MEMORIU TEHNIC DE ATENȚIONARE PE TEMA:
FURTURILE DE LA CALEA FERATĂ – SURSĂ DE FIER VECHI PENTRU UNII, PIERDERI ȘI RISCURI ENORME PENTRU MULȚI ALTII.
- Viaduct in apropiere de Brad construit inainte de 1945 si abandonat recent... / Foto: Daniel
1.NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Contextul economic, politic și mai ales geopolitic în care găsește Statul Român în prezent, nu constituie din păcate un cadru de generare a unui posibil vector pentru o dezvoltare amplă a infrastructurii feroviare din țara noastră. Cu atât mai mult, sistemul feroviar (cu preponderență partea de infrastructură) se confruntă cu o lipsă acută a unui nivel minim de finanțare necesar reparațiilor curente și menținerii unor viteze de circulație ridicate (normale pentru condițiile și contextul autohton). Ne referim aici la viteza de 120 km/h pe principalele magistrale și 140 km/h pe segmentele modernizate din Culoarul IV Paneuropean.
- Magistrala 900 in zona Chiajna (linia Bucuresti - Craiova). An de an viteza scade... / Foto: Daniel
Pe de altă parte, distanțele (reduse, comparabil cu lungimea totală a rețelei) modernizate prin așa-zisele proiecte europene de coridoare, prezintă o serie de probleme tehnice complexe (unele fiind în legătură directă cu siguranța feroviară), cauzate de proasta gestionare a lucrărilor și a unei calități precare în unele cazuri. Atât cauzele cât și implicațiile financiare pe termen mediu sau lung sunt greu de cuantificat.
Coroborat cu toate problemele menționate anterior, o chestiune reală și mai gravă (de sorginte autohtonă), vine să completeze tabloul de ansamblu în care se găsește infrastructura feroviară din România.
- Stalpi de catenara strambati de viscolul din iarna pe M1000 la Buciumeni (linia Bucuresti - Ploiesti). / Foto: Daniel
O problemă importantă și actuală din domeniul exploatării feroviare din România, o constituie furturile frecvente din cadrul infrastructurii (subsistemelor acesteia) și din piesele materialului rulant (funcțional și în exploatate) aflat în staționare în stațiile de cale ferată sau complexe feroviare.
- Boghiu Diamond greu descompletat. / Foto: Daniel
Mă limitez acum doar la anumite aspecte și fac referire în acest material, exclusiv la furturile și sustragerile săvârșite de ,,terțe persoane,, de diferite grupuri cu o situație socială și materială precară. De cele mai multe ori aceștia au domiciliul în imediata vecinătate a căii ferate sau în localități situate în apropiere.
- Pichet de cale fara capace din care s-a incercat furtul unor componente. / Foto: Daniel
OBSERVAȚII: Nu întotdeauna răufăcătorii aparțin unei asemenea clase sociale. Din păcate, observând modul și regularitatea cu care au loc aceste sustrageri, am putea vorbi de rețele întregi de natură informațională bine puse la punct cu surse de informații și ,,influențe,, situate chiar în interiorul sistemului feroviar. Acestea din urmă vor constitui subiectul unui material mult mai amplu, pe care îl voi realiza în viitorul apropiat, de îndată ce voi dispune de timpul și mai ales de informațiile necesare.
Desigur, situația de facto ar putea fi mult mai complexă. Posibila existență a unor ,,surse de informații,, din interiorul sistemului feroviar ce ar furniza date ca: grafice de circulație, tehnologie, principii de funcționare și protecție a subsistemelor de siguranță feroviară, managementul riscului în cazul sustragerilor de piese sau subansamble etc., constituie doar EFECTELE unor CAUZE pe care le consider deosebit de complexe și îngrijorătoare. Pentru a percepe acest algoritm de cauze și efecte din sistemul feroviar, cred de cuviință că ar fi necesară analiza situației în ansamblu. Mă refer la sistemul feroviar prin prisma ,,împărțirii teritoriului,, cu celelalte sisteme de transport (preponderent terestre) concurente.
- Pod de cale ferata al liniei abandonate Brad - Deva. / Foto: Daniel
Întrebările ce s-ar putea pune în situația dată sunt următoarele:
- Ce ar putea determina apariția unor posibile ,,surse de informații,, în interiorul domeniului feroviar;
- Pe ce cale sunt transmise informațiile respective;
- La ce nivel poate ajunge ,,cunoașterea,, în cazul celor care sustrag ÎN MOD REGULAT componente din infrastructura feroviară;
Fenomenul prezintă o frecvență crescută, mai ale în ultima perioadă în contextul unei crize și sărăcii generale. Efectele și riscurile create sunt demne de luat în seamă. Fiecare asemenea ,,act,, generează mai mereu în primul rând întârzieri cumulate de sute de minute atât trenurilor de călători cât și celor de marfă.
- De la pichet la macaz... / Foto: Daniel
2. RISCURILE ȘI IMPLICAȚIILE CAUZATE DE FURTURI
În continuare voi explica pe scurt de ce este necesară o abordare atentă a fenomenului, o analiză obiectivă și documentată a tuturor factorilor implicați dar mai ales afectați de furturi. Se poate constata cu ușurință că fenomenul are o evoluție cronică. Conform unor surse din CNCF, frecvența furturilor înregistrate are o tendință de creștere și mai ales de cumulare ca distribuție pe anumite zone.
Datorită interdependenţei şi a interacţiunilor tehnice complexe ce au loc între infrastructura feroviară şi materialul rulant (este vorba de un „sistem tehnic mare’’ cu acces riguros reglementat din punct de vedere tehnic, o lungime desfăşurată mult mai mică decât cea rutieră), atunci când apare un deranjament de orice natură (referindu-ne aici la furturi), se produce în mod implicit o întrerupere parţială sau totală a circulaţiei pe termen mediu sau lung. Din acest punct de vedere, putem afirma că domeniul rutier (concurentul principal al căii ferate) are mai mereu un as în mânecă.
- Viaduct peste Mures al liniei Brad - Deva abandonata dupa ce s-au investit sume uriase. / Foto: Daniel
De exemplu, în cazul producerii unui accident rutier pe o şosea (indiferent de categoria acesteia), posibilitatea de redirecţionare şi ocolire a traficului faţă de respectivul punct fără înregistrarea unor întârzieri semnificative, este ridicată. Astfel, nu poate fi afectată o întreagă zonă din teritoriu prin blocarea unei căi de comunicaţii rutiere.
În ceea ce priveşte calea ferată, lucrurile sunt complet diferite și mult mai complexe. Simpla acţiune de sustragere de către diferite persoane a unor cabluri de semnalizare (pentru aceștia doar banale cabluri metalice) sau a altor elemente care prezintă tentaţie ridicată datorită materialului din care sunt realizate (simple bucăţi de metal), provoacă întotdeauna grave deranjamente în traficul feroviar prin trecerea sistemelor de siguranţă şi de semnalizare în regim de avarie.
3. POSIBILE SCENARII
- 'Viitorul' caii ferate... / Foto: Daniel
În cazul infrastructurii feroviare, un simplu șurub sau o bucată de metal, care brusc nu se mai află în componența unui schimbător de cale, ci se află în plasa unui ,,hot amărât,, în drum spre centrul de colectare a fierului vechi, peste câteva minute poate ,,da de pământ,, la 120 km/h cu un tren de călători omorând zeci de oameni și rănind poate sute. Tot hazardul vieții și al sorții, poate face ca acel tren ghinionist menționat să fie altul, poate unul de marfă cu zeci de vagoane cisternă pline ochi cu izopropan sau metanol care deraiază într-o gară, ia foc și pur și simplu volatilizează o bună parte dintr-un oraș sau o localitate întreagă, precum o bombă cu hidrogen. Să ne ferească Dumnezeu de așa ceva! Desigur, în tot acest timp, cânt traversele se murdăresc de sânge sau când vreun oraș întreg riscă să fie incinerat, ,,bietul,, nostru ,,hoț amărât,, ajunge la poarta centrului de fier vechi cu plasa lui plină și grea cu ,,niște piese,, bucuros că a mai ,,muncit,, și astăzi pentru a câștiga câțiva zeci de lei.
- Inductor de cale distrus. / Foto: Daniel
Nu-i așa ca este ușor să faci un ban din fier vechi? Doar afacerea cu fier vechi a devenit o ,,industrie,, într-o tară unde mai peste tot SE DESFACE și SE TAIE. Da! Este ușor… mai ales că la fel de ușor cum faci banii din fier vechi, poți omorî niște oameni nevinovați… sau poate poți să ,,ștergi de pe hartă,, o localitate.
- Picheti de cale. / Foto: Daniel
Am evocat anterior doar o situație extremă, posibilă doar prin cumularea cu cel puțin încă una sau mai multe nereguli (posibile insuficiențe) din sistemul feroviar. Posibilitatea de producere a unui accident feroviar de o asemenea amploare, este extrem de redusă dar existentă (riscul are o valoare pozitivă).
- Resturi ale unor instalatii electrice. / Foto: Daniel
Cu toate că sistemele de semnalizare și conducere a traficului sunt prin concepție și proiectare gândite să-și continue rolul funcțional (în regim de avarie), nu putem afirma că elementul ,,risc,, poate fi scos din calcul.
Cu cât traficul feroviar din zona unde se produc sustragerile respective este mai intens, cu atât posibilitatea nedorită de producere a unui accident feroviar este mai crescută. Cel mai bun exemplu în acest sens, în constituie tronsoanele de cale ferată București – Ploiești și București – Constanța.
- Semnal repetitor distrus. / Foto: Daniel
Frecvența sustragerilor pe de aceste două tronsoane are o tendință de creștere. Se preconizează a avea un maxim, după perioada inaugurării integrale a celor două autostrăzi, București – Ploiești respectiv București – Constanța. O posibilă legătură ,,logică,, între cele două situații, necesită o serie întreagă de semne de întrebare.
- Urme ale jafului pe linia de centura a capitalei. / Foto: Daniel
De cele mai multe ori sustragerile, pot provoca accidente feroviare grave cu un număr mare de victime şi pagube semnificative. Chiar dacă în majoritatea cazurilor din fericire, accidentele nu au loc (în primul rând datorită vitezelor scăzute cu care se circulă pe majoritatea liniilor de pe rețeaua CFR – aici în mod ironic ,,încetinirea,, fiind un factor benefic semnificativ), riscurile sunt ridicare. Conceptul de siguranța feroviară prin definiție nu este compatibil cu termenul de ,,risc crescut,,.
- Stalp si suporti devastati. / Foto: Daniel
Pentru a preveni asemenea evenimente nedorite şi în scopul asigurării unui grad cât mai ridicat de siguranţă pentru călători şi bunurile încredinţate la transport, sistemul feroviar în ansamblu trebuie să investească masiv în dispozitive şi subsisteme (unele extrem de complexe), gândite special pentru a menţine nivelul de siguranţa dorit atunci când din sistemul general al infrastructurii feroviare au loc sustrageri minore sau parţiale de componente.
Ce afectează în primul rând cel mai mult furturile mai sus menționate? Răspunsul este simplu și tranșant: Siguranța Circulației, mai nou denumită Siguranța Feroviară.
- Candva o linie electrificata... / Foto: Daniel
4. PERCEPȚIA CĂLĂTORULUI (BENEFICIARULUI) FAȚĂ DE SIGURANȚA FEROVIARĂ
Pentru călătorul de rând sau clientul posesor al mărfurilor transportate, toate aceste considerente și probleme acute întâmpinate de calea ferată, nu sunt relevante. Aproape de fiecare dată, călătorii unui tren Inter City sau Inter Regio de exemplu, manifestă frustrări şi nemulţumiri atunci când trenul cu care circulă, se deplasează (aparent nejustificat – pentru mine, călătorul) cu o viteză foarte mică pe distanţa dintre două sau mai multe semnale sau când mecanicul respectă cu rigurozitate o anumită procedură ,,alternativă la circulația normală,, stabilită în regulamentele și instrucțiunile din sistemul feroviar. De multe ori în asemenea situații, oamenii de rând (călătorii) ,,se jură,, că data viitoare vor face tot posibilul să folosească autocarul sau microbuzul (desigur, cu riscul dovedit de cca. 2.000 de ori mai mare de a fi implicați într-un accident rutier).
- Pod supratraversare magistrale c.f. aflat in degradare. / Foto: Daniel
Cu alte cuvinte, calitatea percepută a serviciului de transport feroviar are de asemenea de suferit. În figura următoare este prezentat modul în care furturile din infrastructură, pe lângă alte cauze, afectează calitatea în ansamblu a sistemului de transport feroviar.
- Perceptia calatorului fata de siguranta feroviara. / © Ing. Viorel Lucaci
Trebuie să ţinem permanent seama de o anumită stare de fapt, uneori justificată: Călătorul şi clientul nu au şi nu este necesar a avea cunoştinţe de aşa-numitul concept de „siguranţă feroviară” și despre cum se asigură acesta. Dar siguranţa feroviară în toate aspectele sale trebuie menţinută peste un anumit nivel critic, iar menţinerea acesteia este indisolubil legată de investiţii şi uneori imense sume de bani necesari a fi alocaţi şi injectaţi în sistem pentru contracararea fenomenelor de sustrageri. Gradul de hazard al unor asemenea acte iresponsabile este foarte ridicat. Este greu de cuantificat ce, unde, cum și când se va întâmpla și mai ales cu ce efecte.
- Pasageri care spera sa ajunga la destinatie in siguranta. / Foto: Daniel
Siguranţa feroviară nu este vizibilă, sau privită în mod direct de către călători şi clienţi, dar trebuie să fie percepută şi conștientizată cât se poate de corect de către decidenţi (tehnici, politici, Poliție TF etc.). Astfel, la acest nivel decizional este total superficial să nu se observe faptul că dacă se investesc bani şi nu are loc nici un accident feroviar, nu înseamnă că nu se materializează nimic din banii cheltuiţi sau că nu ar fi o decizie eficientă. Este vorba de un rezultat foarte bun al unor decizii și investiții eficiente, în ciuda faptului că nu se poate ,,tăia nici o panglică,, cu o asemenea ocazie. Nu consider că ar fi necesară o defalcare în amănunt a importanţei pe care o au investiţiile în menţinerea siguranţei feroviare prin măsuri suplimentare în vederea combaterii sustragerilor.
Spre deosebire de transportul rutier, calea ferată s-a afirmat încă de la apariţia sa printr-un nivel de siguranţă incomparabil mai mare. Aceasta se datorează însuşi principiului de funcţionare şi organizare a traficului, a structurii şi modului de concepere și construcție a materialului rulant, toate caracterizate printr-o disciplină extrem de riguroasă.
În ceea ce priveşte publicul călător sau beneficiarul transportului de marfă (posesorul mărfii) nu interesează în mod direct nimic legat de siguranţa feroviară şi tot ceea ce implică ea. Prin însăşi faptul că în decursul timpului, în comparaţie cu celelalte moduri de transport numărul de accidente şi victime în transportul feroviar a fost şi este foarte redus, se generează un efect de imagine şi percepere a serviciului de transport pe calea ferată în general, ca fiind sigură şi promptă.
- Si totusi e mai sigur decat cu masina, dar mai lent. / Foto: Daniel
De exemplu, pentru călătorul unui tren aflat în circulaţie, nu este relevant modul cum se realizează şi se asigură siguranţa (respectarea ce către mecanic a indicaţiilor semnalelor, a ordinelor de circulaţie şi indicaţiilor primite pe parcurs și mai ales a procedurilor riguroase de circulație după un furt al unor cabluri de semnalizare). Aşa cum am menţionat anterior, în cele mai multe cazuri, pentru călător sau client cel mai important este faptul de a ajunge la destinaţie la timp şi să îi fie asigurat un confort cât mai ridicat, desigur în corelaţie cu rangul trenului şi preţul plătit pentru un bilet (care ca principiu reprezintă un contract de prestare a unui serviciu de transport şi implică obligaţii din partea celor doi „semnatari”, dar mai ales obligaţii din partea celui care efectuează transportul – aici calea ferată).
În cele menţionate anterior, am făcut referire cu preponderenţă la o stare normală a lucrurilor, la un sistem feroviar care ar funcţiona în parametrii normali, mai ales în ceea ce priveşte asigurarea unui necesar de investiţii în securitate, o logistică specifică cât mai bună și o colaborare eficientă cu celelalte structuri cu competențe în prevenirea și combaterea furturilor.
- Candva o zona neutra... / Foto: Daniel
Din păcate, în România lucrurile s-au depărtat oarecum de la o aşa-zisă stare normală. Lipsa acută a unui loc de muncă în cazul multor oameni şi în unele cazuri a unui minim strict necesar, a generat apariția unui vector de intenție către furt și sustrageri de multe ori teribiliste, din ce în ce mai prezent și intens. Dar și vectorul de risc al unor accidente teribile pe calea ferată crește de asemenea.
OBSERVAȚII:
- Cu acest ,,flagel,, nu se confruntă doar administrația de cale ferată din România. O serie întreagă de state au probleme similare. De multe ori s-au produs accidente grave soldate cu morți și răniți.
- A nu se confunda aspectul furturilor analizate în acest material cu fenomenul de terorism, atentatele de diverse feluri sau sabotajele, ce reprezintă domenii de competențe exclusive pentru alți factori și structuri specializate.
- Candva o statie CFR devastata de oameni nevoiasi in cautare de chilipiruri... / Foto: Daniel
5. CONCLUZII
- Masina de zapada fabricata in anul 1981 in fista URSS 'conservata' si descompletata. / Foto: Daniel
Având în vedere toate considerentele și ideile redate anterior, menționez că ar fi oportună și necesară organizarea unei dezbateri de tip conferință / summit / întâlnire / simpozion pe tema furturilor de la calea ferată și efectele acestora.
Ideea de bază concentrată a unei asemenea dezbateri ar fi: ,,FURTURILE DE LA CALEA FERATĂ – SURSĂ DE FIER VECHI PENTRU UNII, PIERDERI ȘI RISCURI ENORME PENTRU MULȚI ALTII,,
- Calea ferata, sursa de fier vechi pentru unii... / Foto: Daniel
Principalele puncte (sugestive) ce ar trebui abordare pentru canalizarea discuțiilor sunt următoarele:
- Importanța sistemului de transport feroviar, prin prisma efectelor sociale generale, capacitatea de transport, impactul asupra mediului, consumurile energetice reduse și a gradului de siguranță net superior celui rutier – motive reale și întemeiate datorită cărora majoritatea statelor civilizate și-au canalizat investițiile și vectorii de dezvoltare spre transportul pe cale ferată;
- Furturile de la calea ferată: situații statistice, antecedente, frecvență, accidente produse din această cauză, pagubele financiare pe care le cauzează administrației de cale ferată CFR, altor companii și operatori de transport feroviar de stat și privați;
- Care sunt zonele cu cel mai ridicat grad al sustragerilor;
- Ce măsuri sunt luate în prezent împotriva acestui fenomen, cum se aplică și cât de eficiente sunt acestea;
- Care este cadrul legislativ cu privire la protejarea infrastructurii căii ferate împotriva furturilor și sustragerilor și cum este aplicat;
- Cât de eficientă este colaborarea dintre factorii din sistemul feroviar și MAI Poliția Transporturi Feroviare, cum poate fi îmbunătățită această colaborare;
- Sugestii cu privire la înăsprirea cadrului legislativ specific, pentru diminuarea fenomenului de furturi;
- Puncte de vedere, idei și sugestii din partea factorilor implicați și invitați la eveniment: Ministerul Transporturilor, Ministerul Administrației și Internelor, CNCF ,,CFR,, SA, operatorii de transport feroviar de stat și privați, societatea civilă (pentru că este vorba de riscuri asupra vieții oamenilor în primul rând), presă, firme producătoare de sisteme și elemente de securitate, alte structuri și autorități cu competențe în combaterea și prevenirea furturilor etc.;
- Ce idei și soluții noi ar trebui elaborate, aprobate și aplicate în mod eficient.
- Romania la fier vechi... / Foto: Daniel
Factorii și ,,părțile,, pe care le sugerez a fi invitate la dezbatere sunt următoarele:
- Ministerul Transporturilor, împreună cu autoritățile și organismele tehnice cu specific feroviar, aflate în subordinea acestuia;
- Ministerul Administrației și Internelor – Poliția Transporturi Feroviare;
- CNCF ,,CFR,, SA;
- SNTFC ,,CFR Călători,, SA;
- SNTFM ,,CFR Marfă,, SA;
- Operatori de transport feroviar privați, de marfă și călători;
- Operatori de manevră feroviară;
- Firme și companii deținătoare de vagoane;
- Firme și companii producătoare sau distribuitoare de sisteme de securitate, supraveghere și control al accesului etc.;
- Firme de pază;
- Orice alte structuri sau autorități cu competențe în domeniul combaterii furturilor / protecției infrastructurilor critice.
Ideile sugerate anterior, pot constituii platforma unui material sau publicație pe această temă.
Cu deosebită considerație,
Ing. Viorel LUCACI
- Candva o linie / Foto: Daniel
.
