Complex feroviar Iasi

[ldh80]

Am deschis acest topic, pentru a discuta despre complexul CFR Iasi.

Pentru inceput, atasez o schita cu acest complex (asa cum era el la nivelul anului 1990), facute in programul Paint. Imi cer scuze daca nu a iesit foarte clara.

Cu verde am facut liniile de ecartament larg, iar cu rosu pe cele electrificate.

Când imi va permite timpul, voi face si o descriere istorica a acestui complex feroviar.

[Daniel]

Va recomand ca schitele sa le faceti la o rezolutie de pana la 1024 x 450 pixeli. Ideea e sa alegeti in cazul acestor desene complexe, ca atunci cand le creati in Paint (presupun) sa dati dimensiunea la NEW file de maxim 1024 pixeli pe lat si pana la 450 pixeli pe inalt. E o sugestie care va avantajeaza daca doriti sa le hostati pe forum. Daca doriti dimensiuni mai mari atunci le puteti posta pe orice host gratuit de pe internet de unde puneti link-ul imaginii pe forum si e oke si asa. Succes!

[ldh80]

1. Statia CFR Iasi (sursa- wikipedia)


Gara Iași a fost construită într-o zonă mlăștinoasă de pe șesul Bahluiului. Lucrările la clădirea gării au întârziat mult. Pentru a ieși din mlaștină, constructorii au înălțat terasamentele cu aproximativ doi metri. Aflat într-o vizită la Iași, principele Carol a inspectat gara la 21 aprilie 1869, fiind întâmpinat de inginerul șef al companiei austriece și de întregul personal. Lipsa de stabilitate a solului a determinat tasarea clădirii, întreaga aripă de sud crăpându-se și rămânând separată de corpul central.


Compania Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn a inaugurat oficial Calea ferată Pașcani-Iași la 20 mai/1 iunie 1870, cu acest prilej fiind inaugurată și Gara Iași, care era pe atunci una dintre primele stații de călători din România. Clădirea gării a fost construită în stil venețian-gotic. Fațada sa este inspirată de fațada Palatului Dogilor din Veneția. Clădirea centrală avea o lungime de 133.8 m și 113 camere. În partea centrală, la etaj, se află o loggie cu cinci ochiuri și coloane de piatră sculptată, având deasupra trei ogive, tot sculptate. Proiectul prevedea ca în ogiva centrală să fie amplasat un ceas cu cadranul transparent. Clădirea a fost văruită în roz-bombon, iar loggia era roșie; Gara Iași se afla în contrast cu zona verde (șesul Bahluiului) în care a fost ridicată, scriitorul Ion Mitican asemănând-o cu "o cetate de foc, ridicată în mijlocul unei delte înverzite".


Clădirea gării a adăpostit și sediul firmei constructoare: Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJI). În fața Gării a fost amenajată o piață și o stradă care ducea în Piața Unirii. Deoarece abia în anul 1872 s-a inaugurat traseul Roman-Galați-Buzău-Ploiești-București (care fusese concesionat companiei germane Strousberg), se spune că timp de doi ani parlamentarii ieșeni călătoreau la București, prin Viena. Ei călătoreau cu trenul până la Viena, prin Cernăuți, apoi luau vaporul cu aburi spre Giurgiu și își continuau drumul pe Calea ferată Giurgiu-București (terminată în octombrie 1869). Această călătorie dura două zile și două nopți și era mai comodă decât călătoria cu poștalionul care dura cinci zile.


Deoarece Gara Iași era la început o gară terminală, capăt de linie, în anul 1874, un grup de ingineri români, în frunte cu Grigore Heliad, a întemeiat o societate românească și a construit Calea ferată Iași-Ungheni (21,4 km), primul traseu construit de o societate cu capital român. Acest traseu a fost inaugurat la 1/13 august 1874, când a circulat și primul tren, cu vagoane vopsite tricolor. Calea ferată Iași-Ungheni avea initial ecartament larg (1520 mm) și făcea legătura cu calea ferată construită de ruși de la Odesa la Ungheni.

Pe această cale ferată s-a derulat exportul de păcură, sare și făină din România către Rusia. Tot pe aceast traseu se deplasau ieșenii care mergeau vara să se scalde în râul Prut.

A fost construită o clădire pentru Vama Iași (clădirea cunoscută astăzi sub denumirea de Vama Veche), din curtea căreia plecau trenurile către Rusia.

In 1877 linia de ecartament larg Iasi-Ungheni este transformata in linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament larg, cat si pentru ecartament normal .

Pe această cale ferată a sosit în Gara Iași la 24 mai/5 iunie 1877 trenul imperial rus în care se afla țarul Alexandru al II-lea al Rusiei, înconjurat de multe somități ruse (doi mari duci ai Rusiei, cancelarul Gorceakov, miniștri și generali ai Rusiei). Trenul a intrat în gară la ora 9,55, fiind așteptat de reprezentanții statului român: prim-ministrul Ion C. Brătianu, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu, primarul Scarlat Pastia și mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei și Sucevei. În sala de așteptare, țarul a servit un mic supeu împreună cu I.C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu. Pe aici au trecut apoi și trenurile militare cu ostași ruși care mergeau să se lupte cu turcii.

La 6/18 decembrie 1877 prin Gara Iași a trecut trenul imperial rus, cu țarul care se întorcea victorios la Sankt Petersburg. Pereții saloanelor din clădirea gării au fost împodobiți cu catifea roșie, mobilier elegant și cu tablouri. Trenul a ajuns la Iași la 22,30, fiind întâmpinat iarăși de prefect, primar și mitropolit. Țarul a primit o coroană cu lauri de argint din partea primarului și a vizitat spitalul de răniți, amenajat în magaziile gării. La 1 mai 1880 statul român a răscumpărat căile ferate de la acționarii germani și austrieci.


Între anii 1889-1892 a fost construită calea ferată Iași-Buhaiesti- Vaslui, inaugurată la 19 aprilie/1 mai 1892. Cu aceasta ocazie, se construieste si cladirea actualei gari "interne" Nicolina, iar calea ferata dintre statia Iasi si nou infiintata statie Nicolina este transformata din linie incalecata cu 4 sine in linie normala simpla.


Spre sfarsitul secolului 19, gara Iasi cunoaste unele modernizari: in 1894 este echipata cu un sistem de centralizare electromecanica (CEM), in 1917 este inaugurat primul regulator de circulatie de pe reteaua CFR la Iasi.

In 1896 este dublata linia Iasi- Cucuteni (Letcani), aceasta fiind a doua linie de cale ferata dublata din Romania, dupa linia Bucuresti Nord- Chitila.


Prin Gara Iași au trecut trenurile cu refugiați în primul război mondial. Regele Ferdinand I al României, Guvernul țării, oficialitățile statului, s-au refugiat în Moldova în noiembrie 1916, după ocuparea părții de sud a țării. Iașul a devenit reședința principalelor instituții ale statului. În gară funcționa un birou de primire al refugiaților de unde erau dirijați refugiații către diferite adăposturi. Legătura feroviară dintre Iași și București a fost întreruptă, fiind reluată abia la 18 martie 1918 prin transbordare. Astfel, cei care doreau să călătorească la București schimbau trenul la Mărășești, de unde urcau într-un tren aflat sub control german.

La 11 noiembrie 1918 s-a reluat transportul direct fără transbordare.


Dupa unirea Basarabiei cu Romania, prin vointa liber exprimata a populatiei din Basarabia, si dupa trecerea la ecartament normal a cailor ferate din Basarabia (la inceputul anilor 1920), calea ferata dintre statiile Nicolina- Socola- Ungheni este transformata din linie incalecata cu 4 sine in linie normala simpla.


După primul război mondial, Gara Iași a intrat într-un proces de modernizare. Au fost construite cele două noi aripi, la sud (1928) și la nord (1930).
Între anii 1937-1938 s-a construit pasarela care traversa calea ferată și lega strada Gării cu Șoseaua Națională. Cutremurul din 1940 a produs avarii clădirii.


La 9 decembrie 1934 s-a inaugurat un depou nou, cu remiză de beton armat, uzină electrică proprie, elevator mecanic, instalație de captare, tratare și pompare a apei din Bahlui, rețea de distribuție și un castel de apă.


În perioada celui de-al doilea război mondial (1940-1944), prin Gara Iași au trecut trenurile cu refugiați din Basarabia și nordul Bucovinei, apoi trenurile cu soldați care mergeau pe frontul de est. Un moment dramatic s-a consumat în noaptea de 29/30 iunie 1941 când de aici au plecat două trenuri încărcate cu câteva mii de evrei ieșeni (între 4.500 și 7.000) care urmau să fie deportați. Acele trenuri au fost denumite ulterior "trenurile morții". Primul tren a plecat spre Călărași, parcurgând acest drum în șapte zile, iar cel de-al doilea a mers spre Podu Iloaiei, făcând până acolo opt ore. Trei sferturi dintre evrei au murit pe drumul către destinație.


Gara Iași a fost redeschisă traficului la 1 iunie 1946. Clădirea gării vechi a fost modernizată între anii 1950 și 1953. S-au înlocuit grinzile de lemn cu altele din beton, s-a introdus încălzirea centrală, s-a modificat distribuția încăperilor de la parter și etaje.
Pe aici au trecut "trenurile prieteniei" cu tineri sovietici, chinezi, finlandezi, suedezi, indieni, pakistanezi, thailandezi, malayezieni ș.a. care soseau pentru Congresul și Festivalul Mondial al Tineretului (25 iulie - 14 august 1953).


Dupa ce in 1944-1945 URSS reocupa Basarabia, iar caile ferate de acolo sunt trecute pe ecartament larg, calea ferata dintre statiile Ungheni URSS (astazi Ungheni)- HM Ungheni Prut- Socola este transformata din linie normala simpla in linie incalecata cu 4 sine (atat pt ecartament normal, cat si pentru ecartament larg).


Pentru traficul internațional a fost construită între anii 1952-1954 Gara Internațională Nicolina, pe unde au început să oprească trenurile Moscova - București - Sofia - Istanbul.


Toată activitatea de mărfuri din Gara Iași a fost redirecționată în iulie 1972 către Gara Socola, aici mutându-se în ianuarie 1976 magaziile, stațiile de containere și trancontainere și coletăria. Gara Iași a rămas numai stație de călători.


Modernizarea căilor ferate au determinat și mdernizarea Gării Iași. S-au introdus comenzile prin radio-telefoane (23 decembrie 1972) și instalațiile de centralizare electrodinamice CED-CR-3 (5 decembrie 1975) și se supraveghează prin televiziune (1 iunie 1977).

Se modernizeaza si caile ferate care ajung in gara Iasi

-Intre anii 1969- 1974 se executa dublarea caii ferate Ramificatie Pascani- Podu Iloaiei- Letcani, iar in 1987 sau 1988 intreaga linie ferata Pascani- Iasi este electrificata si echipata cu BLA, si astfel prima locomotiva electrica ajunge in gara Iasi

-Intre anii 1974- 1978 se executa dublarea liniei Iasi- Nicolina, care este apoi electrificata intre anii 1987-1988.

-Pe magistrala 600, se reuseste , dupa 1980, dublarea sectooarelor Nicolina- Barnova- Grajduri, HM Rebricea- Buhaiesti, Munteni- Crasna- Zorleni- Barlad si echiparea cu BLA a sectoarelor Nicolina- Buhaiesti, Zorleni- Barlad- Tecuci.
Din pacate pana in 1990 nu s-a reusit finalizarea intregii investitii prevazute pentru M600, si anume dublarea, electrificarea si echiparea cu BLA a intregii magistrale 600, de la Iasi la Tecuci.

-Pentru sectorul de liniei Nicolina- Socola- HM Ungheni Prut- Ungheni, in anii 1987-1988 se electrifica sectorul Nicolina- Socola. Intre Socola si Ungheni este linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament normal, cat si pentru ecartament larg.


Cutremurul din 4 martie 1977 a avariat grav clădirea Gării Iași, slăbindu-i structura de rezistență. Lucrările de reparații au fost începute la doi ani după seism, dar au stagnat mulți ani din cauza lipsei de fonduri. S-au acoperit două peroane de călători.


La 16 februarie 1980 s-a inaugurat Grupa Iași-Nord, clădire care urma să fie folosită pentru trenurile locale de pe liniile Pașcani, Hârlău sau Dorohoi. Apoi, la 21 decembrie 1981, s-a pus în exploatare primul tunel pietonal din Gara Iași, pentru accesul călătorilor din Piața Gării direct la liniile 2-5.


Lucrările de reparații și modernizare au fost reluate în anul 1996, investindu-se zeci de milioane de euro, din care o parte au intrat în buzunarele managerilor, printre care și Mihai Necolaiciuc, fost director al Regionalei CFR Iasi, fugit din țară și urmărit de autoritatile române prin Interpol. La 9 octombrie 2008 s-au inaugurat oficial numai trei încăperi ale gării: holul principal, casele de bilete și sala pentru informații.
De-abia dupa anul 2010 s-a terminat renovarea completa a garii Iasi.



Astazi gara Iasi cuprinde

-Doua cladiri de calatori

-9 linii pentru trenurile de calatori (5 in gara Iasi, din care 4 electrificate, si 4 in grupa Iasi-Nord, din care 3 electrificate)


-Case de bilete si birou de informatii

-Birou pentru bagaje de mana (din pacate privatizat)


-Depou de locomotive al SNTFC-CFR-Calatori (care cuprinde in parc locomotive electrice clasele 40, 41, 43, 44 si 45, diesel-electrice clasele 60, 62, 63, 65, diesel-hidraulice clasele 80*, 89* si cateva automotoare Siemens-Desiro)
* Cele diesel-hidraulice sunt astazi folosite numai la manevre in statia Iasi.


-Revizie sii statie de domiciliul vagoane de calatori (care in trecut a avut in parc vagoane seria 21-47, 11-47, 20-57, 19-57, 20-47, 19-47, Rame TE care utilizate pe traseele spre Harlau si Dorohoi, si vagoane seria 29-20 si 29-22, care erau folosite cu precadere pe traseul Iasi- HM UNgheni Prut)


-Sectie CT


-Sectie intretinere cladiri si patrimoniu



Din pacate cele cateva unitati industriale sau comerciale care erau deservite in trecut prin linii industriale ce se ramificau din statia Iasi ori nu mai exista, ori nu mai utilizeaza transportul feroviar.

Acestea erau in 1990

-Fabrica de antibiotice (exista si functioneaza, dar calea ferata industriala ce o deservea nu mai este demult utilizata, pe unele portiuni fiind chiar demontata din teren)

-Moara 1 Mai din cartierul Pacurari, care a avut cale ferata industriala. Nu mai functioneaza.

-Fosta BJATM- Baza judeteana de aprovizionare tehnico-materiala (dupa 1990- SC Comat SA). Nu mai functioneaza, iar liniile industriale care o deserveau sunt ingropate aproape in pamant si vegetatie.

-Fosta fabrica de tigarete. A avut o rampa cu cale ferata industriala. Nu mai functioneaza din anii 90.

-Depozitul Petrom. Pana in urma cu cativa ani, acolo mai erau duse vagoane-cisterna.

[ldh80]

Va recomand ca schitele sa le faceti la o rezolutie de pana la 1024 x 450 pixeli. Ideea e sa alegeti in cazul acestor desene complexe, ca atunci cand le creati in Paint (presupun) sa dati dimensiunea la NEW file de maxim 1024 pixeli pe lat si pana la 450 pixeli pe inalt. E o sugestie care va avantajeaza daca doriti sa le hostati pe forum. Daca doriti dimensiuni mai mari atunci le puteti posta pe orice host gratuit de pe internet de unde puneti link-ul imaginii pe forum si e oke si asa. Succes!

Va multumesc pentru sfaturi!

[ldh80]

Astazi gara Iasi asigura legaturi prin trenuri IR spre Timisoara, Bucuresti, Galati, Constanta, Cluj-Napoca, Brasov.

In trecut a existat si un tren A Iasi-Craiova, dar prin 1999 si un vagon direct Iasi- Budapesta.


In privinta trenurilor internationale care au strabatut si strabat gara Iasi, acestea erau/sunt


-In Mersul trenurilor 1988/1989, existau doua trenuri internationale de calatori ce treceau prin statia Iasi

-Romania Express (Bucuresti- Bacau- Pascani Triaj- Iasi- Nicolina- Ungheni URSS- Chisinau- Tighina 2- Tiraspol- Razdelnaja- Jmernika- Kiev- Moscova, cu circulatie permanenta)

-Danubius Express (Istambul- Bucuresti- Bacau- Pascani Triaj- Iasi- Nicolina- Ungheni URSS- Chisinau- Tighina 2- Tiraspol- Razdelnaja- Jmernika- Kiev- Moscova, cu circulatie sezoniera)

Ambele erau formate din vagoane de dormit a SZD.



-Astazi, doar un singur tren international (si acela compus nu din mai mult de 6 vagoane!) mai trece prin gara Iasi- Prietenia, pe ruta Bucuresti- Bacau- Pascani Triaj- Iasi- Nicolina- Ungheni - Chisinau, care este compus din vagoane de dormit a CFM.


In privinta celor doua perechi de trenuri Iasi- Ungheni, acestea nu pot fi considerate trenuri internationale in adevaratul sens al cuvantului, ci trenuri in trafic local de frontiera.

Au fost introduse in primavara anului 1998, o data cu Mersul trenurilor 1998/1999.
Initial, erau compuse din unul sau doua vagoane seria 29-22 si locomotiva clasa 80.
Incepand probabil din anul 2007, sunt compuse din automotor Malaxa clasa 78.
Apoi, pentru o scurta perioada de timp au fost compuse din automotor Siemens-Desiro.
Astazi, sunt compuse dintr-un singur vagon seria 20-49 sau 20-54, si locomotiva clasa 60/62 modernizata sau 63/65. Ocazional am vazut ca au mai fost tractate si cu locomotiva clasa 89 sau 80.


Din pacate orarele acestor trenuri in trafic local de frontiera, care nu sunt bine corelate cu orarul trenurilor CFM pe ruta Ungheni- Chisinau si Ungheni- Balti Slobozia, dar si timpul destul de mare (cca o ora) de stationare a acestor trenuri in statia de frontiera HM Ungheni-Prut, face ca singurul vagon a acestor trenuri sa circule mai mult gol!

[ldh80]

2. Statia Nicolina

In anul 1874 este inaugurata calea ferata de ecartament larg, pe traseul Iasi- actuala statie Nicolina- Ungheni, care asigura pe atunci legatura cu Imperiul Tarist (Rusia).

In anul 1877 aceasta este transformata in linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament normal, cat si pentru ecartament larg.

Cladirea actuala "gara interna" Nicolina a fost inaugurata in anul 1892, o data cu inaugurarea caii ferate Nicolina- Buhaiesti- Vaslui. Cu aceasta ocazie, linia ferata dintre statiile Iasi si Nicolina este transformata din linie incalecata cu 4 sine in linie normala simpla.

Dupa primul razboi mondial, cand Basarabia se uneste cu Romania prin vointa liber exprimata a populatiei, si ca urmare a trecerii la ecartament normal a cailor ferate din Basarabia, linia ferata dintre statiile Nicolina si Ungheni este transformata din linie incalecata cu 4 sine in linie normala simpla.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand URSS reocupa Basarabia, si caile ferate din Basarabia sunt trecute din nou pe ecartament larg, calea ferata dintre statia Socola si statia Ungheni URSS, este transformata din linie normala simpla in linie incalecata cu 4 sine.



Cladirea garii internationale Nicolina a fost construita intre anii 1952- 1954, pentru a deservi trenurile internationale din Bulgaria, Turcia , Grecia, spre si dinspre URSS.

În această staţie au început să oprească trenurile care circulă pe ruta Moscova - Bucureşti - Sofia - Istanbul. Prin această gară au trecut trenurile speciale ale conducerii R.S.F. Iugoslavia la 6 şi 23 iunie 1956 şi a URSS în 17 iunie 1962, 5 martie 1968 şi în noaptea de 12 ianuarie 1970 (când delegaţia sovietică condusă de Leonid Brejnev s-a îndreptat spre Bulgaria).

La 31 octombrie 1981 s-a inaugurat pe sub Gara Nicolina o trecere pietonală subterană, cu acces la peroane.

În faţa Gării Internaţionale Nicolina se află o fântână arteziană care a fost construită în anii '60 ai secolului al XX-lea, având o suprafaţă de 160 mp şi o adâncime de 1,5 metri. Fântâna nu a mai funcţionat din anii '70, degradându-se în proporţie de 90%.

Fântâna arteziană a fost reabilitată în anul 2008 de către Primăria Iaşului, devenind este cea mai mare din municipiu, ca suprafaţă. Bazinul are o suprafaţă de aproximativ 160 mp şi o adâncime de 1,2 metri, lucrările fiind executate de firma „Proximity Europe" din Miroslava.


Din anii 1970 statia Nicolina a fost inzestrata cu o instalatie tip CED, ocazie cu care s-a construit o cladire CED, "lipita" de veche gara interna.

Intre anii 1974-1978 se executa dublarea caii ferate Iasi- Nicolina, iar dupa 1980 si a caii ferate Nicolina- Grajduri.
In 1988 sau 1987 prima locomotiva electrca ajunge in statia Nicolina, o data cu terminarea electrificarii cai ferate Pascani- Iasi- Nicolina- Socola.
Existau proiecte si de electrificare a caii ferate Nicolina- Barlad- Tecuci.

Ultimile investitii si lucrari la statia Nicolina s-au realizat prin 1986-1988, cand capacitatea statiei ajunge la 5 linii. In trecut tot din statia Nicolina se ramifica si o linie speciala, ce mergea paralel cu M600, si ajungea in incinta centrului CENAFER de la podul de piatra! Am prins cateva vagoane vechi abandonate in curtea CENAFER, insa nu stiu anul exact cand linia din incinta CENAFER a ramas fara legatura cu restul retelei feroviare.


Dupa 1990 incepe si decaderea statiei Nicolina. Intai a fost desfiintata linia 5 (in ce an ?), apoi cladirea si peroanele nu mai sunt intretinute corespunzator- mai ales dupa 1991, cand Nicolina nu mai era "poarta de intrare" in Romania dinspre URSS.

Insa lovitura cea mai grea pentru statia Nicolina a reprezentat-o mutarea formalitatilor de control vamal si a politiei de frontiera la HM Ungheni-Prut, astfel cladirea garii "internationale" fiind in cea mai mare parte abandonata si ramasa neutilizata.
Acest lucru a avut loc la data de 12 decembrie 2010, o data cu "Mersul trenurilor 12 decembrie 2010- 10 decembrie 2011".

Astazi nu stiu ce mai exista in cladirea "garii internationale" Nicolina, dar asa cum a fost renovata gara Iasi, asa ar trebui renovata si cladirea garii "internationale" Nicolina (dar si peroanele, pasajele pietonale subterane, etc).

Si o intrebare: inainte de 1990 sau in anii 90, cand internationalele Romania express si Danubius express (care circulau din Bucuresti via Pascani Triaj- Iasi- Nicolina) stationau in Nicolina cca o ora pentru controlul vamal, s-a realizat schimbarea locomotivei electrice (care aducea aceste trenuri de la Bucuresti) cu locomotiva diesel-electrica (care ducea aceste trenuri pana la Ungheni URSS/Moldova), in statia Nicolina si nu in statia Iasi ?

[ldh80]

3. Statia si triajul Socola


In anul 1874 se construieste calea ferata de ecartament larg Iasi- Ungheni . In anul 1877 aceasta este transformata in linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament normal, cat si pentru ecartament larg.

Dupa primul razboi mondial, si unirea Basarabiei cu Romania, are loc trecerea la ecartament normal a cailor ferate din Basarabia. Ca urmare, calea ferata dintre Iasi si Ungheni este transformata din linie incalecata cu 4 sine, in linie normala simpla.

In perioada interbelica, se pun bazele statiei si triajului Socola.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, când URSS reocupa Basarabia si trece la ecartament larg caile ferate de acolo, linia ferata cuprinsa intre Socola si Ungheni URSS (Ungheni), este din nou transformata in linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament normal, cat si pentru ecartament larg.



Dar dezvoltarea si extinderea statiei si triajului Socola are loc dupa anii 1960, când incepe un proces de industrializare masiva a Iasului si se construieste platforma industriala Tutora.

Astfel, dupa 1960, pe aceasta platforma sunt realizate urmatoarele intreprinderi- Fabrica de tevi/Tepro, Moldomobila, Iasitex (inclusiv fabrica de confectii Victoria), Fabrica de caramida, Somaco prefabricate, Tehnoton, Intreprinderea de produse din beton-armat, Nutrimold, Fabrica de ulei, Pangram, Lactis, Terom, CET-2, Fabrica de bere Zimbru, Moldoplast.

Alte intreprinderi deservite prin cai ferate industriale de statia si triajul Socola erau- Uzina Nicolina, fosta ICRTI (Intreprinderea de comert cu ridicata pentru textile-incaltaminte, situata pe locul actualului complex comercial Siraj), Tamaz si fabrica de cuie, Intreprinderea viei si vinului Bucium, CUG/Fortus si CET Holboca.


Un alt factor care a contribuit la dezvoltarea statiei si triajului Socola a fost si tranzitul marfurilor exportate in fosta URSS, pe calea ferata.


Astfel, dupa 1970, se realizeaza ample lucrari de extindere, modernizare si sistematizare a triajului Socola.

La data de 30 decembrie 1982 se da in exploadare actualul triaj Socola, avand o capacitate de triere de 5400 vagoane/zi.

Alte lucrari de extindere se fac in 1986, iar in anii 1987-1988 se executa si electrificarea liniei, pana in statia si triajul Socola.



In 1989 statia si triajul Socola erau compuse din urmatoarele subdiviziuni


-Socola Grupa A, avand un numar de 14 linii de ecartament normal.
Aceasta este situata in cartierul iesean Frumoasa, fiind cuprinsa intre statia Nicolina si pasajul rutier de pe Bdul. Socola.
Are rolul de a primi trenurile de marfa care urmeaza a fi triate.
Pe langa acest rol, din Socola Grupa A se ramifica linii industriale, care deserveau- Uzina Nicolina, Tamaz/Fabrica de cuie, Intreprinderea viei si vinului Bucium (linia industriala ce traversa strada 3 Fantani), Zona transbordare si magaziile CFR, Moldomobila, Iasitex (linia industriala ce traversa strada Bucium si apoi cartierul Bularga) si o rampa de descarcare a pietrei.
De asemenea, din Socola Grupa A, se mai ramifica o linie ferata industriala, care trecea pe deasupra magistralei 600 si ajungea la CUG/Fortus. Rolul acelei linii industriale era de a usura accesul din CUG/Fortus in triajul Socola, in special pentru marfurile produse la CUG/Fortus, care erau exportate in URSS.

Intre Ramificatia Nicolina si Socola Grupa A, exista o linie ferata (simpla electrificata) de racord, care permite accesul din directia Vaslui in directia Ungheni, evitând rebrusarea in statia Nicolina.

Legatura intre statia Nicolina si Socola Grupa A se realizeaza prin doua fire electrificate (de ecartament normal). Dar cu toate acestea, linia dintre statia Nicolina si Socola Grupa A nu poate fi considerata linie dubla, deoarece

-Unul din fire asigura accesul numai in directia triajului Socola (Grupa B), in Socola Grupa A acesta fiind linia 1 si linia 5 (cu numerotarea liniilor in Socola Grupa A de la nord la sud)

-Celalalt fir asigura accesul numai in directia statiei Socola si spre Ungheni, in Socola Grupa A acesta fiind linia 10


Pentru remedierea acestei situatii existente, si realizarea unei linii duble intre statia Nicolina- Socola Grupa A- Statia Socola, ar trebui


-Modificata configuratia macazelor si a liniilor la intrarea in statia Nicolina dinspre Socola Grupa A, astfel incat pe sub pasajul rutier Nicolina sa treaca 4 fire de cale ferata (in loc de 3 cate trec acum), iar in statia Nicolina liniile 1 si 2 sa fie linii directe pentru Socola Grupa A, iar liniile 3 si 4 sa fie linii directe pentru M600 (dinspre HM Ciurea).


-La intrarea in Socola Grupa A, dinspre statia Nicolina, realizate cateva modificari, prin

-Transformarea unui macaz simplu in traversare cu dubla joctiune (TDJ)

-Montarea a unui numar de 4 traversari

-Montarea unui macaz simplu.

In acest fel, din firul nordic Nicolina- Socola Grupa A, s-ar putea ajunge pe linia 9 din Socola Grupa A (cu numerotarea liniilor in Socola Grupa A de la nord la sud).

In acest fel, in Socola Grupa A, linia 1 ar fi linie directa spre triaj, iar liniile 9 si 10 ar fi linii directe pentru statia Socola si pentru Ungheni.

[ldh80]

-Grupa B, de triere , care cuprinde un numar de 24 de linii. Este prevazute cu cocoasa de triere si frane automate de cale.


-Grupa C, de ecartament larg, care aveea un numar de cca 10 linii. In prezent desfiintata in mare parte.


-Grupa Translatie, unde exista singura instalatie, de pe teritoriul actual al Romaniei, de schimbare a boghiurilor de ecartament normal cu cele de ecartament larg si invers.


-Zona de transbordare si magaziile CFR Socola.

Cuprinde un numar de 4 linii de ecartament normal infundate (care se desprind din Socola Grupa A si trec pe sub pasajul rutier Bucium), si 4 linii de ecartament larg infundate (care se desprind din Grupa C si traverseaza linia directa la iesirea din statia Socola).

Aici se realizeaza transbordarea marfurilor si transcontainerelor din vagoane de ecartament normal, in vagoane de ecartament larg si invers, dar si in mijloace auto.

Accesul auto este asigurat prin strada 3 Fantani.

[ldh80]

-Statia propriu-zisa Socola



In prezent, aceasta are 3 linii de ecartament normal (situate in fata statiei, spre strada 3 Fantani), si o alta linie de ecartament normal, situata in spatele cladirii statiei (pe partea spre triaj).



In septembrie 2015, in contextul intelegerii intre CFR si CFM, privind introducerea unui tren direct Chisinau- Iasi (de fapt Socola), pe ecartament larg, se executa o scurta linie de ecartament larg, infundata, pana in spatele cladirii de calatori a statiei Socola.

Aceasta a fost realizata prin prelungirea unei linii din fosta Grupa C.

Insa, solutia aleasa nu a fost cea mai inspirata. Datorita pozitionarii fostei grupe C fata de cladirea de calatori a statiei Socola, aceasta linie prelungita are o curba destul de stransa in spatele cladirii de calatori a statiei Socola, ceea ce a dus la imposibilitatea executarii unui peron suficient de lung, cat sa incapa un automotor D2M a CFM.

Solutia ar fi realizarea aceste noii linii de ecartament larg, pe alt amplasament, astfel- prin montarea unui macaz simplu, sa se ramifice din linia de ecartament larg care merge spre magaziile CFR si zona transbordare, inainte de inima de incalecare-descalecare a acesteia cu linia normala directa, de la iesirea din statia Socola.

Lungimea liniei de ecartament larg pe traseul propus ar fi de cca 900 m, dar ar oferi astfel posibilitatea realizarii unui peron suficient de lung, in spatele cladirii de calatori a statiei Socola, astfel incat sa incapa un automotor D1M a CFM.



De asemenea, pentru sporirea capacitatii de trafic si a intensificarii schimburilor comerciale cu Republica Moldova, ar fi necesara realizarea dublarii liniei Socola- Ungheni si a executarii separate a firului de ecartament larg, astfel incat intre statiile Socola si Ungheni sa existe 3 fire- unul de ecartament larg si doua de ecartament normal.

Asa cum am amintit, in Socola Grupa A, liniile 9 si 10 ar trebui sa fie linii directe, pentru statia Socola si Ungheni.

Apoi ar trebui montat un macaz simplu (imediat dupa pasajul rutier Bucium, in dreptul centrului de telecomunicatii a statiei Socola), apoi realizata o noua linie de ecartament normal (intre actualele linii 1 si 2 din fata cladirii de calatori a statiei Socola), care, la iesirea din statia Socola, sa traverseze linia de ecartament larg care merge la zona transbordare/magaziile CFR.

In privinta liniei normale industriale pentru CET-Holboca, aceasta ar trebui sa se continue din linia 3, din fata cladirii de calatori a statiei Socola.



Astfel, statia propriu-zisa Socola ar cuprinde urmatorul dispozitiv de linii

-4 linii de ecartament normal, situate in fata cladirii de calatori, spre strada 3 Fantani. Din acestea liniile 1 si 2 ar fi directe spre Ungheni, iar linia 3 ar fi pentru CET-Holboca (industriala).

-O linie de ecartament normal, situata in spatele cladirii de calatori, spre triaj

-O linie de ecartament larg infundata, situata in spatele cladirii de calatori, spre triaj.



Astfel, la pasajul de nivel cu Soseaua Tutora (la iesirea din municipiul Iasi), ar exista 4 fire de cale ferata, astfel (de la nord la sud)

-Un fir de ecartament larg

-Doua dire de ecartament normal (ca linii curente Socola- Ungheni)

-Un fir de ecartament normal (ca linie industriala pentru CET Holboca).

[ldh80]

Accesul auto si pietonal in statia Socola se realizeaza prin strada 3 Fantani. Din septembrie 2015 exista si o linie de autobuz urban a RATP Iasi, care ajunge la gara Socola.

Ar mai trebui amenjata statia de autobuz urban de acolo si realizata o pasarela pietonala, care sa traverseze liniile de cale ferata situate in fata cladirii de calatori a statiei Socola.


-Alte unitatii de exploadare feroviara din zona triajului Socola sunt


-Remiza CFR-Marfa Socola, atat pentru ecartament normal, cat si pentru ecartament larg

-Sectia Intretinere Mecanica a Caii SIMC Socola si Sectia Linii

[ldh80]

4. Antestatii industriale


In municipiul Iasi existau un numar de 3 antestatii industriale, pentru deservirea unor intreprinderi. Acestea erau


-Antestatia CUG/Fortus, cu un numar de 6 linii.
Aici exista si o remiza uzinala.
Racordarea la reteaua CFR a acestei antestatii se realiza prin doua cai ferate- una din HM Ciurea si alta din Socola Grupa A (care trecea pe deasupra M600)
Nu mai este utilizata.


-Antestatia Tepro/Arcelor Mittal, cu un numar de 7 linii.
Este utilizata.
Racordarea la reteaua CFR a acestei antestatii se realizeaza printr-o cale ferata, din Socola Grupa A.
Este utilizata.


-Antestatia Socola Marfuri, cu un numar de 9 linii, plus alte 7 linii la statia transcontainere.
Este utilizata destul de rar.
In 1989 deservea majoritatea întreprinderilor situate pe platforma industriala Tutora (cele situate la nord de Soseaua Tutora/Bdul Chisinau/Bdul Virgil Sahleanu). Acestea erau- Tehnoton, Nutrimold, Fabrica de ulei, Pangram, Lactis, Fabrica de prefabricate din beton, Terom, CET-2, Fabrica de bere Zimbru, Moldoplast.
Linia ferata care deserveste Antestatia Socola Marfuri, se ramifica din Grupa B Triaj Socola, trece la nord de Grupa Transpunere, apoi trece la sud de Fabrica de caramida (pe care o ocoleste), dupa care face o curba la stanga, traverseaza Soseaua Tutora/Bdul Chisinau/Bdul Virgil Sahleanu, trece pe la nord de fosta fabrica Coca-Cola, apoi ajunge in Antestatia Socola Marfuri. De aici linia se continuua, traverseaza Bdul. Metalurgiei (si linia de tramvai), apoi trece prin incinta fostului Terom, dupa care trece prin incinta CET-2, apoi traversa Bdul. Tudor Vladimirescu (si linia de tramvai), pentru a se termina in incinta Moldoplast.

[ldh80]

5. Halte deschise numai pentru traficul de calatori

In zona municipiului Iasi, existau si un numar de 3 halte deschise numai pentru traficul de calatori. Acestea erau


-Halta Remiza Triaj Socola h.

-Fosta halta CUG-Iasi h. Inchisa prin 1992 si in prezent devastata- acolo locuies niste tigani.

-Fosta halta Valea Lupului h.
In prezent inchisa.
Deservea muncitorii de la fabrica de antibiotice.

[ldh80]

6. Alte unitati


Pe langa unitatile care tin strict de exploadarea feroviara, in Iasi exista si unitati administrative, sportive, culturale, etc, care au apartinut sau apartin de calea ferata:


-Sediul Regionalei CFR Iasi, situate in incinta statiei CFR Iasi

-Clubul sportiv CFR Iasi, cu stadionul "Locomotiva", popicarie, etc. Este situate pe "Soseaua Nationala", in zona cartierului "Alexandrul cel Bun"

-Clubul CFR Iasi, situate in zona denumita "Rapa Galbena", intr-o cladire veche, de patrimoniu

-Grup Scolar Industrial Transporturi Cai Ferate Iasi, situat in cartierul Socola
Grupul Scolar Tehnic de Transporturi Cai Ferate Iasi are o istorie de peste 30 de ani, fiind infiintat sub denumirea de Grup Scolar Cai Ferate, la 1 aprilie 1970, prin comasarea Scolii Profesionale de Cai Ferate cu Scoala Profesionala Auto, ca urmare a Ordinului 243 emis de Ministerul Transporturilor. Scoala Profesionala de Cai Ferate a luat fiinta la 1 august 1955 si a functionat cu cateva clase in cadrul Depoului C.F. Iasi. Incepand din 1968 scoala profesionala si-a mutat sediul in cladirea noua din Strada Socola numarul 82 iar vechiul sediu devine Centrul de Calificare al Regionalei C.F. Iasi. In primii ani de existenta, formarea profesionala a elevilor a fost orientata spre un numar restrans de meserii feroviare: montatori locomotive si vagoane, lacatus, mecanic intretinere si reparatii utilaje C.F. Grup Scolar de Cai Ferate a anuntat primul examen de admitere pentru liceu la data de 25 iunie 1973, oferind elevilor posibilitatea de a opta pentru alte meserii: mecanic exploatare, intretinere si reparatii locomotive si vagoane, electromecanic comunicatii. Primele clase liceale au inceput cursurile in septembrie 1973. Daca in 1978, prima serie de absolventi de liceu este de numai 86 de elevi, in anul 2000 s-au inregistrat 201 absolventi si 147 in anul scolar 2002-2003

-Centrul CENAFER Iasi, situat in zona "Podul de piatra"

-Agentia de voiaj CFR Iasi (Piata Unirii, nr. 9-11).

[Mihai Nicolae]

Depoul CFR Iași, 24.01.2017

[Andrei98]

Cateva imagini din grupa tehnica din Iasi:
DSC_0887 by Andrei.CFRbv, on Flickr
DSC_0885 by Andrei.CFRbv, on Flickr
DSC_0883 by Andrei.CFRbv, on Flickr
DSC_0881 by Andrei.CFRbv, on Flickr
DSC_0879 by Andrei.CFRbv, on Flickr