Gara Iasi

[Vladyz]

Gara din Iasi, una dintre primele statii de calatori din Romania, reprezinta, prin arhitectura si istoria ei, deopotriva aspiratiile si realizarile celor implicati in activitatea caii ferate.

La 21 septembrie 1868 era semnat si promulgat "actul de concesiune pentru construirea si exploatarea caii ferate de la Suceava la Roman, cu ramificatie la Iasi si Botosani". Lucrarile au fost preluate de Compania condusa de Victor von Ofenheim. In iunie 1869 peste 8.000 de lucratori, romani si straini, construiau poduri de fier si piatra pe care se intindeau liniile.

Cea de-a doua capitala a tarii, Iasiul, avea nevoie de o gara impozanta. Planurile cladirii centrale, cu alura de palat, in lungime de 133,8 m si cu 113 incaperi, erau inspirate dupa arhitectura Palatului Dogilor de pe Canal Grande din Venetia.

In partea centrala se proiectase o loja cu cinci ochiuri si coloane de piatra sculptate, avand deasupra trei ogive. Ogiva din mijloc urma sa fie completata de un ceas. Statia avea o lungime de 1.000 de metri si se prevedeau 130.000 mc de terasamente.

Statia Iasi a fost amplasata in sesul mlastinos al Bahluiului, unde au fost necesare umpluturi de aproape doi metri, cladirea avand a suferi tasari serioase, aripa de sud crapandu-se si ramanand separata de corpul central. Inginerul Ion Mitican scria in articolul dedicat centenarului Garii Iasi (1970): "In mai 1870, cladirea inalta de doua randuri si lunga de 133 de metri era zidita la rosu, dominand intreaga vale a Bahluiului, ca o cetate de foc, ridicata in mijlocul unei delte inverzite".

Inaugurarea garii, precum si deschiderea oficiala a liniei Pascani–Iasi s-au facut sub ochii a mii de curiosi, in special ai negustorilor ieseni, care vedeau in sosirea trenului la Iasi noi ocazii de dezvoltare a comertului lor cu lemne, sare, var, cherestea si altele. Trenul ii aducea in gara pe Victor von Ofenheim, jurnalisti straini si invitati din alte gari. Dar faptul ca o mare parte din constructii nu fusesera terminate, existand multe intarzieri, a dus la un conflict intre guvernul tarii si reprezentantii locali ai Companiei Ofenheim.

Ulterior, in luna decembrie a aceluiasi an, s-a petrecut sosirea oficiala la Roman a trenului inaugural dinspre Capitala, cu vagoanele pline de calatori din Bucuresti, Braila, Galati si Bacau, care au sarbatorit impreuna cu iesenii deschiderea, pentru a doua oara, a drumului de fier spre Capitala.

Trecerea timpului, cele doua razboaie mondiale au lasat urme vizibile "Palatului Nemtesc", asa cum a fost numita la inceputuri Gara Iasi. La 17 septembrie 1999, dupa aproape 11 ani de lucru, au fost date jos schelele instalate in luna iunie a anului 1988 pe fatada garii, spre piata. Lucrarile de refacere si reparare a ansamblului statiei au tinut sa realizeze, pe cat posibil, imbinarea elementelor moderne (instalatii s.a.) cu arhitectura monumentala a batranei gari.

Evenimentele care au condus la alegerea locatiei garii Iasi, construirea, inaugurarea si alte momente ale istoriei legate de aceasta constructie sunt prezentate cu multa acuratete, dublata de sensibilitate si emotie, de domnul Ion Mitican in cartea Iasi - Gara Amintirilor. Desi facand parte din randul inginerilor, oameni ai cifrelor si ai schitelor, domnul Mitican a avut suficiente resurse sentimentale pentru a evoca vremi de mult uitate, folosind de multe ori gara ca un "pretext pentru incursiuni indraznete si fericite nu numai pe ulitele megiese, cum zicea pe undeva, dar chiar si in viata orasului, legand bine poarta de cetatea ce-o slujeste" (Aurel Leon, Cuvant de inceput, 1983).

001.jpg

Gara_in_Iasi.jpg

Sursa poze: www.google.ro sectiunea imagini
Sursa istoric: www.cfr.ro

[Daniel]

Intimplarea a facut ca acum vreo 3 ani sa stau ceva vreme prin Iasi si m-am ingrozit in ce hal au putut sa "modernizeze" aceasta cosntructie absolut fabuloasa arhitectonic. Pina la "renovare" a fost o bijuterie arhitectonica. Acum e plina de termopane si linii drepte, reci, care au distrus pentru totdeauna ceea ce a fost emblematic pentru aceasta constructie. Nu mai am cuvinte...