Gara Bucuresti Cotroceni
- Cladirea statiei Bucuresti Cotroceni / Foto: Daniel
Aceasta gara cu o istorie aparte, apartine celui mai mare complex feroviar din Romania, respectiv
Complexul Feroviar Bucuresti. Acest complex detinea un numar de
25 de gari, dintre care
12 amplasate pe linia de centura si restul de
13 in interiorul orasului. In timp o parte din ele au disparut… Unele au cazut victimele bombardamentelor de la finele celui de-al
Doilea Razboi Mondial, o parte actiunilor agresive de sistematizare a Bucurestiului din anii ’70-’80.
- Sursa: GoogleEarth
Astfel, gari precum fosta
Constantin David (actuala
Voluntari) si
Otopeni nu mai au cladirile originale cazute prada bombardamentelor, fiind inlocuite cu constructii mai noi. O alta categorie sunt garile desfiintate sau relocate, cum este cazul
Garii Herastrau (disparuta la inceputul anilor ’90), garilor:
Filaret,
Dealu Spirii,
Cotroceni Regala si
Cotroceni. Practic localizarea vechii gari
Cotroceni relocata in anul 1960 pe actualul amplasament (in zona Cartierului Militari) nu am gasit-o si din cauza lipsei de informatii… Oricum subiectul acesta nu se va epuiza prea curand
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
Odata cu inaugurarea racordului intre
Gara Targovistei (actuala
Gara de Nord din Bucuresti) si fosta
Gara Filaret, la
13 Decembrie 1872, au luat nastere si garile
Cotroceni si
Dealu Spirii. Linia de racord intre cele doua statii bucurestene a fost cosntruita de catre
Societatea Actionarilor din CFR. Din cauza dezafectarii partiale a
Garii Filaret de la
19 Noiembrie 1960,
Gara Dealu Spirii a fost desfiintata (gazduind astazi sediul
Administratiei Financiare a Sectorului 6) iar vechea
Gara Cotroceni a fost relocata pe actualul amplasament (in zona Militari – Lujerului) si transformata in gara industriala (conform lui
Radu Bellu in a sa “
Enciclopedie a Garilor din Romania” - o lucrare cu multe lipsuri...).
- Foto: Daniel
- Catre capatul X al statiei Cotroceni / Foto: Daniel
Dupa cate am aflat de la un fost ceferist veritabil din zona, ultimul tren de pasageri insa, ar fi parasit liniile
Garii Cotroceni in jurul datei de
4 Martie 1977 (chiar in ziua cutremurului !) ceea ce cred ca este adevarat, avand in vedere ca gara a fost prevazuta cu peroane joase, iluminatii (posibil si banci) precum si o cismea acoperita candva cu travertin, in stilul celor intalnite in mai toate garile de pasageri ale
CFR.
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
Conform acelorasi surse, de aici pana pe la finele anilor ’70 plecau personalele catre Videle, prin racordul catre Linia de Centura (fosta linie a forturilor) in zona garii
Bucuresti Vest (fosta
Gara Ciorogarla) si racordul dintre Centura si
M900 desfiintat in urma cu doar 6 ani (aflat in zona comunelor Chiajna si Dragomiresti-Vale, Ilfov) cu prilejul modernizarii soselei de centura a Bucurestiului.
- Foto: Daniel
- Sursa: GoogleEarth
Deci putem conchide ca
Bucuresti Cotroceni a devenit o gara exclusiv de marfa dupa anul 1977! Aceasta gara a ramas multa vreme legata de
Gara Progresului, prin celebra linie interioara a Bucurestiului situata pe
Bd.Trafic Greu, linie desfiintata cu aproape 2 ani in urma, ce inca mai trecea prin vecinatatea
Garii Filaret. Tot de la
Bucuresti Cotroceni, in anii ’80 ai “
Epocii de Aur” se desprindea o ramura special construita ce alimenta santierul mamut de la
Casa Poporului cu ciment, o linie temporara desfiintata dupa incheierea lucrarilor.
Dar sa revenim la
Bucuresti Cotroceni, unde impreuna cu Zofei am efectuat recent o explorare a garii cu liniile si urmele a ceea ce odinioara au fost o gara, o grupa tehnica, linii in abatere si candva, o activitate intensa… Acum au mai ramas doar doua linii "curente" la o distanta apreciabila una fata de cealalta si servesc exclusiv pentru manerve, ocazional.
- Foto: Daniel
Sa incepem cu cladirea garii data in folosinta in anul
1960 si desfiintata anul trecut.
Un singur tren mai trece o data pe an, un tren ce alimenteaza cu pacura
Centrala Termica Grozavesti. Dar despre terminalul
CET vom vorbi mai incolo putin. Cladirea garii a fost data in chirie de catre
CFR, astfel incat 11 familii si-au gasit un camin in aceasta veche gara.
- Foto: Daniel
Gara nu mai este deservita de un impiegat permanent. Exista un impiegat detasat doar in momentul sosirii trenului, pentru a da foile de parcurs mecanicilor. Circulatia pe aceste linii se face la cale libera, deoarece nu mai exista semnale. Din cate am observat cu Zofei au existat circa
38 de macaze (numarul exact al fostelor linii nu l-am putut determina, dar il putem aproxima la circa 7-8 linii).
- Foto: Daniel
De asemenea gara era dotata catre capatul X cu un cantar pentru vagoane, iar undeva in directia Y a statiei, in spatele peronului de la linia 1 s-a aflat si o grupa tehnica, practic o mica remiza de locomotive cu canal de vizitare ale carei ramasite le veti vedea mai tarziu. Pe langa acestea, se pare ca au existat si
3 abateri principale: una catre fosta platforma
Apaca (spre capatul Y), alta spre incinta 4 a
CET Grozavesti – statia de alimentare si subtiere a pacurei (tot in directia Y), apoi cea cu fostele depozite ale
I.L.F. Militari astazi disparute, iar in capatul X o abatere mai noua, datand de prin perioada anilor ’80 ce subtraverseaza printr-un pasaj zona Lujerului si iese catre zona Crangasi (Lacul Morii - Orsova)).
- Foto: Daniel
Dar sa ne concentram pe cladirea garii pentru inceput. Aceasta este compusa dintr-un corp central si doua laterale mai mici. In centru se afla o mica sala de astepare astazi inchisa publicului dar si ochiului camerei foto.
- Foto: Daniel
Un portic sprijinit de 4 coloane drepte, formeaza o “anitcamera” a acestei sali. In laterale se aflau probabil biroul impiegatului, diverse anexe iar in corpul din dreapta se afla un vestiar si o sala de dusuri dotata cu un boiler. Aceasta sala am putut-o fotografia prin geamurile sparte acoperite cu gratii. Vazuta din spate, gara isi arata cele doua corpuri laterale ca turnurile unei vechi cetati. Constructia descrie vazuta de sus forma literei “U”. Undeva in dreapta cladirii se afla si o veche cismea construita in stil CFR, acoperita cu placi de travertin, din care o mare parte au disparut. Peronul a fost asfaltat si este unul de tip jos, dotat cu stalpi de iluminare similari cu cei din parcurile bucurestene cu un design la nivelul anilor ’60-’70. Posibil sa fi existat si banci care nu au rezistat trecerii nemiloase a timpului…
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
Cladirea nu are etaj. Podul acesteia este realizat in doua ape cu 3 “
cucuvele”(ochiuri ale acoperisului), cu exceptia acoperisului porticului dinspre linii realizat in 3 ape (ce contine una din cele trei “cucuvele” ale podului). La fel se prezinta si acoperisele lateralelor din spatele garii. In capetele cladirii exista cate doua ferestre mici cu rol de iluminare si aerisire a podului, ce au la baza cate o mica platforma cu rol de acoperis a usilor din capetele laterale ale cladirii. Undeva in stanga porticului, se afla amenajat un balcon inchis din sticla si metal. Posibil ca aceasta amenajare sa fie anterioara desfiintarii statiei. Se observa totusi ca inainte de a desfiinta gara,
CFR Infrastructura (proprietarul cladirii) a reabilitat acoperisul si a montat chiar un reflector nou intr-unul din capetele cladirii. Posibil sa fi existat vreun plan de refacere a garii.
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
In partea a doua a acestei descrieri, vom porni printre liniile fostei gari si vom continua explorarea acestui spatiu uitat de timp…
- Foto: Daniel