Ei bine, iata ca dupa ceva ani, va invit din nou la un nou episod al incursiunii noastre in aceasta parte a Complexului Feroviar Bucuresti, respectiv zona
Bucuresti Triaj. Va voi prezenta
cocoasa de triere din Bucurest Triaj,
franele de cale aflate la baza acesteia,
cladirea CED-urilor, care candva presupun ca dispunea si de un post de comanda de unde se coordonau manevrele in acest triaj. Din pacate astazi cocoasa de triere nu mai functioneaza, iar Triajul in sine, de cativa ani a fost inchis, impartasind soarta trista a multor triaje din Romania, asta si din cauza scaderii traficului de marfuri la cote de neimaginat in urma cu 10-20 de ani...

- Sursa: Google Maps / Zona explorata din Triaj.
Mai departe, vom explora franele de cale, si vom trece putin si catre liniile de triere unde sunt stocate multe vagoane ale
CFR Marfa, de la vagoane proaspat vopsite si reparate, pana la vagoane care asteapta reparatia sau casarea. Asadar va invit la o aventura in imagini de primavara, de Mai, sper eu foarte placuta.
Cocoasa de triere.Cocoasa de triere, in lungime aproximata de circa 1.100 de metri, folosea la trierea vagoanelor. Aceasta reprezinta
instalatia peste care sunt trecute vagoanele dintr-o garnitura ce urmeaza sa fie triate in scopul compunerii de trenuri pe grupe de destinatie, si dupa care vagoanele se deplaseaza pe principiul gravitatiei pana pe liniile destinate compunerii trenurilor in functie de curentii de vagoane care se specializeaza. Teoretic ea este asezata in zona Grupei B a statiei, cea de unde are loc trierea propriuzisa a vagoanelor intr-o anumita ordine. Principiul era simplu. Inaintea varfului acesteia, exista o grupa de sosire (primire) vagoane, de unde convoiaele de vagoane erau manevrate prin impingere de catre un LDH. Vagoanele nu erau legate intre ele, fie erau legate in grupuri si erau astfel impinse pe rand catre o panta din varful cocoasei (un plan inclinat). Un macaz cu schimbare rapida, controlat din turnul de control de catre un operator de miscare, directiona aceste vagoane (realiza parcursurile de la varful cocoasei la destinatie) catre liniile de triere pe care trebuia sa ajunga fiecare vagon sau grup de vagoane, dupa caz, din garnitura impinsa la triere. Nu am sa mai intru in detalii referitoare la triere, deoarece subiectul de fata este unul strict de prezentare a zonei si este destinat pasionatilor de trenuri, nu specialistilor in domeniu. Important este sa retineti in linii mari modul de lucru.
Iata o panorama a cocaosei de triere dinspre strada Chitila Triaj (pe partea cu cartierul Giulesti):

- Foto: Daniel
Sa observam acum zona
varfului cocoasei de triere, explorata dinspre grupa de primire (sosire):

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
Semnalele luminoase de triere, dadeau diverse indicatii. Din varful acestei cocoase, plecau cate doua linii pana in baza unde se afla franele de cale ce reduceau viteza vagoanelor.

- Foto: Daniel
Astazi, cocoasa fiind inchisa, singura indicatie mai este "
Triere oprita!" atat ziua cat si noaptea.

- Foto: Daniel
Din varf sa aruncam o privire catre baza pantei si invers (dinspre franele de cale spre varful cocoasei):

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
Franele de cale.

- Foto: Daniel
Frana de cale, asigura moderarea vitezei vagoanelor lansate pe cocoasa de la un pupitru de comanda, pentru evitarea tamponarilor violente. Ne putem imagina ce viteza poate lua un vagon pe o panta cu declivitate de peste 15‰. In
Bucuresti Triaj se afla doua astfel de frane de cale. Manipularea franelor de cale se facea de catre un agent din cabina, prin actionarea franelor de cale corspunzatoare de pe fascicolul respectiv (linie) pentru reducerea vitezei vagoanelor. Reducerea vitezei se face in functie de viteza vagonului, greutatea vagonului, starea timpului, distanta de oprire, etc.
Iata si o imagine cu franele de cale, pe care o poti vedea dinspre cocoasa de triere:

- Foto: Daniel
Cele doua frane de cale, se afla la baza pantei (planului inlcinat) al cocoasei de triere, in vecinatatea cladirii ce adaposteste instalatiile CED (centralizare electrodinamica). Intre franele de cale si liniile de triere, exista o trecere la nivel cu calea ferata de tip IR (cu indicatoare rutiere, fara bariere si semibariere, sau instalatii de avertizare acustica si luminoasa) desfiintata recent. Hai sa mai vedem si imagini cu detalii ale diferitelor componente ale acestui sistem interesant de reducere a vitezei vagoanelor:

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
Detalii ale sistemelor de franare:

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
Franele de cale sunt dotate de-o parte si de alta cu reflectoare pentru lucrul pe timpul noptii. Intre capatul acestor frane de cale si liniile de retriere ale grupei C si de triere si expediere, grupa D a statiei, a existat o trecere la nivel de tip IR despre care am vorbit mai devreme.

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
Sa mergem mai departe, catre grupele de triere si retriere (C si D), fara a uita si de cladirea ce adaposteste instalatiile SCB, respectiv cele ale centralizarii electrodinamice a statiei (CED).

- Foto: Daniel
Cladirea CED-urilor.

- Foto: Daniel
Este o cladire robusta, construita pe 4 niveluri, ce adaposteste diferitele instalatii electrice necesare centralizarii liniilor statiei si functionarii cocoasei de triere. Dupa cum arata in partea dinspre liniile grupei B in baza cocaosei (zona franelor de cale) este posibil ca aici sa fi existat in zona acelui balcon acoperit, un pupitru de comanda, repectiv un pupitru CED, similar celui din biroul de miscare, dedicat controlului macazurilor la masa de manevra. Nu am sa intru in detalii pe aceasta tema. Oricum, este interesant modul cum arata postul de comanda, de unde in mod sigur se observa execelent intreaga zona a triajului.

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
Grupele de triere si retriere (C si D).Ei bine, in continuare, dupa ce depasim bariera, ajungem in zona fostelor deja grupe de triere si retriere. Sincer in acest moment, neavand si un PTE al statiei, nu-mi pot da seama exact care din cele doua grupa a cate 15 linii in medie fiecare (dintr-un total de peste 30) au apartinut grupei C sau grupei D. In zilele noastre pe aceste linii sunt stationate grupuri de vagoane de la cele in stare buna de functionare, pana la cele care au defecte si lipsuri majore asteptand reparatia, fie sunt in prag de casare. Haideti sa privim aleatoriu o serie de imagini si din aceasta grupa, dincolo de care se zareste foarte departe si cladirea Depoului Bucuresti Triaj.

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
Multe din vagoanele cu defecte am observat ca sunt de tip Gbs si Ibbhs (frigorifice):

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
Sa ne uitam putin si catre Depoul Bc. T.

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
In zona se observa si o veche macara portal pentru containerele (unitatid e transport intermodale) de toate tipurile ce se incarcau si se descarcau odinioara, alaturi de megafoane si nocturne.

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
Mai aruncam o privire inainte de a lasa in urma aceasta zona extrem de interesanta despre care se poate vorbi la nesfarsit...

- Foto: Daniel

- Foto: Daniel
Aici se incheie si incursiunea noastra recenta in Bucuresti Triaj. Pana la urmatoarea reintalnire, sper ca aceasta v-a oferit sansa de a vedea un loc in care nu se intra zi de zi si oricum, si care v-a dezvaluit cateva din "secretele" sale. Sunt convins ce pentru multi pasionati de trenuri a fost o buna ocazie de a vedea si intelege cum arata un triaj de capacitate mare si mai ales cum se lucreaza cu o instalatie de genurl cocoasei de triere.

- Foto: Daniel
