Railnet.ro - pasionatii de trenuri si transporturi din Romania

Conturul mastii motorului ca si design se afla la final. Mai trebuie mici ajustari ici-colo la faruri/semnalizatoare.



Aripile fata sunt si ele gata desi, cred ca mai trebuie putin rotunjite.





Linia generala a parbrizului cu tot cu cheder este aproape gata. Trebuie doar sa se mai lucreze putin la partea de sus, unde mi se par formele cam "dulci".

Astept cu nerabdare si primul model real. Cred ca o sa iasa frumusel!

Merci! Si eu astept sa vad ce iese.

Punct final pentru designul cabinei. S-au facut corecturile necesare la acoperis, capota motorului, aripi si masca motorului.





Streasina este gata.

Ma gandeam... Daca tot depui atatea eforturi la partea de proiectare si realizare, nu ar fi mai interesant daca ai reusi sa treci la o productie de serie, sa infiintezi o companie mica producatoare si sa te lansezi pe piata la niste preturi de bun simt? Cred ca ar merita incercat si pe acest forum ai toata sustinerea daca vrei sa fii promovat, pentru ca ideile valoroase merita promovate. E o sugestie. Nu de alta, dar observ ca exista multi modelisti feroviari "cabrati" pe scara HO, a caror putere de cumparare a scazut dramatic in ultimii ani, iar autovehiculele romanesti la HO lipsesc aproape cu desavarsire, fie au fost realizate in serii mici si la preturi ametitoare (vezi cazul Herpa), iar cele asemanatoare (gen Roco) sunt din ce in ce mai scumpe si nu ofera prea multe detalii. De fapt ma uit cu stupoare la toti producatorii de camioane, utilaje, instalatii si masini la HO ca au tupeul sa ceara o galagie de bani pe un model, insa la capitolul detalii, finisaje si in general calitate sunt catastrofe.

Ca o paranteza, am gasit o soneta interesanta la Kibri, cu tot cu compresor si generator, care arata mai de doamne-ajuta, insa tot nu e ce ar trebui sa fie:



Dar daca ma uit la cum e realizata o pompa de beton autopurtata, ma cam ia cu ameteli... E naspa rau...



Succes in continuare!

Salut, Daniel! Propunerea ta este buna, dar nu stiu cati vor fi interesati de gama SR/DAC/ROMAN la scara HO. Logic, detaliile nu vor fi aceleasi ca la 1/43. Ramane de discutat.

Daca ies la un pret de magazin de 4-5 euro/bucata, ai sa vinzi pentru ca sunt multi modelisti feroviari la scara HO. Aici nu vobrbim de o minoritate consacrata de "profesionisti" in ale modelismului care sunt de gasit pe ici pe colo, ci de o explozie de modelisti de ocazie, oameni maturi care cumpara seturi de start pentru copii si pe care le imbogatesc si cu astfel de accesorii. Dupa cat de bine s-au vandut tragediile alea de modele rusesti fabricate in China cu nu's ce revista pe la chioscuri, am vazut pe tot netul aparand noi si noi amatori de trenulete electrice cu ambitia de a-si dezvolta micile lor machete. Daca apar si camioane, autobuze, utilaje, romanesti la scara HO la un pret accesibil, ai piata asigurata. E o idee. Bine, ca asta poate fi inceputul unui studiu de marketing fara de care nu poti incepe nicio afacere. Dar, cred eu ca piata exista.

Scara HO cat inseamna? 1/87 sau 1/72?

HO are raportul de 1:87. 1:72 este din cate stiu o scara exclusiv de modelism RC.

Multumesc frumos pentru raspuns!

Masca motorului a fost desenata in ambele variante. Am intampinat ceva probleme la decupare, deoarece in partile laterale era prea subtire, existand riscul de spargere la imprimare. Atunci am ales varianta de decupare mai adanca in "carnea" caroseriei, ceea ce a insemnat redesenarea partiala a mastii. Rezultatul obtinut in final este exact ce mi-am dorit.



Ca varianta de compromis a fost lipirea barelor dintre faruri/semnalizatoare, de masca motorului, pe care initial le doream ca piese separate.





Capota motorului, una dintre cele mai dificile piese ca si redare a liniilor de design.

S-a lucrat pe spatele acesteia, ghidajele de prindere au fost executate dar nu se vad in desen.

Am lucrat la inchiderea totala a cabinei la exterior si am inceput lucrul la interior.



In spate, la exterior am adaugat detaliile care lipseau. Chederul si geamul au fost redesenate partial.



In partea din fata a fost redesenat chederul acolo unde a fost necesar si s-au trasat limitele parprizulului.

Sa vedem cam cum arata pana in prezent.

mai era una prin circulatie pe aici prin Buftea. daca te ajuta poze iti trimit

Da, mi-ar fi de ajutor orice poza. Merci mult.

Imi poti trimite pe email olecomotors@gmail.com

In urma indicatiilor primite, am facut corecturile necesare la spatele si lateralele cabinei.







Acum am observat ca acoperisul s-a curbat cam multisor. Se rezolva si asta...

Aripile fata au fost partial redesenate, fiind acum putin mai curbe...





... capota motorului a fost si ea partial redesenata...



... iar apoi s-a trecut la interior unde incercam sa construim volumele. Este o parte destul de dificila, deoarece trebuie construite bordul, bancheta, alte accesorii...

Pe cand o poza cu un model beta ceva?

Mai avem pana acolo...
Eu abia astept sa vad cum arata imprimat in 3D.

Si eu. Am vazut filme cu imprimante 3D si unele chiar scot lucruri interesante.

Cele doua variante de masti sunt in stadiul final.

Am ales varianta optima cu faruri din rasina transparenta (piese separate) si semnalizatoare configurate pe masca si vopsite ulterior. Fiind piese prea mici, exista riscuri pe care am ales sa le evit. Asa voi proceda si cu semnalizatoarele laterale.



Cele trei variante de bare de protectie au luat forma finala (sper)...



Dupa cum supneam mai inainte, am lucrat si aripile pentru varianta Carpati. Din pacate peretii laterali au trebuit partial redesenati (iar). Trebuie sa le facem putin mai patratoase.

Aripa pentru Carpati a ajuns in stadiul final, fiind stabilita si grosimea acesteia.





Am dorit ca atat aripile pentru varianta Carpati cat si cele pentru varianta Bucegi sa poata fi montate in acelasi locasuri stabilite pe peretii laterali ai cabinei. Au fost facute cateva ajustari iar in final, rezultatul m-a multumit in totalitate.

Pe partile laterale, inspre spate, au fost operate modificari, astfel incat, acele parti mai rotunjite au capatat o forma corecta.[/size]

Am si eu o intrebare: care model de camion a fost produs primul, sau care e diferenta intre Carpati si Buceag (Bucegi)? De cand am descoperit filmul Joy Ride 1,2 si 3 (ma pregatesc sa vad si "Duel" in noaptea asta) au inceput sa mi se para interesante si camioanele astea cu bot lung.

SR 101 s-a produs incepand cu anul 1954 si a fost inspirat dupa modelul sovietic ZIS 150, care, la randul lui, a fost o copie a camionului american International KR 11. Avea sarcina utila 4 tone, motor de 6 cilindrii in linie, benzina, 5550 cmc, 95 CP, cutie de viteze cu 5 trepte si o viteza maxima de 65 km/h. Autosasiul SR 101 a dus la realizarea unor autovehicule derivate ca autobasculanta SR 109, dube izoterme, autocamioanele de 3 tone, autocisterne si altele, precum si un model 4X4, denumit SR 104.

SR 131 Carpati, a fost produs din anul 1960 cu o sarcina utila de 3 tone (4x2, axa spate cu roti duble, prinderea jantei cu 6 prezoane). Cabina acestor modele a fost proiectata de francezii de la Chausson Plant, motorul fiind un V8, benzina, dezvoltat pe baza unei licente Ford, de 5025 cmc, 140 CP, cutie de viteze cu 4 trepte, treptele 2, 3 si 4 fiind sincronizate, o vitexa maxima de 90 km/h si un consum de 25 l/100km.

SR 132 Carpati a fost produs in paralel cu modelul SR 131 Carpati, din anul 1962, era echipat cu acelasi motor ca si SR 131 si avea o sarcina utila de 2,5 tone (4x4, axa spate cu roti simple, prinderea jantei cu 6 prezoane, cutie de transfer cu 2 trepte nesincronizate, fara diferential central).

SR 113 Bucegi a intrat in productie incepand cu anul 1964, acesta avea o sarcina utila de 5 tone (4x2, axa spate cu roti duble, prinderea jantei cu 8 prezoane), avand la baza aceeasi cabina proiectata de francezii de la Chausson Plant si motorul V8, benzina, dezvoltat pe baza unei licente Ford, de 5025 cmc, 140 CP, cutie de viteze cu 5 trepte, treptele 2, 3, 4 si 5 fiind sincronizate (optional, cutia de viteze putea fii cuplata cu o cutie suplimentara - reductor, sau, axa spate putea fii echipata cu 2 trepte de reductie, comandate pneumatic), o vitexa maxima de 80 km/h si un consum de 29 l/100km. SR 113 Bucegi a avut si modele derivate: SR 115 (autotractor cu şa) si SR 116 (autobasculantă).

SR 114 Bucegi a intrat in productie tot in anul 1964, cu o sarcina utila de 4 tone (4x4, axa spate cu roti duble, prinderea jantei cu 8 prezoane, diferential spate cu sistem de blocare comandat pneumatic, cutie de transfer cu 2 trepte nesincronizate, fara diferential central).

SR 7 BA-1 era o versiune de 7 tone, cu cabina avansata, folosind mecanica de la SR 113 - motor V8, benzina, 5025 cmc, 140 CP, 4x2, cutie de viteze cu 5 trepte, treptele 2, 3, 4 si 5 fiind sincronizate (optional, cutia de viteze putea fii cuplata cu o cutie suplimentara - reductor, sau, axa spate putea fii echipata cu 2 trepte de reductie, comandate pneumatic).

Dac 6135 R/RA (cunoscute si sub numele de SR-Dac) sunt aceleasi modele dar cu un "face-lift", care a constat in: inlocuirea grilei si panoului frontal, cu un panou fara decupare pentru faruri si inlocuirea barei de protectie fata cu un model adaptat de la Roman - din 3 bucati si cu decupare pentru faruri. De asemenea a fost schimbata si cutia de viteze cu AK 5-35, cu 5 trepte nesincronizate. In ultimii ani de fabricatie, capotajul a fost modificat, fiind fabricat din fibra si devenind rabatabil.

Ce industrie de masini am avut si noi frate. Pacat ca s-a facut praf.