Retrocedare cu dedicaţie la RATB

[Vatmanu076]

Printr-un scenariu regizat de juristul şef al Primăriei Capitalei, controversatul Adrian Iordache, Regia Autonomă de Transport București riscă să piardă un teren evaluat la circa cinci milioane de euro • Timp de zece ani, moştenitorii nu au reuşit să-şi recupereze imobilul, iar în 2012, au cesionat drepturile litigioase către doi avocaţi, unul dintre ei fiind chiar soţia fostului prefect PDL de Ialomița • Georgeta Gavrilă, prefectul Capitalei, tergiversează soluţionarea sesizării RATB privind legalitatea dipoziției de retrocedare a terenuluiLa sfârşitul verii anului trecut, un executor judecătoresc s-a prezentat la RATB solicitând retrocedarea, în natură, a unui teren în suprafaţă de 6.184 mp deţinut de Regie pe Bulevardul Camil Ressu, nr. 7, din Sectorul 3 al Capitalei. Totodată, executorul judecătoresc a mai cerut şi acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru o suprafaţă de 1.921 mp. Această cerere de retrocedare l-a luat prin surprindere pe directorul general abia instalat în fruntea RATB, Adrian Câmpurean, mai ales că nimeni din cadrul Regiei nu ştia de o asemenea solicitare. Pe terenul revendicat funcţionează o unitate a RATB care asigură servicii de logistică, existând mai multe magazii, birouri tehnice şi spaţii de garare. Moștenitorii au cerut banii sau terenul Istoria acestei retrocedări surprinzătoare a început pe 3 august 2001, când trei moştenitoare ale familiei Vătămanu - Maria O. Vătămanu, Florica Constantinescu şi Maria M. Vătămanu - au notificat Primăria Capitalei, în baza Legii 10/ 2001, solicitând retrocedarea în natură a terenului situat pe Bulevardul Camil Ressu, nr. 7. Până în 2008, această cerere nu a fost soluţionată, fapt pentru care, pe data de 16 septembrie, cele trei moştenitoare au formulat două cereri de chemare în judecată a RATB, prin Consiliul General al Municipiului București, pentru a li se retroceda terenul din Camil Ressu. În prima cerere, moştenitoarele solicitau, „în măsura în care restituirea în natură nu este posibilă, obligarea Statului Român la plata sumei de 8.666.700 de euro, echivalent în lei, reprezentând contravaloarea imobilului preluat abuziv de stat”. Cea de-a doua cerere viza retrocedarea în natură a imobilului. Restituire prin măsuri reparatorii Tribunalul București a conexat însă cele două cereri într-un singur dosar, iar prin decizia din 16 august 2011, a obligat RATB „să emită în favoarea reclamantelor o decizie care să propună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile legii speciale, pentru suprafaţa de teren de 6.184 mp situat în București, B-dul Camil Ressu, nr. 7, Sector 3, reprezentând cota de 2/3 din terenul în suprafaţă de 9.276 mp, identificat prin raportul de expertiză”. Totodată, instanţa a obligat municipalitatea să propună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafaţa de teren de 1.921 mp, reprezentând cota de 2/3 din terenul în suprafaţă de 2.881 mp identificat prin raportul de expertiză topografică. Tribunalul București a respins astfel cererea celor trei moştenitoare „privind obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata către reclamante a preţului de piaţă al imobilului”. Cesionare către PDL Ialomița Cele trei moştenitoare ale familiei Vătămanu nu acceptă propunerea de retrocedare dispusă de Tribunalul București şi formulează recurs cu termen de judecare pe 24 mai 2012. Între timp, însă, după mai bine de zece ani de aşteptare, cele trei moştenitoare îşi cesionează, pe data 2 martie 2012, drepturile litigioase care decurg sau au legătură cu dreptul de proprietate din acest dosar, către doi avocaţi - Florin Cristian Râpeanu, din Buzău, şi Gabriela Petre, din Slobozia. Aceasta din urmă era, la acea vreme, avocatul Primăriei Slobozia, dar şi consilier judeţean PDL, la Ialomița. Înainte de a fi consilier judeţean, Gabriela Petre a fost şi consilier local din partea PDL, la Slobozia. În plus, soţul său, Gigi Petre, era subprefectul judeţului Ialomița, iar ulterior, a ajuns prefect, fiind demis după instalarea cabinetului Victor Ponta. După achiziţionarea drepturilor litigioase de către cei doi avocaţi, mai exact, pe data de 11 mai 2012, primarul general Sorin Oprescu emite dispoziţia nr. 16.026, prin care dispune retrocedarea în natură a terenului din Camil Ressu. Mai trebuie subliniat că directorul RATB de la acea vreme, numit de PDL, Viorel Popescu, a transmis către Tribunalul București, pentru termenul din 24 mai 2012, o notificare prin care solicita anularea dispoziţiei nr. 16.026/ 11.05.2012 ca fiind „nelegală şi netemeinică”, cu precizarea „solicităm judecarea şi în lipsa RATB”. Edilul Capitalei, păcălit de juristul Primăriei Din informaţiile deţinute de ZIUAnews, primarul general a fost dezinformat, cu privire la situaţia acestui teren deţinut de RATB, chiar de şeful Direcţiei Juridice a PMB, controversatul Adrian Iordache. Trebuie subliniat că terenul revendicat de pe Bulevardul Camil Ressu valoarează, la ora actuală, circa cinci milioane de euro. ZIUAnews a mai semnalat cu ceva timp în urmă că același Adrian Iordache şi fostul director general al RATB, Viorel Popescu, au pus umărul şi la retrocedarea ilegală a service-ului RATB de pe Şoseaua Titulescu, prin refuzul de a apăra, în instanţă, interesele Regiei. Noncombatul Prefecturii Capitalei Între timp, directorul general al RATB, Adrian Câmpurean, a solicitat instanţei anularea dispoziţiei date de primarul Capitalei, „deoarece retrocedarea în natură a terenului revendicat duce în mod neechivoc la pierderea funcţionalităţii acestei unităţi şi perturbarea activităţii Regiei”. Cererea directorului RATB este pe rolul Tribunalului București şi are termen la 10.09.2013. Mai mult, Adrian Câmpurean a solicitat Prefecturii Municipiului București, pe 14 noiembrie 2012, analizarea şi anularea Dispoziţiei nr. 16.026/ 11.05.2012, privind retrocedarea terenului deţinut de RATB pe Bulevardul Camil Ressu. Până acum, prefectul Capitalei, Georgeta Gavrilă, nu a dat niciun răspuns la solicitatea RATB.
SURSA - E-POLITIC.RO