Railnet.ro - pasionatii de trenuri si transporturi din Romania

In acest topic, propun sa discutam si sa analizam care linii magistrale, principale sau secundare din Romania, ar trebui dublate, electrificate si echipate cu BLA.

Tinand cont de structura actuala a retelei feroviare din Romania, acestea ar fi (rog colegii de forum sa aduca completarile sau precizarile necesare):

Propunerile de mai jos le-am facut tinand cont de 3 criterii:


-Magistralele si liniile principale de legatura intre magistrale, cu trafic mai intens

-O repartizare uniforma si echilibrata a liniilor dublate si electrificate pe intreg teritoriul tarii, in toate zonele geografice a Romaniei (Transilvania, Banat, Moldova, Dobrogea, Muntenia si Oltenia).

-Asigurarea de legaturi feroviare electrificate cu toate tarile din jur (cu Ungaria- doua, cu Serbia- doua, cu Bulgaria- doua, cu Ucraina- una si cu Republica Moldova-una).



A. In zona M200 si a liniilor secundare aferente

1. Magistrala 200

-Pe sectorul Vintu De Jos- Simeria- Arad se afla in stadiul de executie lucrari de reconstructie a liniei, iar intre Arad si Curtici aceste lucrari au fost finalizate.

-Ar trebui electrificat si tronsonul Brasov- Sibiu- Vintu de Jos.

-Ar trebui dublate si portiunile de linie simpla de pe acest tronson (Brasov- Fagaras- Podu Olt, HM Sibiu Grupa Selimbar- Sibiu, Sibiu- Orlat, Saliste- Apoldu de Sus, Miercurea Sibiului- Cunta, Sebes Alba- Vintu de Jos). Intre Ramificatie Cisnadie- HM Sibiu Grupa Selimbar linia secundara dinspre HM Cisnadie ar trebui construita ca si fir separat. Intre Ramificatie Cisnadie- HM Sibiu Grupa Selimbar- Sibiu linia de ecartament ingust ar trebui construita ca si fir separat.
O portiune mai dificil de dublat (datorita spatiului restrans in teren) a M200 ar fi cea situata in interiorul municipiului Brasov, intre statiile Brasov si Bartolomeu.

-In zona Apoldu de Sus- Miercurea Sibiului calea ferata ar trebui eventuala reconstruita pe un alt amplasament, pentru eliminarea curbelor stranse si a pericolului alunecarilor de teren din aceea zona.



2. Linia 201

-Intr-o prima etapa, ar trebui dublate portiunile Babeni- Govora- Raureni- Ramnicu Valcea- Post Ajutor Miscare Valcea si portiunea HM Cozia- Lotru.

-Echipate cu instalatii CED statiile Raureni , Ramnicu Valcea si Lotru si cu BLA intregul sector dintre Babeni si Lotru.

-Intr-o a doua etapa, dupa realizarea celebrei caii ferate Valcele- Post ajutor Miscare Valcea, se va puteea aveea in vedere electrificarea si echiparea cu BLA pe distanta Ramnicu Valcea- Post Ajutor Miscare Valcea- Lotru- Podu Olt.


3. Linia 202

Aici ar trebui dublata portiunea Targu Jiu- Targu Carbunesti.


4. Linia 207

Ar trebui echipata cu BLA (si CED statia Hunedoara) si portiunea Barcea Mare- Hunedoara.


5. Linia 221

Aici ar mai fi de:
-Dublat sectorul Rogojelu- Carbesti- Amaradia- Targu Jiu
-Echipat cu BLA sectoarele: Turceni- Rovinari si Carbesti- Amaradia- Targu Jiu (si CED statia Amaradia).


6. Linia 200A (Coslariu Gara Podu Mures- Coslariu- Alba iulia- Vintu de Jos)
Se afla in stadiul de reconstructie.


In afara de aceste linii, in zona M200 mai exista inca 4 linii electrificate, dar care nu sunt echipate cu BLA (Sibot- Cugir, Amaradia- Barsesti, Turceni- Dragotesti si Barcea Mare- CS Hunedoara).



B. In zona M300 si a liniilor secundare aferente

1. Magistrala 300

-Intre statiile Bucuresti Nord- Ploiesti Vest- Campina- Predeal, linia a fost modernizata/reconstruita.

-Pe sectorul Sighisoara- Coslariu Gara Podu Mures se afla in stadiul de executie reconstructia liniei.

-Pentru sectoarele Predeal- Brasov si Brasov- Sighisoara exista proiecte de reconstructie a liniei.

-Tinand cont de faptul ca municipiul Cluj-Napoca este un important centru economic a Romaniei, consider ca ar trebui reconstruita si portiunea Coslariu Gara podu Mures- Teius- Apahida- Cluj Napoca (si eventual corectat traseul in zona Valea Florilor- Cojocna, unde exista curbe destul de stranse).

-Pentru sectorul Cluj Napoca- Oradea- Episcopia Bihor exista proiect de electrificare, dublare si echipare cu BLA in intregime.



2. Linia 310

Aici lucrarile de dublare ar fi necesare pe sectoarele: Ronat Triaj Grupa D- Sânandrei- Aradu Nou- Arad si eventual Oradea Vest- Oradea.

Ar fi necesare de efectuat si anumite lucrari la iesirea din statia Timisoara-Nord spre Arad, astfel incat din statia Timisoara-Nord sa iasa 4 fire: doua pentru linia 310, unul pentru Ronat Triaj (Grupele A si B), unul pentru Jimbolia. Apoi, la aceste 4 fire, sa se alature si un al cincilea fir (racordul care permite accesul direct dinspre Timisoara-Sud spre Arad, evitând rebrusarea in statia Timisoara-Nord).
Aceste 5 fire ar trebui sa mearga paralel, pana in punctul in care linia spre Jimbolia se indreapta spre vest (punct in care exista o Ramificatie, ce permite accesul din directia Timisoara-Sud in directiile Jimbolia, Triaj si Arad).

Cu BLA ar mai trebui echipate sectoarele: Arad- Santana- Nadab- Ciumeghiu.

Linia ar trebui si electrificata.



C. In zona magistralei 400 si liniile secundare aferente


1. Magistrala 400

-Aceasta ar trebui :
-Dublata pe sectoarele: Brasov- Harman, Ram. Dej Grupa B- Ram. Dej CCH- HM Caseiu, Ileanda- Rastoci- Jibou- Ulmeni Salaj- Baia Mare- Botiz- Ram. Botiz- Satu Mare si Ram. Dej Grupa B- Dej Calatori (ceea ce ar presupune si realizarea unui nou pod feroviar peste raul Somes).
-Echipata cu BLA pe sectoarele: HM Caseiu- Ileanda- Rastoci, Jibou- Baia Mare- Satu Mare (si echipate cu instalatii CED toate statiile de pe aceste sectoare).
-Electrificata intreaga M400


2. Linia 401

-Ar trebui dublata intre Beclean pe Somes si Salva.


3. Linia 402

-Ar trebui electrificata si echipata cu BLA, intre Episcopia Bihorului si Satu Mare.

-Intre HM Porumbesti- Halmeu CFR- Diakovo UZ, firul de ecartament larg ar trebui construit separat de firul de ecartament normal.



In acest fel, zona Transilvaniei ar fi deservita prin 3 magistrale de cale ferata electrificata in intregime (si dublate in cea mai mare parte), si ar exista doua puncte feroviare electrificate de trecerea a frontierei cu Ungaria.

D. In zona Magistralei 500 si a liniilor secundare aferente


1. Magistrala 500

-Ar trebui dublat, electrificat si echipat cu BLA (si CED HM Milisauti, statia Dornesti si statia Vicsani) si partea finala a acestei magistrale, intre Suceava Nord si Vadu Siretului UZ.

-Dublarea liniei intre Suceava Nord si Vadu Siretului UZ ar presupune si o reconfigurare a pozitionarii macazelor din statia Dornesti, astfel incat in statia Dornesti, linia 1 sa fie pentru accesul in remiza, linia 2 sa fie directa pentru fosta statie Siret, liniile 3 si 4 sa fie directe pentru M500 iar linia 5 sa fie directa pentru Radauti.

-Intre Dornesti si Vadu Siretului UZ firul de ecartament larg ar trebui construit separat de firul (firele) de ecartament normal.

-In statia Vadu Siretului UZ ar trebui construita o grupa de 3 linii de ecartament normal, electrificate.



2. Linia 501

-Ar trebui dublata si scurta portiune dintre Ram. Adjud Grupa nord si statia Adjud (statia de calatori).

-Ar trebui echipata cu BLA si portiunea Onesti- Targu Ocna- Valea Uzului- Comanesti- Mihaileni.



3. Linia 502

-Aici ar trebui dublata portiunea acestei linii care strabate partea centrala a judetului Suceava, portiune in care se racordeaza in linia 502 alte 4 linii secundare.
Ar trebui dublate sectoarele Gura Humorului (Paltinoasa)- Vama- Prisaca Dornei , Câmpulung Est- Câmpulung Moldovenesc- Pojorata si Iacobeni- Vatra Dornei- Floreni.

-Racordarea liniilor dinspre Fundu Moldovei si Dornisoara in linia 502 ar trebui modificata, in sensul de a se realiza direct in liniile din statiile Pojorata, respectiv Floreni, si nu in linia curenta 502 (cum este acum, sau mai bine zis cum era). In acest sens, firele dinspre Fundu Moldovei si Dornisoara ar trebui sa mearga, pe portiuni scurte, paralel cu linia 502.


4. Linia 513

-Ar trebui echipata cu BLA (si CED HM Varfu Dealului si CED HM Cacica). La racordarea in statia Darmanesti a acestei linii, ar trebui realizat un racord de evitare s statiei Darmanesti (astfel incat un tren care ar veni din directia Vatra Dornei in directia Vadu Siretului UZ sa poata ocoli Suceava , dar si sa poata evita rebrusarea in statia Darmanesti).


De asemenea, in zona M500, mai exista o cale ferata electrificata, care nu este echipata cu BLA- linia 517 Pascani- Targu Neamt.


E. Magistrala 600 si liniile secundare aferente



1. Magistrala 600

-Ar trebui dublata, electrificata si echipata cu BLA, pe intreagul sector Iasi- Bârlad- Tecuci ram. Frunzeasca. Daca nu venea revolutia, acest lucru era realizat pana in 1995.

-In 1996 este electrificata si scurta portiune dintre Tecuci Ram. Frunzeasca- Tecuci Nord hc- Tecuci, si linia de racord Tecuci Ram. Frunzeasca- Tecuci Ram. Cozmesti. Dar aceste scurte portiuni electrificate din M600 nu au fost nicioadata utilizate de trenuri cu tractiune electrica.

-In privinta portiunii Tecuci- Faurei aceasta este puternic degradata in prezent. Ar trebui sa beneficieze de un RK complet (pentru a readuce VS la 100 km/h), repus in functiune sistemul BLA pe intreaga distanta Tecuci-Faurei si electrificata linia (pentru a crea o ruta alternativa la M500, si mai scurta, intre Iasi si Bucuresti).

-In privinta portiunii Nicolina- Ungheni CFM, aceasta ar trebui dublata, electrificata si echipata cu BLAS, iar intre statiile Socola- Ungheni CFM firul de ecartament larg ar trebui separat de firul (firele) de ecartament normal (in acest sens ar trebui construite inca doua poduri feroviare peste raul Prut la Ungheni).
In statia Ungheni CFM ar trebui realizata o grupa de 3 linii de ecartament normal, electrificate.



2. Linia 603

-O mica modificare (fata de situatia din 1996) ar trebui facuta la intrarea in statia Falciu, astfel incat linia incalecata cu 4 sine (care vine dinspre statia Prut-2 CFM) sa traverseze (cu linie incalecata cu 4 sine) DN24A, iar, dupa aceasta, cele doua ecartamente sa se separe (sa descalece), si: linia de ecartament normal sa se racordeze in liniile de ecartament normal a statiei, iar linia de ecartament larg in grupa de ecartament larg a statiei.



3. Linia 606

-Ar trebui dublata si scurta portiune dintre Ramificatia Pascani si statia Pascani (statia de calatori).

-Racordarea liniilor dinspre Dorohoi si Harlau in linia 606 ar trebui sa se faca direct in liniile din statiile Letcani si Podu Iloaei (in cazul liniei dinspre Harlau, ar trebui construit un al treilea podet peste un parau, la intrarea in statia Podu Iloaei).


Astfel, zona Moldovei ar fi deservita de doua magistrale, electrificate si dublate in intregime.

F. Magistrala 700 si linii secundare aferente.

1. Magistrala 700

-Ar trebui electrificata portiunea Depoul Bucuresti Triaj h. (intre statia Bucuresti Nord si halta Depoul Bucuresti Triaj h. , pe M700, exista fir de contact, dar nu cred ca a fost vreodata utilizat de trenuri cu tractiune electrica)- Mogosoaia- Balotesti- Caciulati- Armasesti- Urziceni.

-Ar trebui echipata cu BLA (si cu instalatii CED toate statiile) sectorul Balotesti- Armasesti.

-In privinta sectorului Urziceni- Faurei acsta este puternic degradat, necesitând un RK complet. Dupa aceasta, ar trebui electrificat.

-De asemenea, ar trebui dublata si scurta portiune dintre Ramificatie Galati Calatori- Statia Galati Calatori.

-In privinta partii finale a M700, dintre statia Galati Calatori- statia Giurgiulesti CFM, aceasta este linie incalecata cu 4 sine, pe care se circula la cale libera.



2. Linia 701

-Sectorul Slobozia Veche- Ciulnita ar trebui electrificat, pentru a se putea elimina schimbarea locomotivei la trenurile Slobozia Veche- Calarasi Sud, in statia Ciulnita.



3. Linia 702

-Aici exista o scurta portiune de linie care trebuie dublata, intre statia Faurei si Faurei Ram. Ciresu.



4. Linia 704

-Ar trebui terminata de construit si substatia de tractiune de la Hanu Conachi, pentru ca electrificarea acestei linii sa poata fi utilizata la capacitate normala.

-O mica modificare ar trebui facuta la intrarea acestei linii in statia Barbosi-Calatori, astfel incat in statia Barbosi-Calatori (la capatul sau sudic) sa se racordeze 4 fire (doua a M700 si doua a liniei 704).

-Ar trebui echipat cu BLA si sectorul pe care inca se mai circula la cale libera, de pe aceasta linie.




G. Magistrala 800 si liniile secundare aferente


1. Magistrala 800

-Intre Bucuresti Nord si Constanta aceasta a fost reconstruita.

-Ar fi necesara si electrificarea si echiparea cu BLA si a sectorului Agigea Ecluza HM- Mangalia.



2. Linia 802

-Este necesar un RK si repunerea in functiune a firului 2 Ram. Ciulnita- HM Calarasi Nord.

-Ar trebui dublate si doua scurte sectoare- Statia Ciulnita- Ram. Ciulnita si HM Calarasi Nord- Calarasi Sud.

-Racordul de evitare a statiei Ciulnita ar trebui reconstruit, astfel incat un tren sa poata circula intre Bucuresti Nord- Calarasi Sud, fara a mai trece si rebrusa in statia Ciulnita.

-Racordarea liniei industriale pentru Fabrica de sticla ar trebui sa se faca direct in statia Calarasi-Sud si nu (cum este acum) in linie curenta.

-Ar trebui refacuta fosta cale ferata industriala care mergea paralel cu linia curenta dintre Calarasi Sud si Calarasi Nord. Din aceea linie industriala se racordau (sau se racordeaza) urmatoarele unitati economice: Siderca, Depoul de locomotive a constantin Grup, Remat, fostul CET.

-Astfel, la pasajul de nivel cu strada Rocadei (centura municipiului Calarasi), ar trebui sa existe 4 fire de cale ferata: linia industriala pentru fabrica de sticla, doua fire curente a liniei 802, si un fir industrial care sa mearga paralel cu linia curenta, pana in HM Calarasi Nord.



Astfel, partea de est a Munteniei si Dobrogea ar fi deservite de doua magistrale de cale ferata, electrificate in intregime si dublate in mare parte.

H. Magistrala 900 si liniile secundare aferente


1. Magistrala 900

Aceasta ar mai trebui dublata pe intreg sectorul Strehaia- Timisoara Nord.



2. Linia Timisoara Nord- Jimbolia

Aceasta ar trebui electrificata si echipata cu BLA.



3. Linia 901

-Ar trebui dublata si intre Golesti- Ram. Pod Arges- Pitesti (pentru aceasta ar trebui construit un al doilea pod feroviar peste raul Arges)

-Ar trebui echipata cu BLA si pe sectoarele Ram. Pod Arges- Pitesti (si CED statia Pitesti), Pitesti- Bradu de Sus si Piatra Olt- Craiova.

-Electrificarea liniei Chitila- Pitesti va putea fi luata in discutie numai dupa constructia celebrei linii Valcele- Post Ajutor Miscare Valcea.



4. Linia 902

-Aici in primul rand trebuie reconstruit podul de la Gradistea. Cel mai probabil va trebui facut un pod feroviar (pentru cale dubla) complet nou, deoarece structura metalica a podului feroviar care incepusera sa fie construit acolo in 1988 este puternic degradata .

-Apoi este necesar un RK complet la liniei (pentru readucerea la VS de 100 sau 120 km/h a liniei)

-Dublate portiunile care sunt cu linie simpla (Bucuresti Progresul- Ram. 2 Jilava- Jilava- Comana, Mihai Bravu- Baneasa Giurgiu, Daia- Giurgiu Nord)

-Echipata cu BLA si portiunea Bucuresti Progresul- Jilava si Giurgiu Nord- Giurgiu si CED statiile Bucuresti Progresul si Giurgiu.

-Electrificata linia, dar electrificata si portiunea din centura Chiajna- Jilava.
Electrificarea liniei 902 este justificata si de faptul ca aceasta linie constituie principala legatura feroviara Romaniei cu tarile balcanice, iar reteaua feroviara bulgara este electrificata pana la Ruse.



5. Dublata portiunea Rosiori Nord- Rosiori Est.


6. In privinta liniei Craiova- Calafat, ar trebui:

-Un RK complet la linie, pentru aducerea liniei la o VS de 100 sau 120 km/h.

-Echipata cu BLA intre Jiu (gara noua)- Ram. Jiu- Golenti si Ram. Vidin- Calafat.

-Tinand cont de faptul ca linia ferata care asigura legatura cu Bulgaria este electrificata (intre Golenti si Vidin), ar trebui electrificata si linia Craiova- Golenti- Calafat.



7. Echipa cu BLA linia Caransebes- Resita Nord- HM Resita Sud (si CED HM Cornutel Banat, statia Brebu, HM Ezeris si HM Resita Sud).



8. Dublata, electrificata si echipata cu BLA linia Timisoara Nord- Timisoara Sud- Jebel- Voiteg- Stamora Moravita.

Dublarea aceste linii s-ar justifica prin existenta altor linii secundare, care se ramifica din ea.

Electrificarea acestei linii se justifica prin faptul ca ea constituie principala legatura feroviara cu Serbia si mai departe cu sudul Europei.

La iesirea din statia Timisoara-Nord, ar trebui sa existe 4 fire de cale ferata: unul industrial pentru Antestatia Solventul si pentru silozuri de cereale si fostul punct de acostare a vaselor de pe canalul Bega, doua fire curente pentru linia spre Stamora-Moravita si un fir pentru linia curenta spre Timisoara-Vest. Astfel, ar mai trebui construit un al treilea pod feroviar peste canalul Bega.



9. Ar trebui electrificata si echipata cu BLA linia Voiteg- Gataia- Berzovia- Resita Nord, pentru a asigura o ruta alternativa electrificata, la M900.


De asemenea, mai exista in zona magistralei 900, si linia Strehaia- Motru, care este electrificata, dar nu este echipata cu BLA.



Astfel, partea de vest a Munteniei, Oltenia si Banatul ar fi deservite de o singura magistrala de cale ferata, complet electrificata si dublata.

Destul de interesante propunerile tale. Ca discutie de principiu, ca subiect pe un forum de profil merge. Insa de transpunerea in realitate a ceea ce discutam noi aici nici nu poate fi vorba. Sa zicem ca intra si oficiali din M.T. si citesc forumul acesta cum de altfel sunt convins ca monitorizeaza si celelalte forumuri, situri din domeniu, etc. Sa nu te astepti sa ia cineva in calcul aceste idei pentru simplul fapt ca in realitate, orice proiect mai mult sau mai putin de viitor se bazeaza si pe o finantare. Nu intru acum in detalii referitor la cum se realizeaza un proiect de investitii, la management de proiect si de executie, etc. Oricum lucrurile in realitate sunt mai complexe decat ne putem imagina noi ca pasionati feroviari, sau altii care au tot felul de ong-uri si vorbesc din auzite. E usor sa dai sfaturi, e usor sa-ti imaginezi ca poti schimba lumea, insa, hai sa ramanem la nivel de discutii din pasiune.

Cred ca in primul rand pentru ca totul sa aiba un inceput, ar trebui ca toate societatile de cale ferata de stat, sa fie din nou reunite intr-una singura. Ei bine, abia de atunci incolo, putem vorbi de evolutie, dezvoltare, dar in primul rand de reconstructia unui sistem distrus in ultimii 20 de ani. Cred ca urmatorul pas ar fi investitii masive in infrastructura, in toate liniile, atat cele interoperabile cat si neinteroperabile. In paralel, repararea si modernizarea actualului material rulant cu care sunt dotate societatile de stat din domeniu, pentru a face o reducere de costuri la capitolul intretinere (trenurile moderne pe infrastructura actuala vor genera costuri de intretinere cu mult mai mari decat actualul material rulant reparat si modernizat si ce dai pe pere iei pe mere sau cum era vorba aia?).

Mai apoi trebuie gandit un plan de relansare economica a tuturor societatilor din domeniu, pentru ca ele sunt oricum subventionate ca oriunde in lumea asta mare, insa trebuie sa nu functioneze in pierdere. Daca ai profit si de 1 Leu si reusesti sa-ti acoperi costurile de functionare, atunci totul e in regula. E o mare prostie sa te astepti de la niste societati mari, indiferent daca sunt de stat sau private, sa scoata profit anual de cel putin 2-3 ori sumele investite in ele. In afacerile adevarate, nu tunuri si vrajeli, asa se discuta: esti profitabil atata vreme cat iti scoti banii investiti si un profit acolo cat de cat.

Daca cineva resueste sa faca toate lucrurile astea, la care trebuie adaugata si o marire considerabila a lefurilor celor din sistemul feroviar, crestere realista pentru ca oricum exista subventie si sunt convins ca multi bani se pierd aiurea prin diferite "gauri" artificiale, provocate cu intentie sau nu, atunci daca ai un personal motivat financiar calea spre rentabilizare, spre acel profit simbolic de 1 Leu, iti este dschisa. Asta nu se prea intelege uneori, in orice companie fie ea privata sau de stat, ca daca angajatii nu sunt motivati financiar, nu ajungi nicaieri.

Cam asa vad eu problema, si daca toate aceste puncte ar fi rezolvate de cineva, candva, de abia din acel moment calea catre planuri mai marete este deschisa. Pana atunci putem sa vedem planuri peste planuri, programe peste programe, etc, toate perfect nerealizabile din cauza neindeplinirii conditiilor prezentate anterior. Cam atat din partea mea la capitolul "lucruri palpabile". In rest, putem discuta si ne putem imagina ce vrem si cat vrem - de asta exista forumuri.