Va multumesc de aprecieri.
In continuare ne vom indrepta atentia spre
statia de triaj Brasov, una dintre cele mai importante statii de marfa din Ardeal. In aceasta statie se primesc, prelucreaza si expediaza garniturile de marfa de pe M 200, M 300 si M 400 precum si trenurile locale de marfa din zona de influenta a Brasovului.
Pentru a avea mai bine cunostinta despre o statie de triaj, activitatea acesteia consta in primirea prelucrarea si expedierea trenurilor de marfa, dupa cum urmeaza :
Primirea in grupa A a garniturii, unde locomotiva de drum dezleaga si pleaca la depou, iar garnitura este preluata de locomotiva de triere.Inainte de a fi trimisa la triere, este consultat indexul compunerii si aratarea vagoanelor si se dezleaga fiecare vagon sau grup de vagoane pentru a putea fi trimis pe linia aferenta din grupa de triere. Dupa efectuarea acestor operatiuni, locomotiva de triere impinge garnitura spre cocoasa, unde asteapta semnalul de triere, in vederea inceperii propriu-zise a trierii.Dupa primirea semnalului de triere, convoiul este impins peste cocoasa iar de aici fiecare vagon sau grup de vagoane este indrumat pe liniile de triere, urmand ca pe fiecare linie sa se formeze o noua garnitura. Moderarea vitezei la coborarea de pe cocoasa este asigurata cu ajutorul franelor de cale, actionate de la pupitrul de comanda al turnului ce deserveste zona de triere. Tot de la turn este asigurata si semnalizarea de triere dar si comanda macazelor din grupa B, care sunt actionate pneumatic.
Dupa terminarea trierii unei garnituri, vagoanele oprite aleatoriu pe linie, sunt presate in vederea legarii. Presarea se face fie cu ajutorul unei locomotive, fie prin intermediul unei instalatii prin cablu montata pe linie. In Romania, singurul triaj cu instalatie de presare automata a vagoanelor a fost Videle. In viitor, vom face un reportaj si despre acel triaj.
Grupa C se foloseste in general pentru prelucrarea trenurilor de marfa locale, asadar dupa terminarea presarii si a trierii, garnitura este preluata de o locomotiva de manevra ( alta decat cea de presare), si impinsa in grupa de expediere.Aici ea va efectua probele de frana, revizia tehnica, i se va efectua inventarul de compunere si se va pregati de expediere. Pentru efectuarea probei de frana, se foloseste de regula o instalatie fixa de alimentare cu aer, care efectueaza aceleasi functii ca si o locomotiva, fiind dotata cu autoregulatoare de frana automata Knorr D2, comandate electric. In triajele mai mici, probele de frana se fac cu locomotiva.
Acum ca am incercat sa sintetizez cateva informatii despre ceea ce inseamna un triaj, vom reveni la prezentarea triajului din Brasov.
Din punct de vedere tehnico-structural, acest triaj este unul standard-simetric, cu patru grupe separate : Grupa A - primire, Grupa B - triere, Grupa C - retriere, Grupa D - expediere. Grupa de triere este compusa din 26 de linii, fiind separat de grupa A printr-o cocoasa de triere cu trei linii, centralizata electrodinamic si dotata cu frana de cale.
Accesul in triaj se face prin trei racorduri importante : racordul Harman-triaj, racordul Darste-Triaj si racordul gara-triaj. Racordul dublu Darste-Triaj-Triaj-Gara este in fapt un triunghi, care faciliteaza accesul intre toate cele trei obiective.
Racordul Harman-Triaj.Acest racord faciliteaza atat accesul direct in grupa de primire, prin intermediul unui pasaj subteran pe sub capul Y al grupei B, cat si accesul direct pe racorduri, pentru trenurile care ocolesc triajul :
tj004.jpg
Racordul Darste-Triaj, cu locomotiva 060-EA-012 pe triunghi, apropiindu-se de triaj :
tj003.jpg
Capul Y al grupei D, cu linia de iesire catre racordul dublu :
tj001.jpg
O alta poza cu locomotiva 060-EA-334 in acelasi loc :
tj002.jpg
O garnitura de marfa sosind de pe racord si indreptandu-se spre grupa de expediere:
tj005.jpg
Dupa iesirea din grupa de expediere, linia se dubleaza din nou :
tj007.jpg
Pentru accesul locomotivelor din gara catre punctul de exploatare locomotive Marfa (denumit in continuare PELM), exista o linie dubla, care totodata faciliteaza si accesul locomotivelor din gara catre depoul de calatori. Vedem o poza cu locomotiva 060-EA-005 indreptandu-se catre depou :
tj007a.jpg
Accesul locomotivelor din PELM catre grupa de expediere, in vederea preluarii garniturilor, se face prin intermediul unei linii suspendate, care traverseaza liniile de acces catre terminalul TCM . Vedem in continuare cateva poze descrise separat.
Locomotiva 060-EA-869 iesind din PELM catre capul Y al grupei de expediere :
tj073.jpg
Vedere cu podul la apus :
tj067.jpg
Vedere la nivelul tablierului :
tj065.jpg
Locomotiva 060-EA-016 traversand podul :
tj066.jpg
Punctul de exploatare locomotive Marfa este compus din trei linii curente si deservit de cabina 6. Aici remizeaza toate locomotivele de marfa care sosesc sau urmeaza sa fie indrumate in parcurs. Mai jos, cateva poze :
tj064.jpg
tj042.jpg
tj044.jpg
473.jpg
Triajul propriu zis este compus din cele patru grupe de triere, cladirile de deservire, atelierele de reparatii, magaziile de marfuri si liniile de garare-acces. Mai jos vedem o poza cu cladirea principala a statiei :
tj008.jpg
O poza cu o locomotiva dezlegata de la cursa de muncitori, trece pe langa cladirile atelierelor de reparatii :
tj059.jpg
Grupa A-primire este formata din 10 linii si are acces direct catre triunghi, atelierul IFTE, cocoasa si grupa de expediere. Iata mai jos cateva poze cu grupa A :
tj010.jpg
tj011.jpg
tj012.jpg
Grupa B-triere, formata din 26 de linii, este accesata din grupa A prin intermediul cocoasei de triere iar in capatul opus cele 26 de linii se unesc si continua cu o linie lunga, considerata ca fiind capatul triajului. De zona de triere ne vom ocupa ceva mai tarziu, printr-o descriere mai larga. Momentan, vedem cateva poze cu grupa B in ansamblu :
tj014.jpg
tj013.jpg
tj015.jpg
Din pacate, in prezent aceasta grupa este folosita ca depozit de vagoane in conservare, activitatea reducandu-se drastic in ultimii ani :
tj016.jpg
tj019.jpg
Alaturi de grupa B se afla o mica grupa de rezerva, in care in trecut deservea ca zona tampon pentru primirea navetelor de carbuni ale CET. Astazi, si ea este depozit de vagoane care nu au de lucru :
tj018.jpg
tj021.jpg
Catenara cu fir simplu :
tj020.jpg
La capul Y astazi se realizeaza manevre de triere prin imbrancire :
tj024.jpg
Grupa C - retriere, asa cum am explicat si maisus, era folosita pentru prelucrarea trenurilor locale de marfa. Alaturi, se afla o zona de garare dotata cu macara. Deservea ca punct de transbordare al marfurilor din vagoanele la care se descopereau defectiuni:
tj022.jpg
tj023.jpg
tj028.jpg
O poza cu doua cladiri ce deservea jonctiunea dintre grupele B, C si D :
tj030.jpg
Cabina 15, care deservea macazele actionate manual din grupa C :
tj029.jpg
Grupa D, actualmente este cea mai folosita a triajului.Din fericire, inca se folosesc si instalatiile fixe de aer. Vedem mai jos cateva poze de ansamblu :
tj030.jpg
tj031.jpg
tj032.jpg
tj034.jpg
tj037.jpg
Semnalele de iesire din grupa :
tj041.jpg
Intre grupa D si PELM se afla o grupa-tampon care in trecut deservea terminalul TCM :
tj045.jpg
tj035.jpg
Asa cum am promis, in cele ce urmeaza, voi prezenta si inima triajului : cocoasa de triere cu cladirea de centralizare aferenta. Cladirea este construita in 1961 si ca o parere personala, este cea mai frumoasa cladire din perioada saizecista pe care am vazut-o.Tot in acelasi an, acest triaj a fost complet automatizat, centralizat si mecanizat, ajungand la capacitatea de prelucrare a cca 5300 vagoane pe zi.
Cateva poze cu cladirea de centralizare :
tj051.jpg
tj058.jpg
tj074.jpg
tj061.jpg
Cocoasa de triere este dotata cu linie dubla si semnalizare aferenta. O vedere dinspre grupa de triere.Din pacate vedere in sensul de triere nu am, datorita vegetatiei abundente :
tj048.jpg
Nu in ultimul rand franele de cale, o componenta esentiala a unui triaj. Acestea sunt actionate pneumatic, de la niste rezervoare aflate in perimetrul cladirii de centralizare.In interiorul sau se afla si un set de compresoare care produc aerul. Mai jos, vedem imagini cu franele de cale :
tj057.jpg
tj053.jpg
tj055.jpg
tj054.jpg
La final, mai vedem cateva imagini diverse din acest triaj.
Schimbul de tura la manevra triajului :
tj071.jpg
Doua trenri de marfa pregatite pentru expediere :unul cu locomotiva 060-EA-686, altul cu 060-EA-490 :
tj062.jpg
Locomotiva 060-EA-489 cu o garnitura de E-uri pregatita pentru expediere :
tj072.jpg
O locomotiva electrica traversand drumul de acces catre gara Brasov Triaj :
tj075.jpg
Va urma