Un bucureştean a pozat un patruped aşezat pe scaunul dintr-un tramvai. Câinele priveşte gânditor pe geam şi aşteaptă să ajungă la destinaţie.
Dresorul canin Leo Şumlea a explicat, pentru B365.ro, de unde le vine câinilor ''ideea'' să circule cu mijloacele de transport în comun.
"Pe de-o parte, autobuzul poate să joace rolul unui adăpost din faţa vremii...câinoase. Adică patrupezii rătăcitori urcă în mijloacele de transport pentru că afară plouă sau e frig de le clănţăne colţii. Însă nu o fac oricum, de capul lor, ci reacţionează tot la stimuli care vin din partea bipezilor.
O explicaţie ar fi că au fost recompensaţi cu mâncare în staţie şi apoi îl urmează pe binefăcător în cutia de metal pe roţi. Memoria recompensei reprezentate de hrană îi face să „cartografieze” staţia drept loc bun. În autobuz sau metrou, şederea maidanezului depinde de reacţia oamenilor care poate fi pozitivă sau negativă, încurajantă sau descurajantă.
„Dacă de prima dată când se urcă în autobuz este certat sau huiduit, nu se mai urcă şi altădată. Dacă însă oamenii îi zâmbesc, îl laudă, se simte recompensat şi se învaţă”, explică Leo Șumlea.
Bucureștenii știu că maidanezii aleg să traverseze strada pe la locurile marcate. Într-un clip realizat de Next Advertising, în colaborare cu Institutul de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii si casa de productie Reload Film pentru Politia Rutiera Romana, câinii maidanezi sunt daţi ca exemplu pentru că traversează strada pe trecerea de pietoni. Filmuleţul face parte din campania "Traversaţi prin locurile marcate" şi are ca slogan "Dacă ei pot, toată lumea poate".
Și pentru această situație există o explicație comportamentală:
„Dacă trec prin altă parte sunt claxonaţi şi huiduiţi şi se sperie, simt că li se pune viaţa în pericol”, explică dresorul canin Leo Șumlea. „Trecând pe la trecerea de pietoni, odată cu omul, ei văd că nu li se întâmplă nimic şi percep asta ca pe o recompensă”, explică Șumlea, în termeni ce amintesc de experimentele savantului rus Ivan Pavlov.
Potrivit acestuia, dacă un câine se simte recompensat astfel de mai multe ori la rând, va ţine minte că a traversat pe acolo şi va prefera să treacă mereu prin acelaşi loc. „De ce trece pe un pod şi nu prin apă? Pentru că prin apă se udă sau îşi riscă viaţa, iar pe pod nu”, spune Șumlea.
Faptul că se întâmplă ca patrupedele vagaboande să traverseze în grup se datorează spiritului de...haită. Cu alte cuvinte ajunge ca măcar un câine din haită să-şi fi format reflexul traversării fără pericol ca mai apoi, în măsura în care are şi vreo poziţie mai de putere în grup, să-i dirijeze şi pe companioni.
Oricum, cu siguranţă, nu pe semafor se bazează comunitarii ca să ştie când să traverseze sau să rămână pe trotuar. Asta pentru că pur şi simplu nu percep foarte multe secţiuni din spectrul cromatic. Câinii, arată un studiu de referinţă publicat în 1989 de cercetătorii americani Jay Neitz, Timothy Geist şi Gerald Jacobs, au două tipuri de receptori de culoare, dar nu văd culoarea verde, ceea ce reprezintă, argumentează cercetătorii, o varietate de deuteranopie, adică nediferenţierea culorilor verde şi roşu.
Sursa: http://www.b365.ro/cainii-bucuresteni-f ... x9hdM.dpuf
