Acasta linie dateaza din 1914, datorita constructiei fabricii de ciment si var Fieni.
Acum, fabrica este proprietatea CARPATCEMENT sub egida HeidelbergCement.
Aceasta fabrica dispune de o capacitate de productie autorizata de 1,65 milioane de tone de ciment pe an.
Tin sa reamintesc faptul ca tot cimentul care s-a folosit la constructia Casei Poporului a metroului cat si a altor constructii de renume din Bucuresti si nunumai, provine de la aceasta fabrica.
Pentru fabricarea cimentului este nevoie de piatra calcaroasa amestecata cu marne sau argile.
La fabrica de ciment Fieni, se foloseste procedeul uscat in care materiile prime sunt deshidratate, faramitate in mori speciale cu bile si trecute apoi in cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi inalte, Temperaturile inatle sunt atinse prin arderea de carbune (cox). (vezi trenurile Servtrans Invest care merg cu carbune spre Fieni in vagoane FALS)
Temperaturile inatle din cuptoare ajung undeva la 2500 grade Celsius, la aceasta temperatura formandu-se clincher (bilute de pulbere topita similare minereului de fier), iar apoi se trece prin alta moara cu bile obtinandu-se o pulbere fina, adica cimentul propriu-zis.
Pentru realizarea acestui material, eu impreuna cu zofei.2006 am plecat cu P9001 dis-de-dimineata.
am ajuns la Fieni unde am facut o mica pauza sa vina un Desiro "de sus"
Mai mergem ceva si admiram peisajul:
Intalnim si trenul incarcat cu calcar si argila:
Intr-un final ajungem la Pietrosita
Dam cu nasu' de linia ingsta, cu ecartament de 760mm:
Asteptam sa vina trenul cu ciment, intre timp ne uitam de pe vechiul turn de apa si pacura la rebrusarea lu' Sulzerică
Intre timp observ instalatiile pentru locomotivele cu abur:
Intre timp vine si trenul nostru mult asteptat cu vagoane goale pentru "la deal"
Pornim rapid pe urmele lui:
Ajungem la Podul peste Ialomita (rau care izvoreste de sub Mecetul Turcesc, colecteaza apele paraului Ialomocioara care izvoraste din Pestera Ialomicoara, traverseaza zona Padia, intra in Cheile Tatarului, formeaza lacul de acumulare Bolboci, continua prin Cheile Zanoagei etc.)
Dupa asta, am continuat sa mergem catre prima ramificatie de pe ruta:
Observam si Sanatoriul (unde ar trebui sa ajunga unii din asa zisii "pasionati")
...dar sa revenim la sinele noastre...
Linia are o lungime de 14km cu 15 podete si 5 poduri, patru statii (una la FIeni, altua la Pucheni, si doua de "intersectare").
Am observat si multe semne de civilizatie:
Continuam pe aceeasi linie
Dupa cum se poate vedea, linia merge foarte aproape de case; la un moment dat ni s-a povestit ca un localnic se saturase de zgomot asa ca a luat vaselina si a uns liniile cam pe vreo 100 de metri
Dupa ultima curba vedem ramificatia:
Observam si fostul semnal (acum nefunctional, nu era dotat cu INDUSI)
A sosit si acarul in asteptarea trenului (Personalul liniei este calificat de catre AFER, si sunt angajati ai UNICOM TRANZIT)
Regula: tot ce vine "de jos" intra abatuta si asteapta ca trenul incarcat sa treaca pe directa
pe la mijlocul statiei se afla o curba:
Cladirea statiei si trenul nostru:
Drtalii cupla (tampon central):
Dertalii locomotiva:
Motorul de L45H este fabricat de Maybach.
Intr-un final ajungem la punctul de incarcare de la Pucheni
Aici, piatra sparta este adusa prin intermediul unei benzi rulante lungi de 21km, din Masivul Bucegi, mai precis de sub varful Zanoaga(1789M) din cariera "Lespezi"
odata ajunsa la Pucheni, materia prima este triata dupa continutul de calcar, marne si argila:
de aici este incarcata in tren cu monstruozitatea aceasta (LIEBHERR 974):
sa nu uitam si de aceasta draga electrica (2kV):
Pornim iar la drum, acum la coborare cu un set de vagoane pline in interiorul cabinei:
era sa ne umplem frigideru' de carne, la propriu:
ajungem iar la cruce si 055 trece pe directa:
asteptam sa intre celalalt tren pe abatuta:
Ne contunuam drumul printre vegetatia feroviara de toamna:
Linia merge pe langa calea ferata:
Asadar: au incercat sa desfinteze linia prin incarcarea materiei prime in camioane insa, nu a rentat deoarece consumul de motorina era mult mai mare plus ca asta inseamna mai multi oameni angajati pe camion.
Daca stam sa ne gandim mai bine si ne uitam la urmatoarea foografie, observam ca 11 vagoane a cate 4 tone fiecare sunt mai eficient de transportat la vale, pe cand camioanele trebuiau sa urce o panta prin Pietrosita. Motorul locomotivei a stat pornit la coborare doar pentru a actiona compresorul pentru aerul necesar franarii.
Pe vagoane se mai urca cetateni care au nevoie de o fuga pana in oras sau vin dintr-acolo cu desaga plina:
Ne intalnim iar cu calea ferata normala si observam un semnal meanic
suntem cel mai aproape de ecartamentul normal:
Ajungem pe abatuta de la fabrica, ne dam jos si observam un alt L45H
care se uita obosit la noi
intr-o nu stiu care fabrica dup-un nu stiu care stalp sta pitit un L45H
Am observat oinima de incrucisare batuta de soarta ca ne si intrebam cum de nu deraiaza...
L45H isi incheie odihna si pleaca "la deal" cu o garnitura de vagoane goale
Dupa aceea, L45H055 al nostru duce vagoanele spre gura de varsare dupa care ia o bine meritata odihna:
am observat in oras un strat gros de vreo 3-4 milimetri de ciment pe case:
cam atat de aici, am plecat la gara sa dormim intr-un vagon si sa plecam acasa.