Ramas bun, Catalin Ionut...

[Daniel]

† Anghel Catalin Ionut (1990-2015)

Nici nu stiu cum sa incep... Azi dimineata, din intimplare am sunat la Mitica, dintr-o pura intimplare... La scurt timp dupa ce mi-a raspuns la telefon, mi-a zis ca are sa-mi dea o veste ingrozitoare... "Catalin, nu mai este...".

Multi dintre voi il cunosc si ca "ExiT Photography" sau pe forum la noi ca LDH450HP sau Catalin Ionut Anghel. Azi dimineata s-a postat un mesaj pe un grup de Facebook, si mai tarziu s-a confirmat... Nu stim cand s-a intimplat, insa un lucru e sigur... Catalin numai este printre noi...

Imi vine greu sa scriu ceva in acest moment. Nici nu vreau sa-mi imaginez ce poate fi in sufletele parintilor si rudelor sale... Cuvintele sunt uneori inutile in fata unei astfel de tragedii, mai ales ca sa fii tanar, sa fii un om puternic si vesel indiferent de cata durere porti cu tine, sa-ti doresti sa traiesti si o forta nevazuta sa nu te lase sa mergi mai departe, chiar este trist, iar aceasta tristete nu o poti exprima in cuvinte... Nu imi inchipuiam vreodata, ca am sa ajung sa-i scriu un necrolog...

Imi pare rau Cataline, ca nu iti scriu un mesaj de felicitare in acest moment pentru vreo fotografie urcata pe forum, sau cu care ai castigat (de atatea ori...) concursurile noastre foto... Imi pare rau ca uneori au existat neintelegeri intre noi (pentru ca asa au vrut altii), insa le-am depasit si am ramas din nou prieteni. Imi pare rau ca in ultimele luni ai decis sa te izolezi mai de toata lumea, pentru ca, dupa cum am aflat de la Mitica (singurul cu care ai mai impartasit cate ceva inainte sa ne lasi in urma pe lumea asta), asta a fost dorinta ta, pentru ca nu ai dorit sa fii victimizat.

Stiu ca ai fost un om puternic si curajos, si de fapt cu totii, cei ce te-am cunoscut stim asta. Si stim ca ai ramas pentru multi dintre noi un prieten adevarat si un erou despre care vor ramane multe povesti frumoase printre pasionatii de trenuri... Eu nu te voi uita, la fel cum nimeni din cercul nostru de prieteni nu te vor uita...

Si pentru cei ce nu l-au cunoscut pe Catalin Ionut, pot sa va spun ca a fost nu numai un prieten pe placul tuturor celor din jur si un om saritor pentru toti cei ce aveau nevoie de ajutor, dar si un fotograf talentat. Catalin a avut un talent nativ, si in ultimii cativa ani de cand l-am cunoscut, l-am vazut crescand pe zi ce trece, desavarsindu-si talentul cu si mai multa pasiune...

Ionut, trenul tau s-a pus in miscare, poate mai timpuriu decat i-ar fi fost vremea... Te-ai grabit, si ne-ai lasat muti de uimire...

Stiu ca undeva, intr-o alta lume, nu departe de noi, Catalin isi continua pasiunea, si ne este alaturi, chiar daca noi nu-l putem vedea fiind prea "orbi" pe aceasta lume... Si mai stiu ca undeva in noapte, fluierul unui Sulzer se va auzi in amintirea ta...

Sa ni-l amintim pe Ionut asa cum era el, mereu grabit sa "prinda" cate un tren...

Odihneste-te in pace, Catalin Ionut...

P.S. Vom redeschide Cartea de Oaspeti pentru o perioada nedeterminata, pentru cei ce doresc sa-si ia un ultim "ramas bun" de la Anghel Catalin Ionut si sa raspunda in mod direct acestui subiect...

[Vatmanu076]

Te-ai stins putin cate putin, sub privirile noastre neputincioase, plecand prea devreme dintre noi
Azi nu mai esti unde erai, dar vei fi intotdeauna in sufletele noastre
Dumnezeu sa te odihneasca

[bitter]

Mi-l aduc aminte pe Catalin ca a pierdut lupta cu mine la ketchup picant la o shaorma in centrul Brasovului. Omul cu care am baut bere Argus in Triaj. Omul care a luptat pentru dreptul pasionatilor sa faca poze la pasarela la Prunariu Omul cu care radeai, glumeai si puteai avea multe genuri de discutii. Putem sa-i spunem om? Nu!!! E un Erou. Am scris cu "e" mare pentru ca merita. A luptat cu boala si a fost invins aici. Dar dincolo in lumea din care ne vegheaza nu mai e invins, ci un desavarsit castigator. Dumnezeu sa te aibe in grija!!!

[sulzerul 0733]

Il cunosc pe Catalin de ceva ani si imi e tare greu sa scriu acum despre el la timpul trecut. Inca nu imi pot receni din socul acestei vesti tragice Prietenia mea cu Catalin a fost una destul de stransa si in acesti ani buni de cand ne cunoastem (sa tot fie vreo 4) nu ne-am certat nici macaar o singura data. Fiecare iesire cu Catalin a fost un prilej de distractie pe cinste, indiferent cu cine ieseam. Pentru mine Catalin este un erou, a indurat in ultima perioada nenumarate si nespuse suferinte, dar, cu toate astea, prietenul nostru si-a dus crucea singur, nevrand ca lumea sa il vada altfel decat il stia. Nu a vrut ca prietenii si cunoscutii sa il priveasca cu mila sau sa il deplanga. Catalin a fost un om demn, un om deosebit si special, un om cum rar gasesti. Ma doare enorm de mult sufletul sa scriu aceste cuvinte, nu credeam sa ajung sa scriu la timpul trecut despre un om cu viitorul in fata, un om special si un fotograf exceptional... Dumnezeu sa te aiba in paza Cataline, nu te vom uita niciodata!

Amintire din Chitila, octombrie 2014

[Trifu22]

Imi pare rau sa aud vestea asta.
Era un om de baza. Primul care raspundea la orice ieseala fie ea si cu cortul langa calea ferata!
La concursul meu pe care l-am tinut anul trecut a iesit castigator, ceea ce prin voturi in unanimitate il face un fotograf bun.
Din pacate nu a putut niciodata sa isi revendice premiul.
Nu spun adio, deci pe curand!

Propun sa creem o sectiune aici in forum cu toate lucrarile sale

[Andrei98]

Nu credeam ca o sa ajung sa vorbesc la trecut despre omul care intotdeauna era sufletul distractiei,era cel mai vioi si cel mai saritor din toti cei prezenti...Eu nu am apucat sa ma vad de prea multe ori cu el,dar a fost de ajuns ca sa imi formez o parere despre el,si era una foarte buna.Din pacate nu o sa il mai putem vedea,dar el va ramane viu in amintirile noastre. Dumnezeu sa-l odihneasca!

[Vatmanu076]

A luptat din rasputeri cu suferinta, a luptat si a pierdut.
S-a stins cu ochii inlacrimati si privirile pline de deznadejde si durere.
A lasat in urma lui un gol imens.
Singurul loc, de unde nu il poate lua nimeni este inima noastra si unde va ramane vesnic.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

[sulzerul 0733]

3 septembrie 2013, inca o zi plina de amintiri frumoase pe care nu le voi uita niciodata

Amintiri cu Catalin :(

[Daniel]

Pentru mine Catalin ramane un Invingator si un Erou prin felul sau de a fi. A lasat in urma lui multi copii pasionati de trenuri fericiti pentru ca le-a fost un prieten mai mare care tot timpul le dadea atentie si nu-i alunga de langa el pentru ca ar fi "stresanti" cum mai fac unii dintre noi uneori. De asemenea el ramane un Erou printre pasionati prin faptul ca respecta pe toata lumea, si daca uneori se intimpla sa-si mai iasa din fire, isi cerea apoi scuze si lucrurile erau ca inainte. El era prieten cu orice pasionat de pe orice forum sau din orice gasca, un lucru pe care trebuie sa-l invatam si noi. Nu purta ciuda nimanui, si intotdeauna avea o privire luminoasa si zambea celor din jur.

Cand vedea pe careva suparat, tot el era cel care venea cu o vorba buna de incurajare, si-l vedeai asa de senin si de optimist incat te gandeai ca daca el duce pe umeri, nu o boala cronica, ci o Cruce grea, si stie sa fie optimist si sa zambeasca, tu nu ai motive sa fii suparat. Si oricum, avea el grija sa te incurajeze si sa-ti treaca supararea. De asta spun ca el a Invins boala, si este un adevarat Invingator.

Catalin va ramane intotdeauna prietenul nostru al tuturor pasionatilor, chiar daca nu mai poate iesi cu noi la trenuri sau cu cortul pe marginea liniei, fie la vreo petrecere, el este prezent in sufletul fiecaruia dintre noi si vom pastra vesnic flacara amintirii lui...

[Drakkar electric]

Chiar daca nu am umblat cu el asa cum ati facut voi, cunosc activitatea lui de pe internet si imi pare rau ca nu mai este printre noi. Prea multe nu mai sunt de adaugat la aflarea unei vesti atat de dureroasa... Dumnezeu sa te odihneasca, Ionut!

[Daniel]

14 Iunie 2014, Gara de Nord, la evenimentul prilejuit de sarbatorirea a 75 de ani de la inaugurarea Muzeului CFR... A fost ultimul eveniment major la care ne-am vazut. Mai apoi stiu ca ne-am vazut pe la Trifu pe la Buftea in toamna si ne-am distrat pe cinste o noapte intreaga. Am gasit prin calculator cateva imagini de atunci cu Catalin Ionut. Sper sa mai gasesc cateva imagini de acum cativa ani cu prima lui excursie la Chitila, cand l-am invitat acolo si a ramas fascinat de zona in care eu si Trifu ne simteam deja ca la noi acasa...

In poza asta de grup (facuta de mine cu aparatul nu mai stiu cui) era alaturi de vlad, AndreiCFRbv, bitter si inca un prieten din Brasov (tot Vlad).

Pot sa spun ca la acea expozitie, in una din ultimele zile ale evenimentului am ramas doar eu cu el si ne-am dus sa pozam tot ce se putea poza. Era dupa o perioada cand noi doi nu mai vorbisem din cauza lui Zofei... Eu cu Catalin ne impacasem si eram din nou prieteni. De asta am si ramas amandoi dupa ce au plecat toti ceilalti prieteni si Catalin imi spunea mereu ca ce bine se simte ca e din nou cu mine ca in vremurile bune la pozat de trenuri. Si eu m-am simtit la fel de bine cu el. Insa, il priveam tot timpul cu o tristete in suflet, pentru ca stiam ca boala lui nu se poate vindeca. Ma abtineam cu greu sa nu plang cand stateam de vorba cu el, aveam un sentiment ca poate va fi ultima data cand ne mai vedem... Dar Dumnezeu a fost bun, si ne-am mai intilnit odata in toamna, dupa cum am spus, la Trifu acasa unde ne-am distrat pe cinste. Si ce e ciudat e ca in toamna anului trecut, aveam senzatia ca boala lui s-a vindecat si ca de acum incolo vom putea sa ne vedem mai des in gasca asta. Deja cu el si cu Trifu ne faceam planuri pentru vara anului asta sa iesim din nou cu cortul si sa mergem cu trenul prin tara.

Dar uite ca nu a fost asa... Dumnezeu a hotarat sa-l ia la El, poate si pentru ca unii oameni din jurul nostru nu au putut sa-l aprecieze. Cine stie... Eu cred si acum ca ce i s-a intimplat este NEDREPT! Era prea tanar... Si mai avea multe de "spus" in viata asta... Eu am sa-l pastrez in amintirea mea toata viata, tocmai pentru ca era un om placut si pentru soarta nedreapta de care a avut parte.

Stiu ca el va ramane mereu ca un frate mai mare in memoria unor pustani pasionati de trenuri, care l-au regretat din suflet zilele acestea, iar ca drept rasplata, Catalin le-a aparut in vis unora dintre ei, zambitor si vesel cum era el. Si mai mult de atat, unul din acesti copii dupa ce l-a visat in atmosfera asta frumoasa, care exista si in realitate la iesirile noastre, a primit o veste buna de la medicul unde se duce frecvent, pentru ca sufera de o boala cronica: merge spre vindecare, si nu e o gluma. De ce am tinut sa adaug si acest ultim episod? Pentru ca asta e dovada ca Ionut Catalin are un Suflet Mare chiar si dincolo de viata asta...

Dumnezeu sa aiba grija de Sufletul lui...

[vlad]

Am ramas blocat, prins printe ganduri, un fior ma cuprinde, cu greu imi dau seama ca El s-a dus.
Omul care m-a invatat sa nu fac poze la soare cu aparatul de fotografiat, cel care imi spunea " ba tampitule, esti beat, mai ia o bere", cel cu care era sa ne calce trenul cand stateam pe sine rupti in cur, nestiind ca vine un marfar, omul care era acolo.

Draga "cheliuta" cu sufletul trist, privirea 'naint, cu cotcodacit de rata, lacrimi pe fata, iti spun pentru ultima oara " La Revedere "

[Daniel]

Stiu ca a trecut ceva timp de cand nu mai este printre noi, si am promis ca voi mai pune niste imagini cu Catalin, asa cum era el. Am sa incep in ordine cronologica inversa, de la cele mai noi imagini (practic printre ultimele ocazii cand ne-am mai vazut inainte sa ia decizia de a se retrage discret din jurul nostru din cauza problemelor sale de sanatate...).

Poate anul in care ne-am vazut cel mai des, cand ne spunea ca s-a vindecat aproape 100% a fost 2013. Stiu ca mai sunt prieteni care mai au poze cu el si daca le mai gasesc poate le vor pune si ei aici. Printre ultimile intilniri la o sesiune de trainspotting cu Catalin, s-a numarat si cea de pe 7 aprilie 2013 in halta Basarab. Sunt unii dintre noi care au ramas cu multe amintiri frumoase despre el din acea zi...

In aprilie 2013 in zona haltei Basarab.

Mai apoi a fost momentul protestelor feroviarilor din primavara aceluiasi an. Mai precis prima runda de proteste a fost in data de 31 mai 2013, cand a realizat niste filmari pentru stirile de pe RailnetTV. La final, l-am condus impreuna pe prietenul nostru Barbu Bibel Barbulescu, la Gara de Nord la un tren catre casa:

Catalin si Bibel in mai 2013 in Gara de Nord.

Un ultim instantaneu cu Catalin la Nord.

Un alt moment important a fost la a doua runda de proteste ale feroviarilor din 18 iulie 2013 cand Catalin a demonstrat ca poate fi un cameraman excelent al RailnetTV. A demonstrat ca se poate descurca foarte usor cu o camera profesionala Sony DSR 170 si m-a ajutat enorm in intervievarea unora dintre protestatari:

In timpul actiunii de protest a feroviarilor din iulie 2013.j

Catalin a fost un bun cameraman al RailnetTV.

Dupa ceste evenimente, ne-am mai vazut de cateva ori insa eram prea preocupati sa pozam trenuri si nu ne-am mai fotografiat. Mai apoi in iarna ne-am mai vazut impreuna acasa la Trifu la Buftea unde ne-am distrat pe cinste, iar din vara lui 2014, dupa evenimentul cu celebrarea a 75 de ani de la infiintarea Muzeului C.F.R., Catalin s-a retras aproape total dintre noi. Ne-am mai vazut odata la Buftea la Trifu prin toamna, si lucrurile pareau in regula cu el. Dupa aceea a fost mai greu de gasit la un telefon si mai apoi din primavara lui 2015 nu am mai dat de el deloc. Ulterior am aflat ca luase decizia de a nu mai comunica decat cu cativa pasionati pe care-i considera el mai de incredere, deoarece nu dorea sa se afle nicaieri ca starea sa de sanatate se agravase... Ca o paranteza, cred ca a gresit, deoarece noi l-am considerat un bun prieten si nu conta starea in care se afla. Mai mult de atat, si sa-mi fie scuzata interventia, a avut prea multa incredere in Mitica, omul care dupa ce Catalin a plecat dintre noi, s-a impacat cu Zofei Adrian Constantin "creatura" care s-a bucurat de trecerea in eternitate a lui Catalin pe tot Facebook-ul. Dumnezeu sa-l odihneasca pe Catalin si sa-l ierte pe Zofei...

La finalul acestei interventii, tin sa va ofer primele imagini cu Catalin din primavara lui 2011, anul in care ne-am cunoscut cu el. L-am invitat impreuna cu Trifu la o sedinta de trainspotting in Chitila, locul nostru de "bastina" in ale trenurilor. Catalin a fost extrem de incantat si s-a simtit mai mult decat fericit ca este cu noi acolo. Au mai urmat si alte iesiri, unele de noapte, in care Catalin era numai suflet si facea din fiecare iesire cate un prilej de distractie prin felul sau de a glumi. Ar fi multe de povestit despre el, si cred ca din cand in cand ne vom mai aduce aminte de intimplarile cu el. In unele imagini apare si "creatura" Zofei, insa asta este "istoria" si trebuie sa ne amintim de tot, exact asa cum s-a intimplat. Asadar, imagini din 16 mai 2011 din Chitila...

Prima sesiune de trainspotting la Chitila.

Alaturi de cel mai bun prieten al sau, aparatul foto.

Catalin se simtea bine cu noi printre linii.

Cu Trifu la vizionarea unor fotografii de buna calitate.

Pandind impreuna cu noi un tren.

Statea pana la Apus la pozat de trenuri.

La o gluma cu Trifu.

Catalin era unul din cei mai veseli din gasca noastra.

Incerca mereu sa stea serios in avalansa de glume marca Trifu insa ii venea mereu sa rada.

Eu unul am sa mi-l aduc aminte mereu din aceasta imagine, un pustan pasionat care s-a lipit in gasca noastra, entuziasmat de tot ceea ce faceam, un bun fotograf, un om mereu vesel si plin de viata cu care timpul trecea foarte repede, la fel cum vizionezi un film bun care poate tine si trei ore, insa ti se pare ca a durat prea putin... Si "Filmul" lui Catalin a durat ceva, insa a fost atat de bun, incat s-a "derulat" prea repede...

Zambind mereu catre camera.

Dumnezeu sa te odihneasca in Pace, Cataline...