Domnul IonaÅŸcu a fost omul care m-a primit ca un tata atunci cand am pasit pentru prima oara in urma cu aproape trei ani de zile pe peroanele Garii Gura Humorului Oras. Stiu ca in ultima vreme a intrebat de mine, si nu am putut lua legatura deoarece isi schimbase numarul de telefon, si nici eu nu am reusit in timp util sa-i aflu noul numar... Intotdeauna am zis ca "lasa, o sa mai ajung la Gura Humorului" si am sa-i fac o surpriza, am sa-l revad si vom sta la un pahar, asa cum ne propusesem ultima data... Asta este o lectie pentru mine, ca de altfel pentru oricine, ca atunci cand intilnesti un om deosebit, niciun efort nu este prea mare pentru a tine legatura...
Nu mi-am imaginat vreodata ca nea Răduţu are sa plece din lumea asta, in niciun caz atat de devreme... Nici acum nu-mi vine sa cred, insa, maine va fi inmormantat, iar eu nu voi putea fi acolo... Daca l-ati fi cunoscut, l-ati fi respectat enorm. Regretele mele eterne si sincere nu pot inlocui disparitia omului care a fost... El va ramane pentru totdeauna in mintea si mai ales in sufletul meu, asa cum l-am vazut ultima data, un om vesel, prietenos si primitor...
Datorita dansului, am realizat un material zic eu deosebit despre Gara Gura Humorului Oras, un material pe care i-l dedic intru memoria si pretuirea sa vesnica...
Sincere condoleante familiei si prietenilor domnului IonaÅŸcu...
Dumnezeu sa te odihneasca in pace, nea Răduţu... Ai sa-mi lipsesti enorm!
- Foto: Daniel
