de sulzerul 0733 pe 28 Sep 2010, 14:59
Chiar daca am spus ca ma retrag, si ma retrag, cel putin o perioada pana ma linistesc sufleteste, pentru ca am observat in ultimul timp o ura, o dusmanie intre pasionatii feroviari ce mie nu-mi place si mai ales tinand cont de faptul ca m-am ales cu multi dusmani din cauza opiniilor mele, opinii care multora nu le convin, am intrat pe railnet acum pur si simplu din obisnuinta. Scriu acum poate ultimul meu mesaj pe acest superb forum, forum unde am avut ocazia sa cunosc multi pasionati foarte de treaba, oameni carora vreau sa le multumesc pe aceasta cale atat pentru sprijinul oferit in scurtul timp de cand mi-am facut aparitia pe forumurile de profil, cat si pentru mesajele de incurajare primite de la multi dintre voi. Cat despre forumul pe care il creasem in colaborare cu un bun tovaras, da, recunosc, am luat decizia de a-l sterge pentru ca nu mai am nici dispozitia nici starea sufleteasca necesare pentru asa ceva.
Desi unii dintre voi ar putea spune ca sunt un las si ca ma dau la fund de frica, ei bine tin sa va spun ca nu e adevarat deloc. Nu, nu ma retrag de frica sau din alte motive, ma retrag pur si simplu de scarba. Fata de unii dintre cei cu care m-am contrat de-a lungul timpului, am lasat de la mine, am trecut de multe ori peste neintelegeri doar ca sa nu mai am discutii. Cu toate astea, am fost incontinuu provocat am fost tot timpul in corzi, deoarece anumite persoane, chiar daca nu ma cunosteau personal continuau si continua sa ma atace pe toate fronturile. Ei bine, m-am aparat, am rezistat, am trecut cu vederea multe, dar pur si simplu am obosit, nu mai am nici puterea nici vointa necesare acestor lucruri. Vreau sa mai lamuresc un aspect: eu am decis sa ma retrag din mediul virtual, respectiv din activitatile mele pe diferite forumuri unde mi-am facut conturi, precum si de pe youtube. Singurul lucru din care nu o sa ma retrag vreodata il reprezinta si cel pentru care am intrat in lumea virtuala si anume PASIUNEA PENTRU TRENURI. Aceasta pasiune, pentru unul care este pasionat cu adevarat, nu moare niciodata, iar eu sincer va spun ca sunt pasionat de trenuri de mic copil, trenurile m-au atras si ma vor atrage pana mor. Transportul feroviar, asa cum e el la noi, mi-a oferit multe momente frumoase, clipe de fericire. Eu, indiferent cate necazuri as avea in acel moment, cand vad un tren trecand pe langa mine, indiferent de locul unde sunt, credeti-ma ca uit tot, ma pierd privind acel tren. Au fost momente, multe momente in viata mea, cand plecam de acasa doar ca sa ma plimb sau eventual sa ma uit la trenuri. Ieseam pur si simplu la o plimbare cu tovarasii mei de aici de la mine din localitate, prieteni de mici copii, prieteni nepasionati de asa ceva, iar eu faceam cum faceam si tot la trenuri ajungeam. Asa sunt si acum, sunt zile cand,chiar daca aici, pe Oltenita, nu ma sunt trenurile si activitatile feroviare de altadata, la ora cand trebuie sa treaca trenul spre Bucuresti, las balta orice activitate pe care o am acasa in acel moment si imi fac drum pana la gara, doar sa vad trenul, doar sa simt mirosul acela specific locomotivelor Diesel, doar sa ascult cum toarce frumos motorul sulzerului ce trage trenul si sa privesc dara de fum lasata de acea minunata masina. Pentru mine asta e cel mai linistitor lucru posibil, privitul trecerii trenului pe langa mine. Tocmai de aceea am decis sa ma retrag in linste, vreau doar sa imi vad de pasiunea mea in continuare, singur, in liniste, fara sa fiu contestat sau deranjat de te miri ce individ care se crede mare specialist in trenuri doar fiindca sta non-stop in fata calculatorului si se uita la filme cu trenuri si preia informatii de pe internet. Eu nu sunt asa, eu prefer sa las balta orice discutie de pe internet si sa ma duc sa vizionez un tren real care inca trece pe aici pe la mine.
Totusi, ca sa nu fiu ipocrit, am cunoscut, gratie internetului, persoane foarte interesante, persoane pe care, chiar daca nu le cunosc personal, mi-au devenit dragi sufletului meu, plus amici pe care am avut onoarea sa-i cunosc si personal si cu care ma inteleg la perfectie. Chiar daca am ales sa ma retrag, vreau sa va asigur ca nu dau apa la moara dusmanilor. La cum ma stiu eu, pe mine, retragerea mea nu cred ca o sa fie definitiva, ci o sa fie mai degraba un scurt ragaz pentru a ma linisti sufleteste si a trece peste toate neintelegerile avute cu diferite persoane.
In final, nu pot decat sa va multumesc inca o data pentru sprijinul si incurajarile pe care mi le-ati oferit, nu pot decat sa va doresc tot binele din lume si eventual sa ne intalnim personal la Expozitia feroviara din octombrie, eveniment de la care, va asigur, nu voi lipsi, indiferent ce s-ar putea intampla pana atunci.
Cu mult respect,
SULZERUL 0733, aka miticapandaru