Cât îşi permit să întârzie companiile feroviare din celelalte ţări europene
Oamenii care au venit sâmbătă seară de pe litoral au călătorit cu trenul, pe ruta Constanţa - Oradea, aproape 24 de ore fără aer condiţionat, mâncare sau apă. La sosire, mulţi dintre ei au jurat că nu mai circulă cu trenul în viaţa lor.
Regulamentul european prevede ca, pentru fiecare oră de întârziere, compania de căi ferate să returneze un sfert din preţul biletului. Oficialii CFR dau vina pe şinele vechi şi cer o derogare până în 2014. Teoretic, regulamentul UE, care ar trebui să intre în vigoare la 3 decembrie, prevede ca pasagerii trenurilor întârziate să fie despăgubiţi. Practic, dacă vrei să traversezi ţara cu trenul, trebuie să te înarmezi mai ales cu răbdare.
Iată care este situaţia mersului trenurilor din alte ţări:
- În anul 2009, trenurile „Shinkansen" din Japonia au înregistrat, în medie, întârzieri de 36 de secunde.
- Performanţa japonezilor este de 60 de ori mai bună decât cea înregistrată de trenul TGV din Franţa, cu o medie anuală de 36 de minute. Vitezele celor două trenuri sunt comparabile, mediile orare fiind situate în jur de 300 km/h.
- În Marea Britanie, în cinci ani, întârzierile trenurilor s-au redus cu 35%, 91% din trenuri ajungând exact la ora programată. În ultimul an, liniile ferate britanice au beneficiat de investiţii de aproape 10 miliarde de euro.
- În Europa, trenurile intercity Thalys, Eurostar şi TGV acordă compensaţii mai bune decât cele impuse de Uniunea Europeană. Astfel, la Thaliys, dacă întârzierile sunt de 30, 60 sau 120 de minute, compania feroviară restituie 20%, 50%, respectiv 100% din valoarea biletului.
- Pentru trenurile de pe linia transeuropeană Eurostar, la o întârziere cuprinsă între una şi două ore, se acordă drept compensaţie o călătorie echivalentă. Pentru întârzierile de până la 299 de minute, clientul primeşte un bilet gratuit, valabil 12 luni. La întârzieri care depăşesc 300 de minute se returnează întreaga valoare a biletului plus unul gratuit.
- România este campioana întârzierilor, cu 90.000 de minute acumulate numai în primele zece luni ale anului 2009, echivalentul a peste 900 de zile. Şi media orară de viteză a trenurilor româneşti a scăzut constant, de la 94 km/h în anii ‘90 la 73 km/h în 2008.