Bdul. Banu Manta, Bdul. A.I.Cuza, Bdul. Gheorghe Duca, Strada Maltopol, Strada L.Varnail.
Exista parcul Ciresarii.


28. Cartier Plevnei

Cuprins intre strada Fluviului, Pasajul Basarab, Splaiul Independentei, Strada Stirbei Voda, Strada Berzei, Bdul. Dinici Golescu.
Este strabatut de Calea Plevnei, Strada Constantin Noica, Strada Mircea Vulcanescu, Strada Witing.
In perimetrul cuprins intre Strada Stirbei Voda, Calea Plevnei, Strada Constantin Noica, Splaiul Independentei, urma a fi construit sediul Societatii Romane de Radio (Casa Radio).
In acest cartier existau si doua unitati industriale- Softchim si Fabrica de paine Plevna.
Cartierul cuprinde atat zone de blocuri, cat si zone de case.



29. Alte zone de blocuri

Blocuri s-a mai construit si in zona centrala, de-a lungul Bdul. Iancu de Hunedoara, Soseaua Stefan cel Mare, Soseaua Mihai Bravu, BDUL. Pache protopopescu, Bdul. Ferdinand intai, Calea Mosilor, Bdul. Unirii, Bdul. Decebal, Bdul. Burebista, Zona Garii de Nord, etc.



30. Dezvoltari imobiliare in perspectiva

Pentru constructia de ansamburi rezidentiale ori cladiri de birouri, sedii de firme, etc, ar trebui sa se dea autorizatii de constructii numai in cartierele de blocuri sus-amintite, ori in zonele libere de constructii.

Astfel de zone (care ar trebui rezervate pentru dezvoltare imobiliara) ar fi:


-Spatiul cuprins intre strada Constantin Godeanu, Soseaua Chitilei, Soseaua de Centura, Lacul Straulesti, si zona fostelor uzine Laromet si Tehnometal (in cartierul Bucurestii Noi)

-Spatiul cuprins intre strada Baiculesti, Bdul. Poligrafiei, Intrarea Straulesti, Strada Coralilor, Soseaua Straulesti.

-Spatiul cuprins intre strada Avionului, Bdul. Aviator Alexandru Serbanescu, Soseaua Pipera si M800

-La sud de cartierele Ferentari si Rahova

-Spatiul cuprins intre strada Valea Oltului, Bdul. Timisoara, Institutul Pasteur si Prelungirea Ghencea (la vest de cartierul Drumul Taberei)

-In zona fostelor uzine din cartierul Militari si la est de aliniamentul Strada Margelelor, Strada Drenajului, Canalul Arges.

-In alte spatii libere, situate pana la Soseaua de centura.


Insa sub nici o forma nu trebuie data autorizatie de constructie pentru ansambluri rezidentiale, cladiri inalte de birouri, in zone de case sau cu atat mai putin in zone unde se afla cladiri de patrimoniu, cu valoare istorica sau arhitecturala.


Apoi, cladirile de birouri si ansamblurile rezidentiale este de preferinta a se construi in zonele periferice ale orasului (dar nu in zonele rezervate pentru industrie), pentru a nu se aglemera centrul orasului.

[ldh80]

D. Zone de case (atat case obisnuite cu si fara etaj, cat si vile construite dupa 1990), fara valoarea istorica, de patrimoniu sau arhitecturala


1. Cartierul Straulesti

Situat intre Soseaua de centura, cimitirul Straulesti 2, Lacul Straulesti.
Este strabatut de Soseaua Bucuresti- Targoviste.


2. Cartierul Vatra Noua

Cuprins intre Padurea Baneasa, Institutul National de Meteorologie si Hidrologie, Sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei, Lacul Grivita.
Este strabatut de Soseaua Gheorghe Ionescu Sisesti, Bdul. Ion Ionescu de la Brad, strada Jandarmeriei (care separa cartierul de padurea Baneasa).
In acest cartier se afla unele institutii importante- Inspectoratul General al Jandarmeriei, Administratia Nationala de Meteorologie si Hidrologie, Institutul Cantacuzino, Romatsa.


3. Cartierul Baneasa-veche (case)
Este probabil cel mai bun cartier de case din Bucuresti.
Cuprins intre DN1, Bdul. Ion Ionescu de la Brad, Soseaua Straulesti si Lacul Baneasa.


4. Cartierul Damaroaia
Cuprins intre Strada Ciresoaia, Strada Jiului, Intrarea Straulesti, Lacul Grivita
Este strabatut de Bdul. Gloriei si Strada Coralilor.
Aici ar trebui prelungita Intrarea Straulesti spre nord, sa se intersecteze cu Strada Coralilor (in dreptul sediului SC Prospectiuni SA, si apoi sa ajunga pana la Lacul Grivita.
Fostele unitati industriale si depozite situate in interiorul cartierului (la vest de Intrarea Straulesti) ar trebui relocate.


5. Cartierul Pipera (inclusiv Pipera-Sud)
Din pacate locul ales pentru constructia acestui cartier a fost unul foarte nepotrivit, cartierul inreunand mult dezvoltarea si extinderea aerportului Baneasa.
Este strabatut de Soseaua Pipera- Bdul. Pipera, Soseaua Petricani (Soseaua Bucuresti Nord), Aleea Privighetorilor-Strada erou Iancu Nicolae.
In acest cartier (de-a lungul strazii Aleea Privighetorilor-Strada erou Iancu Nicolae) existau si doua intreprinderi industriale- IPRS Baneasa si Microelectronica), si exista si Gradina Zoologica.


6. Cartierul Andronache
Cuprins intre Soseaua Colentina, M800, Strada Gherghitei.
Este strabatut de Soseaua Andronache.
In acest cartier se afla si doua unitati industriale care ar trebui relocate- Fabrica de tevi sudate Helitube si Fabrica Danone.


7. Cartierul Ion Creanga
Cuprins intre Soseaua Colentina, M800, Strada Sportului.
Ca si lucrari de sistematizare, ar mai trebui realizate:
-Creata o strada paralela cu M800, la extremitatea estica a cartierului, si unita cu Soseaua Fundeni.
-Prelungita strada Sportului, pe la nord de Spitalul Fundeni, pana la M800.


8. Cartierul Fundeni
Cuprins intre Soseaua Fundeni, M800, Lacul Colentina, Strada Peisajului.


9. Cartierul 23 August/Industriilor.
Aici, in primul rand, toate locuintele situate la sud de Strada Industriilor ar trebui relocate, si aceea zona (de la sud de strada Industriilor) rezervata pentru unitati industriale.
Astfel, cartierul ar fi cuprins intre: Soseaua Dudesti-Pantelimon, Soseaua Garii Catelu, Strada Industriilor.
Unitatile industriale care erau/sunt situate in interiorul perimetrului sus-numit (Fosta fabrica Antilopa, Parc industrial RAMS, O fosta betoniera, sectia Policolor-2, Depozite Strauss-Romania, o fabrica situata la nord de Soseaua Garii Catelu) ar trebui relocate.
Intre Soseaua Garii Catelu, Soseaua Pantelimon si Lacul Pantelimon-2, se poate amenaja si extinde spatiul verde (exista Parcul Pantelimon).

[ldh80]

10. Cartier Aparatorii Patriei
Cuprins intre Soseaua Oltenitei, Strada Ion Iriceanu, Strada Turnu Magurele, Bdul. Metalurgiei, Drum Cheile Turzii.
In interiorul acestui cartier se afla intreprinderea Romprim, care ar trebui relocata.


11. Cartierul Progresul
Cuprins intre Strada Luica, Strada Pogoanelor, Drum Bercenarului, Soseaua Giurgiului, Strada N.D.Cocea, Strada Zetarilor, Strada Alexandru Anghel.
Este strabatut de Soseaua Giurgiului, Strada Tiparnitei, Strada Actiunii.
Ca si lucrari de sistematizare ar mai trebui executate:
-Largita si modernizata strada N.D.Cocea
-Largita si modernizata strada Dumitru Badea si strada Tiparnitei, si, plecând din ea, realizata o noua artera care sa strabata extremitatea de sud-vest a Bucurestiului
-Calea ferata care strabate cartierului (intre pasajul cu Soseaua Giurgiului si pasajul cu strada Alexandru Anghel) trebuie pastrata si reconstruita, iar, paralel cu ea, modernizata strada Sinei.
-In interiorul cartierului se afla si Fabrica de stalpi de inalta tensiune, care ar trebui relocata.


12. O zona de case exista si in cartierele Drumul Taberei si Ghencea, zona situata la vest de Drumul Sarii.


13. Zone de case exista si in cartierele Rahova si Ferentari.


14. In cartierul Militari exista doua zone compacte de case:
-Perimetrul cuprins intre Universitatea Politehnica, Bdul. Vasile Milea, Splaiul Independentei
-Perimetrul cuprins intre Strada Margelelor, Strada Drenajului, Canalul Arges, Strada Piscu Grasani


15. Cartierul Regie
Cuprins intre Calea Giulesti, Aleea Tibles, Strada Inginer Cristian Pascal, Strada George Zamfirescu, Strada Geo Alexandru Ivasiuc, Strada Petre Popovat, Splaiul Independentei, Pasajul Basarab.
Cartierul este strabatut de Soseaua Orhideelor si Bdul. Regiei.
In acest cartier se afla clubul Sportul Studentesc.
In acest cartier se afla si doua foste unitati industriale (Fabrica de tigari si Fabrica de paine Spicul) ce ar trebui relocate.
In acest cartier se afla si camine studentesti.
Ca si lucrari de sistematizare, ar mai trebui efectuate
-Prelungita strada Geo Alexandru Ivasiuc (pe la nord de complexul studentesc) si unita cu Bdul. Regiei.
-complexul studentesc poate fi extins si pe terenul fostei fabrici de paine Spicul.

[ldh80]

16. Zona de case exista si in cartierul Giulesti


17. Cartierul Giulesti-Sarbi
Are reputatia unui cartier rau-famat.
Este cuprins intre Strada Dudului, Calea Giulesti, Drum Sabareni, Cimitirul Giulesti, fosta groapa de gunoi Giulesti-Sarbi.
Este strabatut de Calea Giulesti, Strada Rasadnitei, DC21, Strada Podu Dambovitei


19. Cartier Chitila
Cuprins intre calea ferata si Soseaua Chitilei.
Pentru separarea stricta a cartierului de zona de exploadare feroviara, ar trebui creata o strada paralela cu calea ferata, prin modernizarea, largirea si unirea strazilor: Inovatorilor, Marginei, Mimozei, Valenii de Munte si Teodor Neagoe.


20. Cartierul 1 Mai
Cuprins intre Strada Lainici, Bdul. Ion Mihalache (1 Mai), Strada Aviator Popisteanu, Strada Soveja, Strada Ceremusului, Strada Caransebes, Calea Grivitei.
Ca si lucrari de sistematizare urbana, ar mai trebui efectuate:
-Strazile Clabucet si Putul lui Craciun (prin care linia de tramvaie de pe Bdul. Expozitiei se racordeaza cu cea de pe Bdul. Ion Mihalache), sa fie largite (daca este posibil)
-Strada Ceremusului sa fie unita cu Strada Caransebes


21. Cartierul Herastrau
Este considerat un cartier de case si vile de lux.
Cuprins intre Bdul. Aviatorilor (mai nou denumit, pe o portiune a sa, Bdul. Beijing), Strada Nicolae Caranfil (fosta Scoala Herastrau), Bdul. Aerogarii, Strada Grigore Gafencu, Soseaua Nordului.
Aici se afla si celebrul Sat francez (construit in 1994)
Ca si lucrari de sistematizare, ar mai trebui efectuate:
-Construit un pasaj rutier denivelat peste M800, care sa uneasca Soseaua Nordului de Strada Elena Vacarescu. In acest fel, s-ar crea o alternativa rutiera la traseul Soseaua Kiseleff- DN1, foarte aglomerat.
-Pentru facilitarea accesului pietonal din Cartierul Aviatiei in Parcul Herastrau, ar trebui creata o alee pietonala (si pentru biciclete), care sa plece de la intersectia Strada Nicolae Caranfil/Strada Feleacu, sa strabata drept cartierul Herastrau, si sa ajunga la Soseaua Nordului.

[ldh80]

E. Zone cu cladiri vechi, de patrimoniu, cu valoare arhitecturala si istorica

Toate acestea ar trebui renovate si valorificate, dpdv turistic.
In aceste zone, ar trebui interzisa constructia oricaror cladiri noi, care nu respecta stilul arhitecturala si istoric.


1. Cartierul Domenii
Cuprins intre Bdul. Ion Mihalache, Strada Constantin Sandu Aldea, Bdul. Marasti, Strada Stefan Sanatescu, Strada Gh. Stalpeanu.
Este strabatut de strada Alexandru Constantinescu.


2. Cartierul Kiseleff
Cuprins intre Bdul. Constantin Prezan, Arcul de Triumf, Bdul. Maresal Alexandru Averescu, Bdul. Ion Mihalache, Strada Arhitect Ion Mincu, Bdul. Aviatorilor.
Este strabatut de Strada Clucerului si Soseaua Kiseleff.


3. Cartierul Dorobanti
Cuprins intre Calea Dorobanti, Bdul. Dacia, Piata Romana, Bdul. Lacar Catargiu (Ana Ipatescu), Piata Victoriei, Bdul. Aviatorilor.
Este strabatut de Bdul. Iancu de Hunedoara, Strada Caderea Bastiliei, Strada Roma, Strada Paris.
Aici se afla sediul TVR.


4. Cartierul Primaverii
Cuprins intre Calea Dorobanti, Strada Radu Beller, Lacul Floreasca.
Este strabatut de Bdul. Mircea Eliade si Bdul. Primaverii.


5. Cartierul Hala Traian
Cuprins intre Calea Calarasi, Bdul. Corneliu Coposu, Bdul. Mircea Voda, Strada Matei Basarab, Strada Popa Nan.


6. Cartierul Uranus (sau ce a mai ramas din el)
Cuprins intre Strada Gheorghieni, Strada Uranus, Calea 13 Septembrie, Soseaua Tudor Vladimirescu.
In perimetrul cuprins intre Strada Gheorghieni, Strada Uranus, Calea Rahovei, Soseaua Tudor Vladimirescu, ar trebui renovate cladirile fostei Romtrans/Vama antrepozite.


7. Cartierul Cotroceni
Cuprins intre Bdul. Bogdan Petriceicu Hasdeu, Strada Izvor, Strada Alexandru Vizu, Soseaua Panduri, Strada Razoare, Bdul. Geniului, Soseaua Grozavesti, Splaiul Independentei.
Este strabatut de Soseaua Cotroceni, Bdul. Doctor Gheorghe Marinescu, Strada Doctor Bagdasar, Strada F. Rainer, Bdul. Eroilor Sanitari, Bdul. Eroilor, Strada Dimitrie Brandza, Strada Carol Davila, Strada Sfantul Elefterie.
Ca si parcuri exista Parcul Eroilor Sanitari, Parcul Romniceanu.
In acest cartier se afla si cateva obiective importante:
-Universitatea de Medicina si Farmacie
-Spitalul Universitar de Urgenta
-Palatul Cotroceni- sediul presedentiei
-Gradina botanica (care ar putea fi extinsa prin relocarea CET-Grozavesti, astfel incat Gradina botanica sa ocupe intreg perimetrul cuprins intre Splaiul Independentei, Strada Dimitrie Bradza, Soseaua Cotroceni, Soseaua Grozavesti)



8. Centrul vechi
Cuprins intre Calea Victoriei, Splaiul Independentei, Strada Halelor, Bdul. Ion C. Bratianu, Piata Universitatii, Bdul. Regina Elisabeta.
Este strabatut de strada Doamnei, strada Lipscani si Strada Franceza.
Aici sunt necesare mari lucrari de consolidare, restaurare si renovare a cladirilor istorice de patrimoniu.


9. Cartierul Antim (sau ce a mai ramas din el)
Cuprins intre Bdul. Natiunile Unite, Splaiul Independentei, Piata Unirii, Bdul. Unirii, Piata Constitutiei, Bdul. Libertatii.
In acest cartier se afla Palatul de Justitie.


10. Cladirile vechi situate de-a lungul unor artere centrale (Calea Victoriei, Bdul. Nicolae Balcescu, Bdul. General Nicolae Magheru, Bdul. Lascar Catargiu, etc).


11. Cladiri istorice izolate, situate in diverse zone a Bucurestiului:
-Moara lui Assan (din 1853)
-Palatul Ghica Tei (1822)
-Fosta fabrica de glucoza
-Conacul Andronache
-Cladirea fostei gari Bucuresti-Filaret (1869)
-Cladirea statiei CFR Bucuresti-Baneasa
-Vila Minovici (1905)
-Vechi cladiri industriale, situate in zona strazii General Candiano Popescu (Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, Uzina de gaz si electricitate Filaret, Halele fostele Uzine Erharh Wolff/Hesper situate in interiorul parcul Carol intai, Foste sau inca existente hale a unor fabrici, situate in zona strazii Fabrica de chibrituri: Fabrica de chibrituri, Monataria romana, Tipografia Filaret ).

[Andrei98]

Foarte interesant tot ceea ce ai scris, esti ca o enciclopedie umana

[ldh80]

F. Parcuri, zone verzi verzi, lacuri, locuri de agrement in aer liber, baze sportive

Acestea ar trebui extinse.

Cele mai importante sunt:

a. Parcuri, pepiniere

-Baza sportiva Pescarusul, Parcul Nicolae Bazilescu/Infratirea intre popoare (in cartierul Bucurestii Noi)
-Fostul parc din interiorul cartierului Aviatiei
*La sudul acestui cartier, intre Soseaua Pipera, Strada Nicolae Caramfil, Bdul. Beijing, Lacul Floreasca, se afla: Clubul sportiv Vointa, fostul strand Floreasca si cimitirul Herastrau/Cimitirul eroilor rusi.
-Parcul Herastrau, cel mai mare parc bucurestean
-Pepiniera comunala si sediul Romsilva , fosta baza sportiva si de agrement Tei-Toboc (Cuprinsa intre Soseaua Fabrica de glucoza, Soseaua Petricani, Lacul Tei si Intrarea Chefalului)
-Pepiniera Tei-Toboc (cuprinsa intre Soseaua Petricani, Lacul Plumbuita, un parau si M800. Din pacate in zona de sud a acestei pepiniere urmeaza sa treaca autostrada Bucuresti-Ploiesti)
-Parcul Floreasca si Parcul Verdi (ambele in cartierul Floreasca)
-Parcurile Tei, Plumbuita si Circului (toate in cartierul Tei)
-Parcul Motodrom (in cartierul Colentina)
-Parcurile Morarilor si Sticlarie (ambele in cartierul Pantelimon)
-Parcul Pantelimon (situat in nordul cartierului 23 August/Industriilor)
-Parcul Titan-IOR (situat in cartierul Titan- Balta Alba)
-Parcul Tineretului
-Parcul Drumul Taberei
-Parcul Iuliu Maniu/Fabricii si Parcul Grozavesti (in cartierul Militari)
-Parcul Giulesti
-Parcul Crangasi
-Gradina botanica, parcul Romniceanu (in cartierul Cotroceni)

In zona centrala, principalele parcuri sunt:
-Parcul Cismigiu
-Parcul Carol intai (in interiorul acestuia se afla: un lac, Arenele Romane, Mausoleul, fostele hale-cladiri istorice- ale fostei fabricii Erhard Wolff/Hesper). Este cuprins intre strada general Candiano Popescu, Calea Serban Voda, Strada Cutitul de Argint, Strada Doctor Constantin Istrati.
-Gradina Icoanei

Alte spatii verzi, in zona centrala, mai pot fi amenajate in urmatoarele locatii:

-In perimetrul cuprins intre Bdul. Bogdan Petriceicu Hasdeu, Bdul. Natiunile Unite, Bdul. Libertatii, Splaiul Independentei

-In perimetrul situat intre Casa Academiei, strada uranus, Calea 13 Septembrie, Bdul. Libertatii.



b. Lacuri

-Cele mai multe sunt situate pe raul Colentina, in partea de nord a Bucurestiului ( Lacul Mogosoaia, Lacul Chitila, Lacul Straulesti, Lacul Grivita, Lacul Baneasa (din 1933), Lacul Herastrau (1936), Lacul Floreasca (1937), Lacul Tei, Lacul Plumbuita (1977), Lacul Colentina, Lacul Fundeni, Lacul Dobroiesti, Lacul Pantelimon 1, Lacul Pantelimon 2, Lacul Cernica.

-Raul Dambovita a fost amenajat in interiorul Bucurestiului intre anii 1985-1987 si tot atunci s-a construit si Lacul Morii. Urma sa se construiasca si Lacul Vacaresti.

-Alte lacuri din Bucuresti sunt: Lacul Titan-IOR, Lacul Tineretului, lacul Drumul Taberei, Lacul Cismigiu, etc.

-Cele mai cunoscute stranduri sunt cele situate in zona raului Colentina.


c. Baze sportive

Cele mai cunoscute sunt:

-Clubul si complexul sportiv Dinamo (situat in cartierul Floreasca)
-Clubul si complexul sportiv Steaua (situat in cartierul Ghencea)
-Clubul si complexul sportiv Rapid (situat in cartierul Giulesti)
-Stadionul Sportul Studentesc
-Arenele BNR
-Sala polivalenta (situata in parcul Tineretului)
-Patinoarul artificial Floreasca
-Stadionul National/Arena nationala

[ldh80]

Foarte interesant tot ceea ce ai scris, esti ca o enciclopedie umana

Va multumesc!

[ldh80]

G. Institutii administrative centrale si locale

-Sediul presedentiei- Palatul Cotroceni.
În anul 1679 domnul Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica și anexele mănăstirești au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Șerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.
La începutul domniei, Principele Carol I al României primește ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni. Carol I hotărăște să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor Coroanei, care să-i servească drept reședință oficială în București. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian. În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domnești și construirea palatului de la Cotroceni. Construcția a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la Mănăstirea Hurezi. Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896.
Între anii 1949 - 1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.
În anul 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.
Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României.
Sursa- Wikipedia.


-Sediul Parlamentului
In anul 1984 incep lucrarile de constructii a Casei Poporului, care din pacate au dus si la demolarea multor monumente de mare valoare istorica si arhitecturala. In 1997 cladirea este terminata de construit si amenajat, costul lucrarilor ridicandu-se la suma de 3 miliarde euro. Este a doua cladire ca suprafata de pe Glob, dupa cladirea Pentagonului din SUA.
Din 1994 aici isi are sediul Camera Deputatilor, iar din 2004 si Senatul.

Intreg perimetrul (inclusiv terenul din jur) al Palatului parlamentului este cuprins intre: Bdul. Libertatii, Bdul. Natiunile Unite, Strada Izvor, Calea 13 septembrie.

In acest spatiu se afla in constructie si Catedrala Mantuirii Neamului.

Exista un proiect de realizarea a unui tunel rutier, care sa treaca prin acest spatiu, si sa lege direct Bdul. Bogdan Petriceicu Hasedeu cu strada Uranus.



-Sediul Guvernului- Palatul Victoria
Construit in 1937, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu.


-Sediul Primariei Generale Bucuresti, situat intr-o cladire monument istoric, din 1910.




H. Institutii medicale

Cele mai cunoscute sunt:

-Spitalul Universitar de Urgenta (1978) si Facultatea de medicina si farmacie, care sunt cuprinse in perimetrul dintre Splaiul Independentei, Strada doctor Leonte Anastasevici, Strada Carol Davila, Bdul. Eroilor Sanitari, Bdul. Eroilor.

-Spitalul Fundeni

-Spitalul clinic de urgenta pentru copii Grigore Alexandrescu

-Spitalul clinic Filantropia

-Spitalul Elias

-Spitalul Clinic de urgenta Floreasca

-Spitalul militar central

-Doua spitale CFR (Witing si Spitalul CFR nr.2 situat langa piata Montreal).



I. Institutii de invatamant

Cele mai cunoscute sunt urmatoarele:

-Universitatea Bucuresti, fondata in 1864

-Universitatea Politehnica Bucuresti, cu doua locatii:
-Cea veche, de pe strada Polizu (in apropierea Garii de Nord)
-Cea noua, din cartierul Militari

-Universitatea de medicina si farmacie

-Universitatea de stinte agricole si medicina veterinara (situata in perimetrul cuprins intre Bdul. Expozitiei, Strada Aviator Vasile Traian, Aleea Constantin Sandu Aldea, Strada Constantin Sandu Aldea, Bdul. Marasti).

-Complex studentesc Tei

-Complex studentesc Regie



J. Zone comerciale, expozitionale, de depozitare


Acestea ar fi:

1. Complex Romexpo
Este cuprins intre Bdul. Poligrafiei, Strada Parcului, Bdul. Expozitiei.
Spatiul pentru Romexpo poate fi extins si inspre vest (inde sunt acum asa-numitii Codri Romexpo), pana la strada Parcului.
Din pacate linia de cale ferata care ajungea in incinta Romexpo (si care putea fi utilizata pentru expozitii de material rulant feroviar) a fost desfiintata!


2. Spatii de depozitare a marfurilor s-ar putea amenaja pe locul fostelor intreprinderi industriale situate la sud de Soseaua Progresul. Aceasta ar fi si un motiv de mentinere si reconstructie a caii ferate care vine de la gara progresul si merge paralel cu Soseaua Progresul. Marfurile ar putea fi aduse pana la aceste viitoare depozite cu trenul, pe timpul noptii, si in acest fel s-ar reduce si poluare generata de traficul rutier din Bucuresti.


3. In 1990 cele mai mari si cunoscute magazine din Bucuresti erau: Bucur-Obor, Unirea, Victoria, Cocor, etc.
In ultimii ani, au aparut numeroase supermarketuri si hipermarketuri. Dar din pacate, de multe ori, in momentul cand s-a ales locul constructiei acestora, s-au facut greseli foarte mari, din punct de vedere urbanistic:
-Au fost de multe ori ingramadite in zona centrala, pe spatii unde nu este posibila extinderea pe orizontala, fapt care duce la o aglomerare si mai mare a circulatiei rutiere
-Au fost construite in zone care contrasteaza puternic cu arhitectura generala din zona

Solutia este ca aceste supermarketuri si hipermarketuri sa fie construite in zone mai periferice, dar cu acces la transportul urban in comun.

[ldh80]

K. Transport urban in comun

O mare problema in Bucuresti este cea a circulatiei rutiere, foarte aglomerate.

Aici solutia ar fi determinarea cetatenilor sa utilizeze in primul rand transportul urban in comun si mult mai putin autoturismul personal. Insa pentru aceasta trebuie sa existe un transport urban in comun bine pus la punct, modern si fluient, lucru care din pacate nu exista in prezent in Bucuresti.

Accentul trebuie pus pe modernizarea si extinderea transportului electric (tramvaie si troleibuze) care este mult mai economic, fiabil, silentios si nepoluant, decat cel cu autobuzele.

In cele ce urmeaza voi prezenta cateva masuri propuse in acest sens, dar si cateva date despre evolutia istorica a transportului urban in comun in Bucuresti.



a. Reteaua de metrou

Aceasta a fost inaugurata in 1979, si in prezent are 4 magistrale in functiune, 4 depouri (Ciurel, Industriilor, IMGB si Pantelimon).

In acest an se spera ca se se va inaugura si tronsonul Parc Bazilescu- Strand Straulesti (pe M4).

In 2018 probabi va fi inaugurat si o parte din magistrala M5 Drumul Taberei- Eroilor 2- Universitate 2 (pana la Eroilor 2).



In perspectiva, exista si alte proiecte pentru constructia si a altor magistrale de metrou:

-1 Mai- Aeroport Otopeni

-Rahova- Piata Unirii- Obor- Colentina

-Prelungirea lui M4 spre sud, de la Gara de Nord 2 la Bucuresti-Progresul (care se va realiza probabil pe sub strazile: Strada Garii de Nord, Piata Emil Cioran, Strada Berzei, Strada Vasile Parvan, Bdul. Bogdan Petriceicu Hasdeu, apoi pe sub zona verde din spatele Palatului Parlamentului, Strada Uranus, Calea Rahovei, Soseaua Viilor, Piata Eroii Revolutiei, Soseaua Giurgiului).




Astfel, in final, vor exista un numar de 7 magistrale de metrou in Bucuresti, astfel


-M1 Dristor 2- Iancului- Obor- Piata Victoriei 2- Gara de Nord 1- Basarab 1 si 2- Semanatoarea (Petrache Poenaru)- Eroilor 1- Piata Unirii 1- Dristor 1- Nicolae Grigorescu 1 si 2- Republica- Pantelimon- Depoul Pantelimon
Inclusiv sectiunea Semanatoarea (Petrache Poenaru)- Depoul Ciurel.


-M2 Pipera- Piata Victoriei 2- Universitate- Piata Unirii 2- Eroii Revolutiei- Depoul IMGB (Berceni)


-M3 Industriilor (Preciziei)- Eroilor 1- Izvor- Piata Unirii 1- Dristor 1- Nicolae Grigorescu 1 si 2- Anghel Saligny (Linia de centura).


-M4 Strand Straulesti- 1 Mai- Basarab 1 si 2- Gara de Nord 2- Intersectie cu M1 si M3 intre statiile Eroilor 1 si Izvor- Eroii Revolutiei 2- Gara Progresul


-M5 Drumul Taberei (Valea Ialomitei/Raul Doamnei) - Eroilor 2- Hasdeu- Universitate 2- Iancului- Depoul Pantelimon.


-M6 1 Mai- Aeroport Otopeni


-M7 Rahova- Piata Unirii- Obor- Colentina







b. Reteaua de tramvaie


In anul 1872 sunt introduse primele tramvaie cu cai in Bucuresti, iar, in anul 1894 primele tramvaie electrice. In 1929 tramvaiele cu cai sunt complet eliminate.


Astazi in Bucuresti, reteaua de tramvaie masoara:


-Lungime retea existenta: 142 km


-Portiuni din retea neutilizate (total 3,3 km):

-Bdul. Bucurestii Noi (intre intersectia cu Bdul. Gloriei si Laromet), datorita lucrarilor la magistrala M4 de metrou. Lungimea acestei portiuni este de 1,5 km.
-Portiunea dintre Piata Baneasa si Aeroportul Baneasa (datorita situatiei incerte privind un teren ocupat de o proprietate privata de la capatul Aeroport Baneasa). Lungimea acestei scurte portiuni este de 0,6 km.
-Portiunea de pe Bdul. Ferdinand intai- Bdul. Garii Obor- Strada Baicului (cale simpla. In jurul anului 2000 linia de tramvai 52 Gara de Nord- Gara obor este desfiintata, si de atunci aceea portiune nu mai este utilizata, fiind trecuta in conservare)= 1,2 km



Alte portiuni se afla in stadiul de executie a unor lucrari de modernizare a caii de rulare (total 12 km):

-Cea de pe strada Dristorului- cale simpla (intre intersectia cu Soseaua Mihai Bravu si Intersectia cu Bdul. Camil Ressu= 0,5 km
-Linia de pe strada Liviu Rebreanu, cale dubla= 2,5 km
-Linia de pe Soseaua Pantelimon, intre intersectia cu Bdul. Chisinau si capatul Granitul, cale dubla= 2,1 km
-Linia de pe Soseaua Mihai Bravu (intre intersectia cu Calea Vitan si podul Mihai Bravu) si de pe Calea Vacaresti, cale dubla= 2,7 km
-Linia de pe Soseaua Oltenitei (intre capatul Sura Mare si capatul Romprim), cale dubla= 4,2 km.



-Lungime de retea utilizata astazi: 126,7 km


Aceasta retea este deservita de 8 depouri de tramvaie (Bucurestii Noi, Victoriei, Colentina, Dudesti, Titan, Giurgiului, Alexandriei si Militari) si numara 21 capete de linii ( Piata Baneasa, Platforma Industriala Pipera, Pasaj Colentina/Helitube, Republica, Faur Poarta 4, Complex RATB Titan, Sura Mare, CFR Progresul, Depoul alexandriei, Ghencea, Depoul Militari, Cartier 16 Februarie, Gara Basarab, Gara de Nord, Piata Presei Libere, Mezes, Cartier Damaroaia, Calea Plevnei/Vasile Parvan, Piata Sfantul Gheorghe Nou, Piata Sfanta Vineri, Piata Unirii).

Capete de liniei de la Romprim si Granitului sunt temporar neutilizate, datorita lucrarilor la linie.



In trecut au mai existat si alte capete de linie de tramvaie in Bucuresti, astazi disparute: Piata Vitan, Baba Novac, CET-Vest, Urbis, Gara Obor, Bdul. Expozitiei, Banu Manta, General Berthelot, Piata Rahova, Regie, Colentina, CFR Centura Jilava, ICME, IMGB.



In trecut au existat si alte depouri de tramvaie in Bucuresti, care in prezent sunt desfiintate:

-Depoul Cotroceni (a fost primul depou de tramvaie electrice din Bucuresti. A fost desfiintat in octombrie 1943. Era situat in spatiul cuprins intre CET-Grozavesti si Gradina Botanica.

-Depoul Panduri (desfiintat in 1986. Pe locul sau exista astazi cladirea noua a Spitalului Panduri)

-Depoul Splaiul Unirii (desfiintat in anii 1985-1987, cu ocazia lucrarilor de amenajare a raului Dambovita in interiorul municipiului Bucuresti. Era situat in zona podului Mihai Bravu)

-Depoul Giulesti (De prin 1995 aici nu se mai gareaza vagoane folosite pentru calatori, ci doar vagoane utilitare sau care urmeaza a fi casate).



Are trebui facute eforturi mai sustinute pentru terminarea lucrarilor la linie si redarea in exploadare a celor 12 km (pe care in prezent se executa lucrari de modernizare a caii de rulare), si, de asemenea, ar trebui redati circulatiei tramvaielor si cei 3,3 km de retea, care astazi sunt neutilizati




Din pacate, dupa 1992, s-au mai desfiintat si alte portiuni din reteaua de tramvaie din Bucuresti, portiuni totalizând 11,6 km:


-Portiunea de pe Calea Grivitei (intre intersectia cu Strada Buzesti/Strada Berzei si intersectia cu Bdul. Mircea Vulcanescu/Bdul. Dacia), strada Budisteanu, strada General Berthelot, strada Theodor Aman)- capatul de la General Berthelot. Cale dubla, lungimea 0,5 km


-Portiunea de pe Calea Grivitei (intre intersectia cu Bdul. I.G.Duca si cu Soseaua Nicolae Titulescu), cale dubla, 0,6 km


-Portiunea de pe Bdul. A.I.Cuza (intre intersectia cu Bdul. I.G.Duca si intersectia cu Soseaua Nicolae Titulescu), cale simpla= 0,6 km


-Portiunea de pe Bdul. Regiei, intre intersectia cu Soseaua Orhideelor si strada Pascal Cristian= 0,3 km. Deservea complexul studentesc Regie.


-Portiunea de pe Bdul. Timisoara, intre intersectia cu strada Valea Cascadelor si CET-Vest, cale dubla= 1,3 km


-Portiunea de pe strada Ion Iriceanu si Soseaua Berceni, pana la fostul capat IMGB, cale dubla= 2,3 km


-Celebra linie 29, care ajungea in exteriorul Bucurestiului, intre CFR Progresul- CFR Centura Jilava. Mergea pe Soseaua Giurgiului, aveea cale dubla, in lungime de 2,6 km.
A fost desfiintata prin 1995 sau 1996, datorita scaderii numarului de calatori, ca urmare a restrangerii activitatii fabricilor Pielorex si Arteca.
Ca si legende urbane, pe aceasta liniei, in primii ani de dupa 1990, s-ar fi inregistrat cazuri de vandalism mai grave sau agresiuni asupra personalului RATB.


-Celebra liniei 28, intre Granitul- ICME. Mergea paralel cu Soseaua Garii Catelu, era cale simpla, in lungime de 3,4 km.
A fost desfiintata prin 1995 sau 1996.
Toate aceste linii desfiintate dupa 1992 ar trebui reconstruite (poate cu exceptia fostelor linii 28 si 29, unde numarul de calatori actuali nu stiu daca ar face rentabila si/sau necesara investitia de reconstructie a acelor linii).



Astfel, daca s-ar reda in exploadare/refacere/reconstrui toate sectoarele din reteaua de tramvaie din Bucuresti (care nu sunt utilizate, sunt in proces de modernizare, ori care au fost desfiintate dupa 1992), lungimea maxima a acestei retele ar ajunge la 153,6 km.



Dupa acestea, se poate aveea in vedere constructia unor noi tronsoane de linii de tramvaie:

-Prelugita linia de tramvaie de pe Soseaua Chitilei, de la capatul de liniei Mezes pana in comuna Chitila (exista destui cetateni care au domiciliul in comuna Chitila si se deplaseaza zilnic in Bucuresti)

-Construita o linie de tramvaie pe Bdul. Lacul Tei, de la intersectia acestuia cu strada Barbu Vacarescu pana la intersectia cu strada Maica Domnului (in acest fel, linia de tramvaie de pe strada Barbu Vacarescu ar fi unita cu cea de pe strada Maica Domnului)

-Construita o linie de tramvaie de la capatul Lacul Tei, pe strada Doamna Ghica si unita cu cea de pe Soseaua Colentina

-Prelungita linia de tramvaie, de la capatul Platforma industriala Pipera, pe Bdul. Dimitrie Pompei, si unita cu cea de pe strada Barbu Vacarescu (pentru aceasta ar trebui realizata o foarte scurta portiune de strada, de la intersectia Bdul. Dimitrie Pompei/Strada Gara Herastrau, pana la strada Barbu Vacarescu).

-In zona centrala, exista un numar de 4 capete de linie de tramvaie ( Vasile Parvan/Calea Plevnei, Piata Unirii, Sfanta Vineri si Sfantul Gheorghe Nou) , care din pacate nu sunt toate unite intre ele, fapt care creeaza greutati calatorilor care trebuie sa ia tramvaie, de la capete de linii diferite.
Pentru unirea capetelor de linie de tramvai de la Vasile Parvan/Calea Plevnei si respectiv Piata Unirii, ar trebui construita o linie de tramvaie, pe traseul: Strada Vasile Parvan, Bdul. Bogdan Petriceicu Hasedeu, Strada Izvor, Calea 13 Septembrie, Bdul. Libertatii, Piata Regina Maria.






Insa, in privinta infrastructurii de tramvaie din Bucuresti, sunt necesare si lucrari de modernizare a acesteia pe mari portiuni, aflate astazi intr-o stare precara (la terasamente, traverse, sine, retea de contact, sistem energetic, substatii de tractiune, elemente de semnalizare si comanda automata a macazurilor, statii, capete de linii, etc.


Pentru sporirea vitezei de circulatie a tramvaielor, este de preferat ca, acolo unde spatiul din teren permite, calea de rulare a tramvaielor sa fie realizata in afara carosabilului, sau, daca exista mai multe benzi pe sens (pe marile strazi si bulevarde), calea de rulare a tramvaiului sa fie separata fizic de restul carosabilului, inclusiv prin garduri metalice.


In privinta materialului rulant si a parcului de tramvaie din Bucuresti, acesta este format, in cea mai mare parte, din tramvaie modernizate.
Aici principala problema este cea a situatiei URAC. Datorita aspectelor juridice, dar si a spatiului insuficient (si care , pe actuala locatie, nu poate fi extins), URAC-ul (in configuratia actuala) nu se poate dezvolta si moderniza, pentru a deveni un veritabil producator de tramvaie noi, in serie mare.
Ar trebui intai rezolvate aspectele juridice, iar apoi URAC-ul ar trebui relocat pe un teren liber, cu acces facil la cale ferata industriala, unde sa se poata extinde, dezvolta si moderniza. Apoi achizitionata de catre URAC o licenta de fabricatie a unui model de tramvai complet nou, produs astazi in Europa (cum a facut de exemplul Astra Arad), care sa poata fi produs in serie mare, pentru parcul RATB si nu numai.


Insa, pentru exploadare in conditii optime a unor tramvaie noi, ar trebui modernizate toate dotarile din depouri, pentru intretinerea/verificarea/testarea/reparatia unor tramvaie noi. Tramvaiele noi de astazi au multe componente electronice in constructia lor, si necesita echipamente electronice si computerizate pentru intretinerea si reparatia lor, echipamente care la ora actuala nu exista in toate depourile de tramvaie a RATB.

Experienta neplacuta cu autobuzele Citaro arata ca nu trebuie achizitionate vehicule noi, de ultima generatie (indiferent ca vorbim de tramvaie, troleibuze sau autobuze), pana cand nu sunt create absolut toate conditiile (materiale si umane) pentru intretinerea/verificarea/testarea/reparatia acestor vehicule.

[ldh80]

c. Reteaua de troleibuze

Aspecte care tin de aceasta le-am prezentat la topicul numit- Consideratii generale despre troleibuzele din Bucuresti.


d. Autobuze

Ca si la troleibuze, aici ar fi necesar ca si conducerea RATB sa inteleaga necesitatea utilizarii de vehicule articulate. A fost o mare prostie ca, intr-un oras precum Bucurestiul, s-a renuntat la utilizarea de troleibuze si autobuze articulate.

In prezent, in Bucuresti exista 1000 de autobuze urbane Mercedes-Citaro. Insa, lipsa dotarilor corespunzatoare pentru intretinerea/reparatia/verificarea lor si proasta mentenanta, au facut ca din cele 1000 de autobuze noi, multe din ele sa nu poata fi utilizate, datorita lipsei pieselor de schimb.

inainte de achizitionarea oricaror alte autobuze noi, ar trebui create toate dotarile si conditiile in garaje, pentru intretinerea si reparatia unor astfel de autobuze noi.

In prezent, reteaua de autobuze a RATB este deservita de 8 garaje ( Alexandriei, Ferentari, Floreasca, Militari, Nordului, Obregia, Pipera, Titan).

In trecut a mai existat si garajul Serban Voda (Pana in 1964-1965 a fost depou de tramvaie, apoi a fost transformat in garaj pentru autobuze si a fost desfiintat in 1987) si garajul Vasile lascar.



Pentru vehiculele de interventie a RATB, exista garajul Dristorului.