Ei bine, pentru cei interesati si de valorile feroviare, care in mod sigur sunt trecuti de o varsta si mult mai cultivati, am o stire care completeaza din pacate, lungul sir al daunelor totale date in ultimii ani de catre politicieni, intregului patrimoniu feroviar al Romaniei. Daca zilele acestea un primar a daramat o gara, pe care mai din timp unii au avut "grija" sa nu fie inclusa in patrimoniul cultural (dar parca podul Miorita care era inscris in patrimoniul UNESCO a fost si el demolat...), iata ca un alt primar din orasul Caransebes trage sforile pentru a dezmembra un mic muzeu feroviar, de existenta caruia spre rusinea mea pana azi nu am stiut.
Este cazul Muzeului Feroviarilor din Jimbolia. Am sa va las pe voi sa cititi, conform ziarului Adevarul (editia de Timisoara), despre ce este vorba:
Cum se distruge un muzeu în România. Un primar a pus ochii pe locomotiva cu abur de la JimboliaComunitatea din Jimbolia a aflat cu stupoare despre faptul că vechea locomotivă cu abur, care este piesa de rezistenţă a Muzeul Feroviarilor, urmează să fie luată.
Secretariatului de Stat din Ministerul Transportului a decis să facă jocul primarului Marcel Vela, de la Caransebeş, care doreşte cu tot dinadinsul un tren de epocă pentru oraşul pe care îl conduce. Primarul liberal a primit aprobarea de la Cristian Ghibu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care nu a stat pe gânduri când a venit vorba să îşi ajute colegul de partid. Astfel, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, care a oferit locomotiva în custodia Primăriei Jimbolia, în 2011, a transmis notificarea prin care se va face schimbarea locaţiei locomotivei.
După ce a fost restaurată în urma vandalizărilor prin care a trecut ani la rândul, şi a fost pusă la adăpost, sub pază video (se află chiar la graniţa feroviară dintre România şi Serbia), locomotiva istorică urmează să fie luată din curtea celor care au îngrijit-o. Locomotiva cu abur fabricată în 1936 urmează să fie făcută cadoul Primăriei Caransebeş. “Materialul rulant se află în custodia unor inimoşi feroviari care au deschis un muzeu al căilor ferate în oraşul Jimbolia. Interesul faţă de exponatele muzeului şi locomotive se materializează prin numărul mare de vizitatori atât online cât şi la faţa locului. Nu înţelegem necesitatea relocării acestei locomotive la staţia Caransebeş, în condiţiile în care actualmente se află sub pază, în condiţii de conservare perfecte, şi a fost atribuită muzeului din staţia Jimbolia în baza unui contract de custodie încheiat conform prevederilor legale”, a declarat Octavian Rusu, membru fondator al Asociaţiei Feroviarilor Bănăţeni.
Locomotiva cu abur 150.1121 a fost adusă în 2011, din remiza Subcetate la staţia CF Jimbolia unde, împreună cu macaraua germană de intervenţie, reeditează un tren de intervenţie german din cel de-al doilea război mondial. Locomotiva nu are legătură cu istoria Caransebeşului Interesant este că locomotiva aflată la Jimbolia nu a avut niciodată de-a face cu staţia Caransebeş. Cei de la Asociaţia Feroviarilor Bănăţeni susţin că în ultima perioadă de timp două locomotive cu abur au fost relocate din remiza Lugoj spre alte destinaţii. Una dintre acele locomotive ar fi fost potrivită pentru expunerea în staţia Caransebeş unde, de-a lungul istoriei, a făcut de fapt serviciu. Locomotiva cu abur care se află la Jimbolia a avut întotdeauna un destin tragic. A fost fabricată la Uzinele Henschel-Sohn din Germania şi a fost adusă în România în timpul războiului. S-a aflat în prima linie a frontului, mitraliată de aviaţia sovietică şi capturată rând pe rând de către învingători. Locomotiva a fost folosită la remorcarea trenurilor pe front şi a ajuns până la Cotul Donului. A rămas pe teritoriul României ca şi captură de război. “Locomotiva a rămas în ţară după pacea încheiată, nemţii nu au mai avut pretenţii. A intrat în categoria captură de război. A fost folosită în exploatare, iar apoi până în 1994, a fost locomotivă de manevră în depoul Petroşani. A fost dusă apoi în parcul rece de la Subcetate, lângă Deva.
Erau cel puţin o sută de locomotive cu aburi acolo. Dar au dispărut toate. Parte au fost vândute în străinătate, altele au ajuns la fier vechi. Au fost vândute pe sume modice”, a spus Arcadie Ordodi, directorul Muzeului Căilor Ferate de la Jimbolia, unul din inimoşii feroviari care au pus umărul la reabilitarea locomotivei.
Trenul avea un motor de 2.500 de cai putere şi funcţiona cu cărbune şi păcură. Remorca vagoane de până la 2.000 de tone. Era foarte modernă la aceea vreme şi avea o viteză maximă de 80 kilometri pe oră. Tren de epocă la Caransebeş Marcel Vela susţine în cererea trimisă către Ministerul Transporturilor: “În vederea unor manifestări ce urmează să se desfăşoare în Municipiul Caransebeş, dorim să diversificăm şi aspectul exterior al staţiei CFR Caransebeş. Pentru a se realiza aceste demersuri, propunem şi vă rugăm să aprobaţi deplasarea a două vehicule feroviare pentru reconstituirea şi expunerea ”. Pe lângă piesa de muzeu din oraşul de lângă graniţa cu Serbia, primarul din Caransebeş a cerut Ministerului şi un vagon de călători fabricat în anul 1900, care staţionează de mai bine de 15 ani în remiza de locomotive de la Petroşani.
Singurul muzeu CFR din Vest Muzeul de la Jimbolia a fost inaugurat în 15 noiembrie 2007, la aniversarea a 150 de ani de darea în folosinţă a liniei de cale ferată Timişoara-Jimbolia-Kikinda-Szeged. Este singurul muzeu feroviar din zona de Vest, iar în România mai există doar la Agnita şi Bucureşti. „Am obţinut locomotiva în 2011 şi conform contractului trebuia să rămână în custodia noastră până în 2016. Locomotiva era în stare deplorabilă. Arăta ca un ciur, efectiv curgea rugina pe ea. Am adus-o aici în două zile şi trei nopţi. A trebuit toată şlefuită manual, grunduită şi vopsită. Şi toate acestea s-au făcut prin voluntariat, muncă fizică serioasă şi bani.
În Occident, fiecare gară are un muzeu, cu trenuri de epocă. Noi distrugem tot”, a mai spus Arcadie Ordodi. Risc major la transportul pe şine Mai mult, se doreşte ca locomotiva cu abur să fie trasă pe şine de la Jimbolia până la Caransebeş, însă acest lucru implică riscuri având în vedere vârstă venerabilă a obiectului de patrimoniu. “Această locomotivă face parte din patrimoniul tehnic şi cultural al ţării. Cine răspunde dacă se întâmplă ceva pe drum?”, s-a întrebat Arcadie Ordodi, directorul muzeului feroviar de la Jimbolia. Asociaţia Feroviarilor Bănăţeni a cerut ajutor deputaţilor din Timiş, să intervină pentru păstrarea locomotivei în muzeul de la Jimbolia. Primăria a trimis o scrisoare Ministerului Transporturilor, fără să primească până acum un răspuns. Muzeul are câteva piese istroice de mare valoare. O triciletă cu care se făcea controlul liniilor în secolul 19, un birou de mişcare din secolul 20, felinare, diferite matriale şi aparate folosite în infrastructura feroviară. De muzeu aparţine şi vechea clădire a gării din Jimbolia, construită în 1857.
Sursa:
Adevarul.ro
