Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 22 Sep 2011, 16:32

A. Perioada 1854/1869- 1879 (inclusiv)

Primele cai ferate, de pe actualul teritoriu a Romaniei, sunt construite Banat si Transilvania.Aceste linii au fost construite si administrate, intre 1854-1881, de „K.K. Priviligierte Osterreichische Staatseisenbahn Gessellschaft” -„Societatea Privilegiata cezaro-craiasca a cailor ferate de stat austriece” (KKPOSG), iar, intre 1881-1918, de „STEG” („Societatea privilegiata austro-ungara a cailor ferate de stat”).
Directorul districtului minier din muntii Banatului, Gustav Granzsteim, prin memoriul sau adresat Baronului Kubek - seful Administratiei Averilor Imperiale de la Viena - in anul 1845, atragea atentia asupra importantei economice a extragerii carbunelui din zona Aninei. Aceasta era o importanta sursa de alimentare cu carbune, la Bazias, a liniilor de navigare pe Dunare. Intre anii 1845- 1846 statul austriac preia controlul asupra tuturor minelor particulare de carbuni din Muntii Aninei.
La 31 octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aproba planul de construire a unei cai ferate cu tractiune cabalina, care sa transporte carbunele de la Anina la Oravita, ca si constructia fara intarziere a unei cai ferate normale de la Oravita pana in portul Bazias de la Dunare.

Cai ferate construite pe actualul teritoriu al Romaniei intre 1854/1869-1879 (inclusiv) sunt:

-24 august/6 septembrie 1854- Bazias-Socol-Bela Crkva-Jasenovo-Iam-Oravita (Bazias-Socol=6 km). Lungimea totala a liniei era de 62,5 km.
In privinta acestei prime cai ferate se impun doua precizari: initial, linia a fost deschisa numai pentru transportul carbunilor(dar, dupa unele imbunatatiri, la 1/14 noiembrie 1856, se deschide si pentru traficul de calatori) si distanta Socol-Iam se afla pe actualul teritoriu al Serbiei (din acest motiv, aceasta distanta nu a fost luata in considerare la stabilirea lungimii retelei feroviare romanesti).
In Romania: Bazias-Socol= 6 km, Iam HM- Oravita= 27 km
Ca o curiozitate, Romania pasea in era transportului feroviar o data cu Australia (tot in 1854 este inaugurata si prima cale ferata australiana: Melbourne-Sandrige).

-1857-Timisoara(Nord)-Jimbolia=39 km

-1858- Episcopia Bihorului-Oradea (24 aprilie/7 mai)= 6 km
*Construcţia tronsonului avea să se desfăşoare între Püspökladány şi Oradea şi avea o lungime totală de 68.361 km. Datorită unor probleme survenite datorită crizei financiare , lucrările de construcţie şi cele de întreţinere au fost preluate de la Societatea de Cale Ferată din Regiunea Tisa în anul 1856, tot în concesiune, de contele Andrádssy György. Din cauza epuizării fondurilor s-a renunţat al construcţia unei căi ferate duble, construindu-se una simplă. Primul tren de călători care a ajuns la Oradea a sosit în data de 22 aprilie 1858, la doar 4 ani de la construcţia primei linii ferate de pe teritoriul de azi al României, Oraviţa–Baziaş.

-Timisoara(Nord)-Stamora Moravita-Vrsac-Jasenovo (20 Iulie/2 august). In Romania- Timisoara (Nord)- Stamora Moravita= 56 km
Aici se impun doua precizari: distanta Stamora Moravita-Jasenovo se afla pe actualul teritoriu a Serbiei, iar, prin inaugurarea acestei linii, se Putea calatori, cu trenul, de la Viena la Bazias.

-Curtici-Arad (25 octombrie/7 noiembrie)= 17 km

-1860- portul Cernavoda-Cernavoda Oras-Medgidia- Constanta-portul Constanta
In momentul constructiei ei, aceasta cale ferata se afla pe teritoriul Imperiului Otoman, in 1878 (cand Dobrogea revine Romaniei),
trecand pe teritoriul Romaniei. Distantele sunt: Cernavoda Oras- Saligny Est= 5 km, Saligny Est- actuala gara Constanta= 53 km, la care
se adauga inca cca 2 km, cat este distanta intre actuala si vechea gara Constanta (care, pana in 1960, era situata pe un alt amplasament)

-1863- Oravita-Anina (15/28 decembrie)=33 km
Datorita asemanarii cu Celebra linie austriaca ce strabate pasul Semmering, Aceasta linie ferata (cu o diferenta de nivel de 340
M, 14 tunele si 10 viaducte), a fost supranumita „Semmeringul Banatului”.

1868- Arad-Vintu de Jos-Alba Iulia=212 km

1869- Sunt inaugurate primele cai ferate, de pe teritoriul de
Atunci, a Romaniei. Astfel, la 19/31 octombrie 1869, trenul tractat de Locomotiva „Mihai Bravu”, condus de John Trevor Barklay (constructorul liniei), si compus din trei Mici vagoane (in care au incaput 90 de calatori), Pleaca, la ora 10.45 din gara Bucuresti-Filaret, Sosind, in gara Giurgiu-Oras (actuala Giurgiu), la Ora 12.30.
In urma lui, la un sfert de ora, a plecat spre Giurgiu Si trenul „Dunarea”, condus de Nicolae Tanase, Primul mecanic de locomotiva roman.
Bucuresti Filaret- Ram. Rahova- actuala Bucuresti Progresul= 6 km, Bucuresti Progresul- Giurgiu= 61 km

-Cernauti-Vadu Siret-Suceava-Pascani-Roman (3/15 decembrie)
Vadu Siret- Itcani (Suceava Nord), pe atunci in Austro-Ungaria= 49 km
Itcani (Suceava Nord)- Roman= 104 km

1870- Pascani-Iasi (1/14 iulie)=75 km
-Cluj Napoca-Oradea=153 km
-Simeria-Petrosani-Livezeni-Lupeni=102 km
-Giurgiu Oras-Smarda (3 km)
-Valcani-Samnicolau Mare- Periam (26 octombrie/8 noiembrie)=39 km
-Periam- Aradu Nou- Arad= 48 km

1871- Satu Mare-Carei-Berveni= 43 km
- Veresti-Botosani=44 km

1872- Bucuresti Nord-Chitila-Ploiesti-Buzau-Faurei-Braila -Barbosi-Tecuci-Marasesti-Adjud-Bacau-Roman; Barbosi-Galati; Tecuci-Barlad.
Aceasta importanta linie, care lega definitiv Moldova de Muntenia, este inaugurata la 1/13 Septembrie.
Tot acum sunt legate la reteaua feroviara porturile Braila si Galati.
Distantele sunt: Bucuresti Nord- Roman= 464 km, Barbosi- Galati= 12 km si Tecuci- Barlad= 50 km

-Bucuresti Nord- Panduri h.- Ram. Rahova (13/26 decembrie; 6 km).
Despre traseul acestei linii (desfiintata, pe portiunea termo Grozavesti-Intersectia Razoare, in 1966)trebuie Amintit ca pleca de la Gara de Nord, trecea Soseaua Orhideelor, urca pe un rambleu in zona actualului Carefor Orhideea, trecea podul peste raul Dambovita In zona actualului CET Grozavesti, trecea prin Gradina botanica, intersecta soseaua Cotroceni, Trecea prin spatele Palatului Cotroceni, intersecta Soseaua Panduri (in zona actualelor Uzine Chimice), intersecta Soseaua Progresu, si intra in linia care Vine dinspre actuala gara Cotroceni; de aici linia (care mai exista si azi, intr-o stare jalnica) merge Paralel cu Soseaua Progresu (trecea, pe atunci, prin Gara Dealul Spirii, in prezent desfiintata), si Ajungea la gara Bucuresti Filaret. Pe aceasta linie Existau statiile: Bucuresti Nord (km 0), Regie h. (km 1), Palatul Pionerilor/Grozavesti/Cotroceni h. (km 2), Panduri h. (km 3), Dealul Spirii (km 4), Ram. Rahova (km 6) si Bucuresti-Filaret (km 7).

-Satu Mare-Ram.Botiz-Halmeu/Diakovo-Korolevo -Chust-Bustyna(Buteasa)-Tjaciv-Teresva/Campulung la Tisa-Sighetul Marmatiei.
Aici se impune precizarea faptului ca pe distanta Diakovo-Campulung la Tisa, linia se afla pe actualul teritoriu al Ucrainei.
Distanta (in Romania): Satu Mare- Ram. Botiz- Halmeu= 23 km, Halmeu- Diakovo= 13 km si Campulung la Tisa- Sighetul Marmatiei=12 km

1873- Alba Iulia-Coslariu-Teius= 19 km
-Brasov-Sighisoara-Copsa Mica-Blaj-Coslariu Pod Mures- Teius-Razboieni-Campia Turzii-Cluj Napoca (se putea calatori cu trenul de la Brasov
la Viena)= 331 km
-Razboieni-Ludus-Targu Mures=59 km
-Flacara h.-Resita (Resita Sud)-Calnic (Resita Nord)-Moniom HM
Distanta: Flacara h.- Resita= 1 km, Resita- Calnic- Moniom HM= 10 km
-Copsa Mica- Sibiu= 45 km

1874- Iasi-Ungheni (prin acesta linie, construita cu ecartament larg, de 1524mm, lunga de 22km, se Realizeaza legatura cu caile ferate din Rusia).

1875- Varciorova HM-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Piatra Olt (prima linie ferata din zona Olteniei)= 174 km

1876- Timisoara-Lugoj-Caransebes=98 km
-Chitila-Golesti-Titu-Pitesti-Costesti-Piatra Olt=197 km

1877- Timisoara-Aradu Nou= 51 km
-Arad-Santana-Pancota-Ineu=62 km
-Iasi-Ungheni (peste linia larga se suprapune-„se Incaleca” si o linie normala)

1878- Caransebes-Orsova=88 km
-Galati-Giurgiulesti (si, mai departe, pe teritoriul de atunci, al Rusiei, prin Basarabeasca, se ajungea La Tighina).
Cateva precizari, despre aceasta linie: a fost realizata Din necesitati militare, cu ocazia razboiului dintre
Rusia/Romania contra Imperiului Otoman, prin „munca fortata”, in numai trei luni, fiind inaugurata la 3/16 noiembrie , cu ecartament larg, de 1524mm. Desi intre statiile Galati si Giurgiulesti linia merge tot pe teritoriul Romaniei, statia de frontiera romaneasca era la Galati,
dupa 1960 fiind mutata la noua statie Galati-Larga.

1879- Moniom HM-Berzovia-Gataia-Voiteg (centru siderurgic resitean era racordat la reteaua feroviara)=55 km
-Varciorova HM-Orsova (10/23 martie)=8 km
-Ploiesti (Sud)-Brasov (10/23 decembrie). Distanta: Ploiesti Sud- Predeal= 84 km si Predeal- Brasov= 26 km
Importanta deosebita a acestor linii este aceea ca, prin realizarea lor, Romania era racordata la reteaua feroviara europeana.
*În anul 1859, odată cu formarea noului stat România, s-a născut şi ideea ca Budapesta şi Bucureşti, capitala noului stat, să fie legate printr-un sistem de transport rapid şi comod, respectiv o cale ferată. Autorităţile austro-ungare trebuiau să construiască un tonson de cale ferată pe ruta Oradea–Cluj-Napoca–Teiuş–Sighişoara–Braşov–Timişul de Sus, urmând ca autorităţile române să construiască un tonson de cale ferată pe ruta Bucureşti–Ploieşti–Predeal. Astfel, în baza Legii XLV/1868, a început construcţia căii ferate ce avea să lege Oradea de Cluj-Napoca, autorizaţia de construcţie fiind dată cetăţeanului londonez Charles Warring. Linia ferată s-a dat în exploatare în data de 7 septembrie 1870, zi în care, la ora 04:00, a plecat primul tren de persoane de la Oradea la Cluj-Napoca. Peste 10 ani, respectiv în data de 14 mai 1880, a plecat în aceiaşi direcţie, primul tren accelerat. Această cale ferată, cu o lungime totală de 152,074 km, a fost naţionalizată la data de 1 februarie 1876, preţul de răscumparare fiind de 141.881 de florini pe kilometru, respectiv o sumă totală de 21,58 milioane de florini.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 22 Sep 2011, 16:34

Va urma
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 22 Sep 2011, 18:09

In privinta liniilor de racord construite in aceasta perioada, informatii nu prea exista. Totusi, acestea ar fi:
-Bucuresti Nord- Bucuresti Grivita=2 km
-Coslariu- Coslariu Gara Podu Mures= 4 km

In total, pe teritoriul de atunci al Romaniei (atunci, statiile de frontiera erau: Varciorova HM, Predeal si Itcani/Suceava Nord, cu Austro-Ungaria-STEG, si Ungheni, Galati- cu Rusia RZD), s-au construit, in aceasta perioada, 1364 km cale ferata (din care 22 km linie incalecata cu 4 sine si 1342 km linie normala simpla).
In Transilvania, Banat si partea de sud a Bucovinei s-au construit, de catre Austro-Ungaria, s-au construit 1735 km de cale ferata, in intregime linie normala simpla. Pe atunci, reteaua din aceste provincii se intindea pana la: Vadu Siretului, Campulung la Tisa, Diakovo, Berveni, Episcopia Bihorului, Curtici, Jimbolia, Stamora-Moravita, Iam HM si Socol.
Asadar, la sfarsitul anului 1879, pe teritoriul actual al Romaniei, existau 3099 km cale ferata (din care 3077 km linie normala simpla si 22 km linie incalecata cu 4 sine).

B. Perioada 1880-1918 (inclusiv)
In aceasta perioada s-a construit majoritatea retelei feroviare din Romania.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 23 Sep 2011, 19:23

1881- Buzau-Focsani-Marasesti (30 octombrie/12 noiembrie)= 91 km
Este prima linie ferata, realizata de specialistii romani. Se realiza astfel legatura actuala intre Iasi si Bucuresti.
-Apahida-Dej Calatori=47 km
-Ineu-Sebis-Gurahont=50 km

1882- Campina-Campinita- Ram. Brebu-Telega HM= 5 km
-Ram. Brebu- Brebu= cca 3 km
- Buda-Slanic Prahova=34 km

1883- Arad-Pecica=21 km
-Campia Turzii-Turda = 8 km

1884- Adjud-Targu Ocna („linia sarii”)=51 km
- Bistrita Nord-Saratel-Magherus Sieu-Beclean pe Somes- Dej- Dej Calatori-Ram. Dej CCH- Jibou- Ulmeni Salaj-Baia Mare-Ram. Botiz= 249 km
-Simeria-Hunedoara=15 km

1885- Oradea Est-Rontau HM-Baile Felix hc =7 km
-Rontau HM- Baile 1 Mai (14/26 mai)=cca 5 km

1886- Barlad-Crasna-Vaslui=52 km
- Targu Mures-Reghin=32 km
- Ludus-Mihesu de Campie HM- Lechinta- Magherus Sieu=94 km
-Piatra Olt- Dragasani=34 km

1887- Bucuresti Nord-Ram. Grivita-Pantelimon-Ciulnita-Fetesti=147 km
- Faurei-Tandarei- Fetesti=89 km
- Slobozia Veche- Ciulnita- Calarasi (actuala Calarasi Sud)=44 km
-Titu- Targoviste (sau 1884)=32 km
-Costesti- Rosiori (actuala Rosiori-Est)- Turnu Magurele- Turnu Magurele Port=119 km
-Santana- Nadab- Chisineu Cris=24 km
-Dolhasca- Falticeni (28 mai/10 iunie)=26 km
-Golesti- Campulung (1/13 iulie)=55 km
-Piatra Olt- Caracal- Corabia=74 km
-Dragasani- Raureni- Ramnicu Valcea=53 km


1888- Leorda- Dorohoi=21 km
- Filiasi- Targu Carbunesti- Targu Jiu=71 km
-Raureni- Ocnele Mari- Ocnita Valcea=6 km

1889- Moldovita- Vama- Campulung Moldovenesc=36 km
- Dornesti- Gura Putnei (Putna)- Nisipitu HM= 65 km

1890- Crasna- Husi (pe atunci era linie ingusta, de 1000 mm)=33 km

1891- Bacau- Piatra Neamt( deschisa,prima data, in 1885, ca linie ingusta, si apoi normalizata)=60 km
-Brasov- Sfantu Gheorghe=32 km

1892- Vaslui- Buhaiesti- Nicolina-Iasi=68 km
Cu aceasta ocazie, linia incalecata dintre Nicolina-Iasi este inlocuita cu o linie normala simpla.
-Sibiu- Podu Olt- Avrig=33 km
-Brasov-Bartolomeu- Zarnesti=27 km
-Bartolomeu- Satulung (7 martie)= 16 km
*a fost prima linie ferata suburbana de pe teritoriul actual al Romaniei, avand 10 statii si deservind aseazarile rurale pe atunci, care astazi
formeaza orasul Sacele.

1893- Focsani- Odobesti („linia vinului”)= 11 km

1894- Sibiu Gara Selimbar HM- Cisnadie HM =8 km

1895- Avrig- Fagaras=51 km
- Rosiori- Alecsandria=31 km
- Ronat Triaj D- Lovrin=40 km
-Craiova- Golenti- Calafat=107 km
-Fetesti- Cernavoda Pod- Saligny Est=26 km
Astfel, Marea Neagra era legata cu restul tarii.

1896- Lovrin- Samnicolau Mare=16 km
- Gurahont- Brad (astfel, primul tren ajungea la Brad, Acolo unde, in urma cu aproape 400 de ani, fusese Inventat sistemul roata-sina)=55 km
- Oravita- Berzovia=59 km
-Timisoara- Buzias
*In privinta acestei linii, se impune o precizare: datorita faptului, ca pana in 1932, intre statiile Timisoara- Semenic, traseul liniei era altul decat cel actual (trecea Bega prin spatele Catedralei Mitropolitane, si strabatea cartierul Elisabetin), distanta, intre aceste statii, era de 6 km.
Total (pe atunci)=33 km (Timisoara- Semenic HM= 6 km atunci si Semenic HM- Buzias= 27 km)
-Letcani (Cucuteni)- Dangeni- Dorohoi=140 km

1897- Sibiu- Vintu de Jos=82 km
- Timisoara Est- Radna=64 km
- Sfantu Gheorghe- Miercurea Ciuc- Ciceu- Ghimes=41 km
-Podu Olt- Raul Vadului=19 km

1898- Targu Ocna- Comanesti=24 km
- Comanesti- Moinesti=8 km
- Bistrita Bargaului HM- Prundu Bargaului HM- Bistrita Nord=29 km
- Alecsandria- Smardiosa=16 km
- Lugoj- Ilia=83 km
- Gataia- Buzias- Lugoj=60 km
-Pitesti- Valcele hc.- Curtea de Arges=38 km
-Ramnicu Valcea-Lotru- Jiblea/Caineni=53 km

1899- Comanesti- Ghimes=34 km
Se inaugura astfel o noua legatura, peste muntii Carpati.

1901- Smardioasa- Zimnicea=26 km

1902- Marasesti- Panciu=18 km
-Raul Vadului- Jiblea/Caineni=5 km
Era realizata astfel o noua Legatura feroviara transcarpatica, opera a inginerului Mihail Ramniceanu, este cea mai dificila linie de cale Ferata, construita in Romania, pana la realizarea cai Ferata Bumbesti- Livezeni.

1903- Bucuresti Obor- Pantelimon=7 km
-Constanta- Baile "la Vii"= cca 3 km
*linie construita initial in scop turistic. Linia a fost desfiintata in anul 1909, cand s-a inaugurat portul modern Constanta, pentru deservirea acestuia
construindu-se racordul Palas- Constanta Port, prin tunelul construit dupa planurile lui Anghel Saligny.

1904- Ram.Baneasa- Herastrau- Bucuresti Obor=8 km
(Ram. Baneasa km 0, Herastrau km 3).

1905- Baia Mare- Baia Mare Sud- Baia Sprie=15 km
- Reghin- Deda=22 km
-Constanta- Baile Mamaia ( 2/15 octombrie)=8 km

1906- Sibot-Cugir=13 km
- Baia Mare Sud- Baia Mare Nord- Ferneziu =19 km

1907- Rodna Veche- Ilva Mica- Salva- Beclean pe Somes= 69 km
- Sfantu Gheorghe- Bretcu (10/23 septembrie)=66 km

1908- Caransebes- Boutari HM- Sarmisegetusa HM- Hateg-Subcetate=77 km
*Intre Boutari si Sarmisegetusa era singurul loc din Romania, unde se folosea tractiunea cu cremaliera.
-Fagaras- Bartolomeu= 65 km
*Pana in 1948, intre statiile Valea Homorodului (pe atunci era HM)- Sercaia, traseul era altul decat cel actual, trecand prin Sinca Veche. Astfel,
initial, lungimea acestui tronson era de 65 km.
-Sanandrei- Periam=36 km
-Darmanesti- Cacica- Paltinoasa- Vama=55 km
-Campulung Moldovenesc- Sadova- Pojorata- Vatra Dornei=37 km
Tara Dornelor era legata astfel de restul tarii.
-Buzias- fabrica de ape minerale- Buzias Bai=4 km

1909- Gheorgheni- Toplita- Deda=78 km
-Buzau- Nehoiu- Nehoiasu (9 august)=73 km

1910- Vatra Dornei- Vatra Dornei Bai hc.= 2 km

1911- Podu Iloaei- Harlau=41 km
-Bucuresti Obor- Titan- Oltenita = 62 km, atunci.
*traseul initial al liniei pleca din gara Bucuresti-Obor, traversa Soseaua Baicului, strada Fantanica, apoi Soseaua Pantelimon si Bdul. Chisinau (pana in
1989- strada Socului), in dreptul "Electroaparataj", apoi ajungea la fabrica de paine Titan. Aceasta portiune de linie a fost desfiintata in 1969,
pentru facilitarea constructiei de blocuri. De la fabrica de paine Titan, linia mai exista ca linie industriala, traversand apoi Soseaua Morarilor si
strada Ion Saghihian, ajungand la HM Titan Sud (pana in 1989- HM 23 August). Lungimea liniei pe aceasta portiune este de 3 km.

1912- Targoviste- Teis HM- Aninoasa- Pietrosita=35 km
-Ploiesti (Sud)- Armasesti- Urziceni- Slobozia (Veche)=117 km
-Barlad- Galati (19 mai/1 iunie)=109 km

1913- Giurgiu- Videle=66 km

1915- Medgidia-Valea Dacilor HM- Negru Voda/ Kardam- Bazarcig(acum Dobric)- Balteni/Oboriste=147 km
*In privinta acestei linii, se impune o precizare: intre Negru Voda- Oboriste, linia se afla pe actualu Teritoriu al Bulgariei, si are, pe aceasta distanta, 83 Km. Pe atunci, linia se afla in „Cadrilater”, teritoriu Pe care Romania la obtinut in urma pacii de la Bucuresti (din 1913), care incheia razboaiele Balcanice, din anii 1912-1913.
*De asemenea, pana la 26 mai 1984, cand s-a inaugurat canalul navigabil Dunare- Marea Neagra, traseul liniei, intre statiile Medgidia si Valea Dacilor HM era altul (19 km), trecand prin halta Remus Opreanu h.
-Medgidia- Targusor Dobrogea= 34 km
-Vatra Dornei Bai hc.- Ramif. Floreni- Dornisoara- Prundu Bargaului HM (15 august)= 92 km
*Pentru a ajunge pe cale ferată de la Viena sau Budapesta în Ducatul Bucovinei (care se afla în partea austriacă a Imperiului Austro-Ungar) s-a construit o linie ferată prin Galiţia care mergea de la Lemberg spre Cernăuţi. Calea ferată Dărmăneşti–Câmpulung Moldovenesc (pusă în funcţiune în 1887) şi continuarea sa către Vatra Dornei (pusă în funcţiune în 1902) s-au construit, printre altele, cu scopul de a crea o conexiune către Ilva Mică (din nordul Transilvaniei). Planuri similare existau din 1898, dar nu s-au realizat din cauza cerinţelor financiare.
Odată cu izbucnirea în 1914 a Primului Război Mondial a devenit acută lipsa unei legături feroviare între Transilvania şi Bucovina. Trupele ruseşti au ocupat în acelaşi an un teritoriu mare din Galiţia şi, astfel, au întrerupt legăturile feroviare dintre Bucovina şi restul Austro-Ungariei. Armata a VII-a condusă de generalul Karl von Pflanzer-Baltin şi staţionată în sudul Bucovinei s-a aflat într-o stare de izolare ca urmare a tăierii comunicaţiilor cu restul armatelor austro-ungare. Autorităţile austro-ungare competente au ordonat construirea unei căi ferate provizorii peste Carpaţi. Construcţia în grabă nu permitea construirea de tuneluri sau poduri mari. S-au luat în considerare două variante: prima variantă presupunea realizarea unei legături de la Borşa prin Pasul Prislop până la Iacobeni (anterior Jakobeny), pe valea Bistriţei Aurii, iar a doua variantă presupunea construirea unei căi ferate pe valea Bistriţei prin Pasul Tihuţa către Vatra Dornei (anterior Dorna Watra). În final, s-a optat pentru realizarea ultimei variante.
Lucrările de construcţie au început la 1 decembrie 1914. La construcţia acestei linii de cale ferată au lucrat circa 300 de civili şi 5.600 prizonieri de război. Ea a fost construită cu ecartament normal (1435 mm), având în final 230 curbe şi înclinaţii de până la 8% şi a deschis un drum peste Pasul Tihuţa. Cel mai înalt punct al traseului s-a aflat la 1.145 metri înălţime.
La 15 august 1915 s-a pus în folosinţă noua cale ferată. Pe tronsonul cu pantă mare de la Tiha Bârgăului către Dornişoara au circulat automotoare alimentate cu curent electric produs prin arderea benzinei. Aceste automotoare au avut o putere de 150 CP.Fiecare tren era format din patru sau cinci vagoane şi avea o capacitate de transport de la 30 la 50 de tone. De la Prundu Bârgăului la Tiha Bârgăului, precum şi de la Dornişoara la Vatra Dornei circulau trenuri normale.
Situaţia militară a Austro-Ungariei s-a îmbunătăţit în 1915 în mod semnificativ. Cu toate acestea, noul traseu feroviar a fost folosit pentru transportul militar. Chiar şi produse alimentare au fost aduse în Austro-Ungaria la începutul anului 1916 din România aflată încă în stare de neutralitate.
Ofensiva Brusilov a ruşilor, din anul 1916, a rupt din nou calea ferată galiţiană; traseul temporar a ajuns să aibă o importanţă tot mai mare pentru aprovizionarea trupelor austro-ungare. Pe măsură ce armatele ruseşti de nord şi de vest continuau să avanseze către Vatra Dornei, autorităţile austriece au evacuat în anul 1916 45 locomotive şi mai multe vagoane de pe această cale ferată, pentru a nu cădea în mâinile ruşilor. De asemenea, 25.000 de soldaţi răniţi şi 30.000 de civili au putut fi refugiaţi din Bucovina. Deşi avea linie ferată cu ecartament normal, locomotivele şi vagoanele nu au putut fi evacuate pe liniile normale din cauza pantei abrupte şi a curbelor strânse, ci au trebuit să fie dezmembrate la Dornişoara în mai multe părţi componente, încărcate pe vagoane speciale şi reasamblate la Tiha Bârgăului.
În septembrie 1917 circulau zilnic câte 14 trenuri pe fiecare sens de mers (în comparaţie cu numai cinci în anul 1915). Prin tratatele de pace de la Brest-Litovsk şi Bucureşti de la începutul anului 1918, traseul şi-a pierdut importanţa sa militare pentru autorităţile austro-ungare, continuând să fie folosit însă pentru transportul de marfă. În acelaşi timp, a început elaborarea de planuri detaliate pentru o cale de trecere permanentă a Carpaţilor între Ilva Mica şi Vatra Dornei. La scurt timp înainte de sfârşitul războiului ( octombrie 1918), traseul a fost dotat cu 7 automotoare şi 92 vagoane. Situaţia s-a schimbat odată cu dezmembrarea Austro-Ungariei, în octombrie-noiembrie 1918. Atât Bucovina, cât şi Transilvania, s-au unit cu România. Înainte de aceasta, atât traseul, cât şi locomotivele şi vagoanele au fost distruse de austrieci şi de maghiari.
La 15 ianuarie 1919 traseul a fost preluat de către CFR şi s-a început reparaţia sa. Locomotivele şi vagoanele avariate au fost reparate în atelierele de lucru de la Cluj, Dej şi Apahida. La 8 iunie 1922, linia a putut fi redeschisă. Pe tronsonul de la Tiha Bârgăului la Dornişoara (34 km) drumul dura două ore şi jumătate. Între cele două localităţi au fost înfiinţate încă 11 staţii.
După inaugurarea căii ferate Ilva Mică–Floreni, a cărei construcţie a început din 1924, traseul de la Tiha Bârgăului la Dornişoara a fost închis la 18 decembrie 1938, continuând să circule trenuri normale doar pe tronsonul de la Dornişoara la Vatra Dornei. Liniile închise au fost demontate în iarna 1939-1940. Sursa- wikipedia.

1916- Targu Jiu- Bumbesti (1/13 aprilie)=16 km
Linia a fost construita pentru sustinerea strategica, A armatelor romane, in primul razboi mondial.

1917- Zorleni- Falciu=58 km
- Buhaiesti- Bacesti (Maresal Constantin Prezan)=26 km
- Nisipitu HM- Rusca- Seletin- Sipotele Sucevei-Izvoarele Sucevei (23 km).
Acestea au fost ultimile doua linii, construite in
Romania, inainte de 1918.

In afara de aceste linii, s-au mai construit si urmatoarele linii normale, pentru care nu am putut afla anul inaugurarii:

- Vadu Siretului (Adancata)- Ferma Starcea- Tereblece- Siret- Ramificatie- Sinauti=18 km
-Pojorata- Fundu Moldovei=7 km
-Ploiesti Sud- Ploiesti Nord- Maneciu=51 km
-Lotru- Brezoi= 3 km

-Gataia-Jamu Mare HM- Vrsac (intre Jamu Mare HM- Vrsac, Pe actualul teritoriul al Serbiei). In Romania= 24 km
-Timisoara- Cruceni= 49 km
-Carpinis- Ionel HM= 31 km
-Jimbolia- Lovrin=27 km
-Lovrin- Nerau=27 km
-Lovrin- Periam=16 km
-Samnicolau Mare- Cenad- Mako (intre Cenad- Mako, pe actualul teritoriu al Ungariei). In Romania=12 km
-Jebel- Liebling=10 km
-Jebel- Giera=33 km
-Oradea-Oradea Vest- Salonta- Ciumeghiu=50 km
-Oradea Vest- Cheresig HM= 17 km. De aici, linia se continuua pe actualul teritoriu al Ungariei.
-Baile Felix hc.-Cordau (pe atunci era HM)- Ceica- Rogoz- Holod=53 km
-Ciumeghiu- Holod- Vascau=101 KM
-Jibou- Criseni (actuala Zalau Nord)- Sarmasag- Tasnad- Carei=111 km
-Sarmasag- Simleul Silvaniei- Sacuieni Bihor h.- Sacuieni Bihor= 87 km
-Carei- Valea lui Mihai- Sacuieni Bihor- Cadea hc.- Episcopia Bihorului= 91 km
-Criseni- Zalau (4 km, in prezent linia este desfiintata)
-Blaj- Sovata- Praid=113 km
-Sighetul Marmatiei- Camara Sighet HM- Valea Viseului (spre Berlibas, Rachiv, Deljatin)- Viseul de Jos- Viseul de Sus- Borsa=80 km

Tot in aceasta perioada se incepe si constructia sau proiectarea altor linii:
-linia Medgidia-Tulcea (Oras), a carei constructie incepe inca din 1911;
-linia Pascani- Targu Neamt, care apare in proiect inca din 1915;
-linia Pietrosita-Sinaia, a carei constructie incepe in august 1914, dar este oprita doi ani mai tarziu, cand Romania intra in primul razboi mondial. Pentru aceasta linie s-a inceput si executia celebrului tunel "Izvor".
Ultima oară modificat de ldh80 pe 24 Sep 2011, 18:14, modificat 1 dată în total.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 24 Sep 2011, 13:29

Tot pana in 1918 s-au realizat si liniile:
-Slobozia Veche- Tandarei= 29 km
-Ciceu-Gheorgheni= 47 km

Amintesc si unele greseli care s-au facut, la constructia unor linii, in aceasta perioada: realizarea unor linii cu o panta prea inclinata(cum ar fi Barnova-Ciurea; a fost una dintre premisele producerii primului accident feroviar major din Romania- catastrofa de la Ciurea, din 1917, sau linia Balota-Drobeta Turnu Severin, care a impus eforturi deosebite, pentru asigurarea tractiunii trenurilor, pana la electrificarea liniei), sau realizarea unor linii pe rute ocolitoare (cum ar fi Filiasi-Targu Carbunesti-Targu Jiu).

Pe masura constructei acestor cai ferate, apar noduri feroviare mari, fapt ce impune si realizarea unor linii de racord:

-racordul Pascani Triaj- spre Ruginoasa;
-racordul Ramificatie Nicolina-spre Socola
-racordul Bacau
-Tecuci Ram. Frunzeasca- Tecuci Nord hc.- Tecuci Ram. Cozmesti= 1 km
-Marasesti Ram. Putna- Ram. Doaga (General Eremia Grigorescu)=1 km
-racord Buzau
-Faurei Ram. Ciresu- Faurei Ram. Gaiseanca= 4 km
-Palas- Constanta Port= 5 km
-Brazi-Ploiesti Triaj= 4 km
-Ploiesti (Sud)- Ploiesti Triaj= 3 km
-Ploiesti Est- Ploiesti Est Post 1 ("Halta Dacia")=3 km
-Ploiesti Est-Dambu= 3 km
-Chitila- Pajura HM- Ram. Grivita= 5 km
-Ramificatie Buciumeni- Ram. Sabareni= 1 km
-Pantelimon- Voluntari (Constantin David)=3 km
-Pantelimon- Ram. Voluntari (Constantin David)= 4 km
-R3 Pantelimon- R5 Pantelimon= 1 km
-R1 Titan ("Catelu")- R2 Titan ("Catelu")= 1 km
-Titan Calatori- Titan Marfuri= 1 km
-Bucuresti Nord- Bucuresti Triaj- Chitila= 9 km
-Centura Bucuresti, construita intre 1884-1889, cu ocazia constructiei fortificatiilor din jurul Bucurestiului, pe traseul:
Ramificatie Buciumeni- Mogosoaia- Otopeni- Voluntari (Constantin David)- Ram. Voluntari- R1 Titan ("Catelu")- Titan Marfuri- Popesti Leordeni- Berceni- Jilava- Bucuresti Vest ("Ciorogarla")- Chiajna- Ram. Rudeni- Chitila, lungimea acestui traseu fiind de 75 km.
-racord Titu
-Ram. Pod Arges- Bradu de Sus=4 km
-Cernele- Craiova Triaj- Craiova=6 km

In total, pe teritoriul de atunci al Romaniei, in aceasta perioada, s-au construit 133 km linii de racord.

In Transilvania, Banat si partea de sud a Bucovinei s-au construit urmatoarele linii de racord (46 km):
--Timisoara-Nord----Ronat-Triaj-Grupa-a si b----Ronat-Triaj-Grupa-D= 7 km
-Lugoj----Textila-Post-Ajutor-Miscare („bucla de la textila”)= 4 km
-Ram.Pod Micalaca-----Glogovat= 9 km
-Simeria-Triaj----Ramificatie-Simeria=4 km
-Ramificatie Modos- spre Ronat Triaj Grupa D.
-Holod-Vest-----Ram.Holod= 1 km
-Oradea-Vest-----Episcopia-Bihorului=6 km
-Cadea hc.----Sacuieni-Bihor h.= 5 km
-Ram.Jucu----Ram.Cojocna = 1 KM
-Ram. Dej CCH- Dej= 1 km
-Racord Baia Mare
-Racord Jibou, Carei, Campia Turzii
--Sibiu-Grupa-Selimbar HM ----Sibiu-Triaj----Sibiu= 5 km
-Racord Ciceu
-Ram.Petrosani----Petrosani-Triaj-----Petrosani= 3 km

In total, intre 1880-1918, pe teritoriul de atunci al Romaniei, s-au construit 2709 km cale ferata normala.
In Transilvania, Banat si partea de sud a Bucovinei s-au construit 3120 km cale ferata normala.

In privinta liniilor de cale ferata ingusta, prezint numai acele linii inguste, care au fost exploadate ulterior de catre CFR, celelalte linii inguste forestiere sau industriale necesitand o tratare separata.
-1893- Ghilvaci (acum General Gheorghe Avramescu)- Ardud- Ardud Sat=67 km
- Ardud Sat- Satulung pe Somes (unde se intersecta cu magistrala 400)-Somcuta Mare=17 km

-1898- Sighisoara- Agnita=43 km

-1900- Satu Mare- Satu Mare Sud- Ardud=28 km
*cu aceasta ocazie, linia dintre statiile Satu Mare si Satu Mare Sud (Ferastrau), este transformata in linie incalecata, cu 3 sine

-1910- Sibiu- Mohu HM- Cornatel HM- Agnita/Vurpar = 71 km
*cu aceasta ocazia, linia dintre statiile Sibiu- Sbiu Grupa Selimbar HM- Mohu HM, este transformata in linie incalecata, cu 3 sine.

-1912- Turda- Abrud =93 km

-1915- Targu Mures- Targu Mures Sud- Band- Lechinta= 96 km

Alte linii inguste, realizate in aceasta perioada, sunt:
-Satu Mare- Botiz traversare- Bixad= 52 km
-Band- Mihesu de Campie HM= 28 km
-Targu Mures Sud- Baile Sovata=69 km
-Alba Iulia- Zlatna=42 km

Lungimea totala a acestor linii inguste (cu ecartament de 760 mm) era de 595 km, la care se adauga 11 km de linie incalecata (normal+ingust), cu 3 sine.
De asemenea, se adauga 59 km de linie ingusta electrificata (construita in 1906 si electrificata in 1913, singura astfel de cale ferata din Romania), cu ecartament de 1000 mm.
In Romania de atunci, doar linia Podgoriile Husului HM- Albita- Bucovat (cu ecartament de 1000 mm) va fi dupa 1918 administrata de CFR.
* Intre 1916-1918, din necesitatile militare a primului razboi mondial, se construieste o cale ferata de ecartament ingust (1000 mm), care pleca de la fosta HM Podgoriile Husului, strabatea dealurile Sara si Corni (conform Google Earth, in acest loc, ar mai fi vizibile urme ale terasamentului), apoi mergea paralel cu soseau Husi- Epureni- Duda, pe care o intersecta la marginea orasului (in zona troitei), apoi mergea pe la marginea cartierului Corni (in zona actualului drum Tomita Patras si prin spatele cimitirului catolic), strabatea dealurile Carta si Dric, ajungea in zona actualei „gropi de gunoi” de pe dealul Dric, traversa paraul Recea, apoi traversa soseaua Husi- Albita, dupa curba de la fosta „sectie coniac”, trecea prin partea de est a complexului de agrement „Recea”, se intersecta cu drumul spre Poganesti (dupa podul peste paraul Recea), trecea pe langa fostul iaz Gura Vaii, se apropia de drumul Husi- Falciu in zona satului Gura Vaii, apoi, la intrarea in satul Stanilesti, facea o curba stransa spre nord, mergand paralel cu ceea ce pare a fi un canal de irigatii, trecea pe la est de satele Poganesti si Chersacosu, mergea la est de soseaua Husi- Albita, trecea la est de satul Rasesti, ajungea pe malul Prutului chiar langa actualul pod rutier, mergea un scurt timp pe malul raului, iar apoi, acolo unde Prutul face un „cot”, la sud de satul Albita, era vechiul pod de cale ferata ingusta peste raul Prut. In Basarabia, aceasta linie ferata ingusta mergea paralel cu soseaua spre Chisinau, trecand prin localitatile basarabene Leuseni, Cateleni, Nisporeni, Varzaresti, Doina, Lucova, Vorniceni si se oprea la statia Bucovat, de pe linia Ungheni-Bucovat-Chisinau. Traseul liniei a fost descris conform „Wikimapia”. Lungimea totala a liniei ferate inguste Podgoriile Husului HM- Bucovat era de 112,6 km. In 1921 aceasta linie ferata ingusta apare pe harta CFR.

Astfel, la sfarsitul anului 1917, pe teritoriul de atunci al Romaniei, existau 4101 km cale ferata, din care: 4051 km linie normala, 20 km linie incalecata (larg+normal), cu 4 sine, si 30 km linie ingusta de 1000 mm (Podgoriile Husului HM- Albita). Aceasta retea se intindea pana in punctele de frontiera: Itcani (Suceava Nord), Ghimes, Predeal, Caineni (Jiblea), Varciorova HM, cu Austro-Ungaria STEG, Oboriste cu Bulgaria BDZ si Ungeni , Albita si Galati, cu Rusia RZD.
In Transilvania, Banat si partea de sud a Bucovinei existau, la sfarsitul anului 1917, 5509 km cale ferata, din care: 4844 km linie normala simpla, 11 km linie incalecata (ingust+normal, cu 3 sine), 595 km linie ingusta (760 mm) si 59 km linie ingusta electrificata (1000 mm).

In anul 1918, dupa realizarea Romaniei Mari, in granitele sale firesti, prin vointa liber exprimata a populatiei din provinciile istorice Basarabia (la 27 martie/9 aprilie), Bucovina (28 noiembrie), Banat si Transilvania (1 decembrie), reteaua feroviara romaneasca se intregeste.
Astfel, CFR a preluat din partea de nord a Bucovinei, 300 km de cale ferata normala, construita intre 1887-1917, si 23 km linie ingusta (probabil de 760 mm).
In Basarabia, CFR a preluat 1125 km de cale ferata larga (1524 mm), construita de Rusia, intre 1871-1917. Reteaua din Basarabia se intindea intre: Bojany (frontiera cu Austro-Ungaria), Ungheni (Vasile Lupu), Galati (vechea frontiera cu Romania), si Atachi (Otaci), Rezina si Tighina.
De asemenea, tot in Basarabia mai erau in 1918, 83 km linie ingusta de 1000 mm (Albita- Bucovat, singura linie de cale ferata ingusta, care a existat in Basarabia).

La sfarsitul anului 1918, Romania Mare, in granitele sale firesti, avea 11.174 km cale ferata, din care: 9195 km linie normala (cu 9009 km linie normala simpla si 186 km linie normala dubla), 1125 km linie larga (de 1524 mm), 20 km linie incalecate (larg+normal, probabil cu 4 sine, linia Nicolina-Ungheni/Vasile Lupu), 11 km linie incalecata (ingust+normal, cu 3 sine), 146 km linie ingusta de 1000 mm (liniile Crasna-Podgoriile Husului HM- Husi si Podgoriile Husului HM- Albita- Bucovat), 618 km linie ingusta de 760 mm (numai cele administrate ulterior de CFR), si 59 km de linie ingusta electrificata (de 1000 mm).
Dupa formarea noilor state nationale, in 1919, punctele de frontiera era: Grigore Ghica 4/Snyatyn, Schit/Kostryzowka, Babin- cu Polonia (3), Campulung la Tisa, Valea Viseului, Diakovo- cu Cehoslovacia (3), Atachi (Otaci), Rezina, Tighina - cu Rusia Sovietica (din 1922- URSS, 3), Oboriste -cu Bulgaria (1), Stamora-Moravita, Jamu Mare HM, Jimbolia, Socol, Iam HM- cu "Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor" (din 1929- Regatul Iugoslaviei, 5), si Pecica, Curtici, Cenad, Salonta, Episcopia Bihorului, Cheresig HM, Valea lui Mihai si Berveni, cu Ungaria (8).

Insa, la sfarsitul anului 1918, o parte din aceasta retea era distrusa, atat din cauza luptelor din primul razboi mondial, cat si din cauza celor sase luni de ocupatie a trupelor "Puterilor Centrale", si, in Basarabia, din cauza razboiului civil si a actiunilor trupelor bolsevice.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 25 Sep 2011, 16:41

C. Perioada interbelica (1919-1938, inclusiv).

In aceasta perioada, s-a urmarit in primul rand refacerea acelor linii ferate distruse in timpul primului razboi mondial (operatiune terminata in 1924, prin efort propriu), trecerea la ecartament normal a liniilor ferate din Basarabia, si constructia altor linii noi, in special a unor linii de legatura si terminarea unor linii incepute in perioada anteriora.
Caile ferate de ecartament normal, construite in aceasta perioada, sunt:

-1921- Bacesti (Maresal Constantin Prezan)- Roman= 45 km

-1922- Ciumeghiu- Chisineu Cris=24 km (se crea astfel o magistrala feroviara a Campiei de Vest)

-1925- Targusor Dobrogea- Babadag (1 octombrie)=71 km

-1927- Constanta- Eforie Nord- Eforie Sud=19 km
*deoarece, pana in 1960, gara Constanta se afla pe alt amplasament decat cel actual, distanta Constanta- Eforie Sud era cu cca 2 km mai
mare decat cea actuala. in plus, un tren din directia Bucuresti, trebuia sa rebruseze in vechea gara Constanta, pentru a putea fi expediat
in directia Eforie Sud.

-1928- Eforie Nord- Techirghiol=4 km
-Baile Mamaia- Mamaia Sat- Scoala de tragere si Bombardament= cca 7 km. Linie construita din motive strategice, militare.
*La 14 iulie 1938, este Inaugurat noul traseu al liniei, la km 9 fiind Baile Mamaia, iar, la km 10, halta Rex, in fata hotelului Cu accelasi nume, inaugurat atunci de Directia Generala a CFR.


-1931- Harman- Intorsura Buzaului (25 iunie)=29 km
*pe aceasta cale ferata, se afla cel mai lung tunel feroviar, de pe o linie deschisa traficului de calatori, din Romania- tunelul "Teliu", lung de
4369 m, construit intre anii 1924-1929, de catre firma "Julius Berger", pentru cale dubla electrificata.

-1932- Timisoara Sud- Semenic HM= 4 km (1 decembrie)
*Ca urmare a lucrarilor de sistematizare, a orasului Timisoara, la 1 decembrie 1932, este desfiintata vechea linie ferata, dintre statiile Timisoara (Nord) si Semenic, fiind construita actuala linie Josefin (acum Timisoara Sud)- Semenic; astfel, dispareau 6 km de linie normala.

- 1937- Crasna- Dobrina (linie normalizata, la 7 noiembrie)= 27 km

-1938- Eforie Sud- Mangalia (17 iulie)=26 km
-Caransebes- Calnic (acum Resita Nord; 15 oct.)=39 km
-Ramif. Floreni- Ilva Mica (15 decembrie)=63 km
*Importanta deosebita a acestei linii (a carei constructie a inceput inca din 1924), este ca asigura Legatura dintre nordul Moldovei si Transilvania. Constructia acestei linii a permis, in iarna 1939/1940, desfiintarea vechii linii ferate Dornisoara- Prundu Bargaului HM.

Tot in aceasta perioada, mai sunt construite urmatoarele linii normale:

-Ulmeni Salaj- Cehu Silvaniei HM= 20 km
-Huedin- Calatele HM= 14 km
-Vanatori- Odorhei=38 km
-Ineu- Cermei=14 km
-Nadab- Graniceri HM= 20 km
-Revaca- Cainari= 45 km
*Linia a fost construita in anii 1924-1931, avea o lungime de 44,5 km, raze minime in curba de 400 m, declivitatea maxima de 12 la mie, 4 statii (Emental, Botna, Baltati, Broasca) si 12 cantoane. Pentru aceasta linie s-au sapat 1.000.000 mc terasamente, s-au construit 28 de poduri si podete (in lungime de 178 m) si un tunel de 689 m, intre statiile Baltati-Broasca. Fiecare kilometru a costat 9.000.000 lei (la cursul din 1940), si linia a scurtat drumul dintre Chisinau si sudul Basarabiei cu 65 km. De fapt, aceasta cale ferata facea parte dintr-un proiect mai amplu- asa numita „magistrala de est”- Chisinau- Orhei- Balti- Soroca- Otaci, dar care nu s-a mai realizat.
-Falciu-Prut-Abaclia- Basarabeasca (Romanesti)=109 km

In privinta liniilor de racord, cele construite in aceasta perioada ar fi:
-Ramificatie Nicolina- Socola
-racord Dragos Voda- spre Calarasi
-racord Slobozia Veche
-Ramificatie Ploiesti Triaj- Ploiesti Vest=3 km
-Ploiesti Vest- Ploiesti Triaj=3 km
-Ploiesti Vest- Ploiesti Crang- Ploiesti Nord= 6 km
-Bucuresti Triaj- Ram. Grivita= 2 km
-Voluntari (Constantin David)- Ram. Pasarea= 2 km

In total, in aceasta perioada, s-ar fi construit 16 km linii de racord.

Deci, in perioada 1919-1938 (inclusiv), pe teritoriul Romaniei Mari, s-au construit 589 km linie normala.
In afara de aceasta, s-au trecut la ecartament normal 27 km linie ingusta de 1000 mm (Crasna-Dobrina), 20 km de linie incalecata (larg+normal Nicolina-Ungheni) si 1125 km linie larga, din Basarabia.
Asadar, lungimea totala a cailor ferate normale, construite sau reconstruite intre 1919-1938, este de 1761 km.

Pe de alta parte, unele mici portiuni de linie normala,in lungime de 26 km, cu ocazia sistematizarii unor orase, au fost desfiintate:
-Timisoara (Nord)- Semenic HM= 6 km (linie desfiintata la 1 decembrie 1932)
-vechiul traseu Constanta-Baile Mamaia=8 km (linie desfiintata la 14 iulie 1938, cand s-a inaugurat noul traseu).
-De asemenea, tot in perioada interbelica, tronsonul Seletin- Izvoarele Sucevei, in lungime de 12 km, este abandonat si desfiintat, in 1938 capatul liniei 515 fiind la Seletin.

Asadar, la sfarsitul anului 1938, pe teritoriul Romaniei Mari, existau 10.930 km linie normala.

In afara de aceste linii, au mai existat proiecte de constructii si a altor cai ferate, dar nu au mai fost realizate, in aceasta perioada, din cauza izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial, si a unor greutati financiare. Astfel, in anii 1930, incepeau lucrarile la linia Ploiesti Vest- Targoviste, in 1938 sunt reluate lucrarile la linia Pietrosita- Sinaia (si la tunelul Izvor), iar alte proiecte de linii sunt: Intorsura Buzaului- Nehoiasu, Bretcu- Targu Trotus (prin pasul Oituz) (aceste doua linii urmau sa asigure o legatura mai buna intre depresiunea Brasovului si sudul Moldovei), Pascani- Targu Neamt, Campulung-Rasnov, Chisinau- Orhei- Balti- Soroca, Dangeni- Lipcani, etc.
In 1924 incepeau lucrarile si la celebra linie Bumbesti- Livezeni, dar, datorita terenului extrem de dificil, linia va fi inaugurata abia in 1948 (deci peste 24 de ani!).

De asemenea, in marile orase (Bucuresti, Timisoara, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Constanta,etc), ca urmare a aparitiei de noi fabrici si uzine , se construiesc unele liniii industriale. Astfel, in Bucuresti, apar mai multe linii industriale in jurul garii Filaret (care deserveau uzinele „Lemaitre”-actuala „Timpuri Noi”, uzina de gaz si electricitate Filaret, etc), sau linia ferata care pleaca de la gara Titan si deserveste uzina „Malaxa”, linie construita in 1921.
Pe de alta parte, inca din 1934, linia Ram.Baneasa- Herastrau- Bucuresti Obor, era propusa pentru desfiintare, pe motiv ca „incurca circulatia”.
Lipseau unele legaturi feroviare importante, fapt care a determinat slaba deservire, cu mijloace feroviare, a unor regiuni din tara (Valea Jiului, Maramuresul, etc).

Se construiesc si noi linii ferate de cale ingusta, cum ar fi liniile:
-Viseul De Sus- Viseul de Sus Gara Forestiera= cca 2km, linie incalecata cu 3 sine (ingust+normal)
-Viseul de Sus Gara Forestiera- Comanu= 54 km
-Obobesti- Burca
*linia fusesera construita de germani, in timpul primului razboi mondial, in scopuri strategice, cu ecartament de 600mm. Dupa 1918 este trecuta pe ecartament de 760mm)( 23 km). In anul 1977 linia este desfiintata.

Asadar, la sfarsitul anului 1938, reteaua feroviara din Romania Mare masura 11.739 km, din care: 10.930 km linie normala (cu 402 km linie normala dubla si 10.528 km linie normala simpla), 13 km de linie incalecata (ingust+normal: Sibiu- Sibiu Grupa Selimbar HM- Mohu HM, Viseul de Sus- Viseul de Sus Gara Forestiera, Satu Mare- Satu Mare Sud), 618 km de linie ingusta de 760 mm (numai cele administrate ulterior de CFR), 119 km de linie ingusta de 1000 mm (Dobrina-Podgoriile Husului HM- Husi si Podgoriile Husului HM- Bucovat) si 59 km de linie ingusta electrificata.
Punctele de frontiera pana unde se intindea aceasta retea erau acceleasi cu cele de la sfarsitul anului 1918.

Printr-un acord cu caile ferate iugoslave, se exploada portiunea de linie Bazias- Socol, iar, printr-un acord cu caile ferate cehoslovace, portiunea Campulung la Tisa- Sighetul Marmatiei- Camara Sighet HM- Valea Viseului.
Ultima oară modificat de ldh80 pe 09 Oct 2011, 11:39, modificat de 2 ori în total.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 25 Sep 2011, 16:53

D. Al doilea razboi mondial (1939-1945, inclusiv)
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 26 Sep 2011, 14:46

In acesti ani, chiar in conditii de razboi (Romania intre in al doilea razboi mondial la 22 iunie 1941), s-au mai construit cateva cai ferate:

-1939- Babadag- Tulcea (vechea statie Tulcea era asezata pe amplasamentul actualei gari Tulcea Oras)=39 km
*In 1935 sunt reluate lucrarile la constructia cai ferate Babadag-Tulcea, si, cu aceasta ocazie, s-a ales un alt traseu decat cel prevazut in urma cu 10 ani, renuntandu-se la tunelul Cataloi, care fusesera construit in 1916 in proportie de 20% si care avea 950 m lungime. Acest tunel ar fi usurat coborarea spre Tulcea.

-Ucea-Victoria (noiembrie)= 9 km

Datorita agravarii situatiei politice internationale (in primavara anului 1939 Cehoslovacia era ocupata de trupele Germaniei naziste si Ungariei hortiste, care ajungeau astfel la granitele Romaniei), in preajma anilor 1938-1939, incepe instalarea cai ferate Salva-Viseul de Jos.Astfel, la 1 octombrie 1939, se da in functiune linia ferata normala Salva-Telciu, iar, intre Telciu si Moisei, se instaleaza o cale ferata ingusta. Aceasta linie avea un caracter provizoriu; de-abia in 1949 se da in functiune linia ferata normala Salva-Viseul de Jos, care leaga Depresiunea Maramuresului, cu restul tarii.
In aprilie 1939 incepea constructia liniei Mintia-Brad; din foarte multe motive (intre care si terenul deosebit de accidentat), aceasta linie va fi data complet in functiune abia in 1987( deci dupa 48 de ani!). Intre anii 1941-1944 s-au executat tronsoanele Mintia- Viaductul Stoeneasa (cu lucrari de arta mai importante: podul Mintia peste Mures, lung de 301 m, cu 5 deschideri, statia Paulis Lunca, viaductul din beton Paulis Lunca, statia Stoeneasa si viaductul Stoeneasa, lung de 135,2 m) si Brad-Viaductul Luncoiu (cu lucrari de arta mai importante: halta Brad h, statia Valea Izvoarelor, viaductul Gura Rizii/Brad, lung de 216 m, cu 8 bolti din beton armat, viaductul Cernele, statia Dealul Fetii HM, podul metalic Dealul Fetii, pe care linia urca avand o panta de 22 la mie, pasarela/viaductul Luncoiu de Sus, tunelul Mic- lung de 216 m, terminat in 1943,si tunelul Mare- lung de 352 m, terminat in 1945). Lungimea acestor doua tronsoane este de 19 km, executati de "Inspectia 3 Ls Deva", sub conducerea inginerilor Alexandru Gheorghiu si Cornel Nastasescu. La constructia acestei linii au lucrat, intre anii 1941-1944, si 1000 de prizonieri de razboi sovietici si 700 de evrei. Sursa- "Mica Monografie a CFR- Regionala Timisoara", crisa de domnul inginer Radu Bellu, informatii publicate si pe "Forumul pasionatilor de trenuri din Romania".

In 1940, este normalizata si portiunea de linie Dobrina- Podgoriile Husului HM- Husi, in lungime de 6 km. Cu aceasta ocazie, dar si datorita faptului ca Basarabia este ocupata de catre URSS in vara anului 1940, linia ferata ingusta POdgoriile Husului HM- Bucovat este desfiintata si demontata din teren, Husul ramanand cap de linie.
In 1941, din considerente strategice, cu ajutorul trupelor germane, sunt accelerate lucrari de constructie a linii Pietrosita-Sinaia; aceste lucrari sunt sistate dupa 1944.
In 1942 este construita linia Deda-Saratel, in lungime de 47 km (care scurteaza considerabil drumul de la Bucuresti la Satu Mare), si, in 1943, linia Tandarei-Giurgeni, in lungime de 19 km.
Intre 1 aprilie 1941- 3 noiembrie 1943 este construit actualul traseu al M200, intre statiile Valea Homorodului (fosta HM)- Sercaia, in lungime de 16,4 km (prin statiile Bradet HM si Persani), in 1948 vechiul traseu Valea Homorodului HM- Sinca Veche fiind abandonat si desfiintat (12 km).
Astfel, linia Sinca Veche- Sercaia, in lungime de 8 km, ramane linie secundara. In prezent, mai exista in teren, dar foarte degradata. Se circula la “cale libera”.
Insa, probabil cea mai importanta linie ferata realizata in aceasta perioada este linia Bucuresti Nord- Mogosoaia- Balotesti- Caciulati- Armasesti si Urziceni- Faurei, in lungime de 132 km, inaugurata in 1943 (ocazie cu care se introduce in Romania sina de tipul 49 kg/ml), si care scurteaza drumul de la Bucuresti la Galati.

In total, in aceasta perioada, s-au construit 287 km de linie normala, pe teritoriul actual al Romaniei.

Pe de alta parte, din cauza reconstructiei si constructiei unor linii unor linii, s-au desfiintat 70 km linie normala (Valea Homorodului HM- Sinca Veche=12 km si linia Dornisoara-Prundu Bargaului HM=58 km, demontata din teren in iarna 1939/1940), dar si 36 km linie ingusta de 1000 mm (Dobrina-Podgoriile Husului HM- Husi si Podgoriile Husului HM- Albita), pe teritoriul actual al Romaniei.
Insa, cea mai grea pierdere pentru reteaua feroviara romaneasca, a fost cea din vara anului 1940.
Astfel, in urma notelor ultimative adresate de catre URSS Romaniei, la 26-28 iunie 1940, trupele sovietice ocupa Basarabia, partea de nord a Bucovinei si tinutul Hertei. Se pierdeau astfel 1608 km linie normala (329 km in partea de nord a Bucovinei- inclusiv tronsoanele Nisipitu HM- Seletin de 11 km si Adancata/Vadu Siretului- Siret, de 18 km, si 1279 km in Basarabia), 23 km de linie ingusta de 760 mm (in partea de nord a Bucovinei) si 83 km de linie ingusta de 1000 mm (in Basarabia, tronsonul Albita- Bucovat, care ulterior este demontat din teren). De asemenea, s-au pierdut si un numar insemnat de locomotive, vagoane si 15 automotoare, iar, functionarii CFR de aici vor fi persecutati de autoritatile sovietice, unii dintre ei luand drumul Siberiei.
In urma celui de-al doilea dictat de la Viena (30 august 1940), partea de nord-vest a Transilvaniei este ocupata de Ungaria hortista (aceasta va fi reintegrata Romaniei in martie 1945).
In urma "tratatului" de frontiera de la Craiova (7 septembrie 1940), "Cadrilaterul" este ocupat de trupele bulgare, pierzandu-se astfel 83 km de linie normala (Negru Voda-Kardam-Bazargic-Oboriste).

Intre 22 iunie 1941- august 1941, Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei sunt eliberate de armata romana, aliata cu Germania nazista, caile ferate de aici fiind reintegrate in reteaua CFR. In plus, "Transnistria" fiind trecuta sub administratia romaneasca, si caile ferate, situate intre raurile Nistru si Bug sunt adminstrate de CFR.
In anii 1942-1943 sunt efectuate lucrari importante de refacere a acestor cai ferate, tot acum fiind construita si linia Artiz-Ismail Port (101 km).

Insa, dupa marea invrangere a armatelor germano-romane la Stalingrad (dupa 1964-Volvograd), si inaintarea trupelor sovietice, in perioada martie-august 1944, Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei sunt reocupate de catre URSS.
Dupa ce Romania intoarce armele impotriva Germaniei naziste, alaturandu-se coalitiei Natiunilor Unite (SUA, URSS, Marea Britanie), la 23 august 1944, armata romana elibereaza partea de nord-vest a Transilvaniei, pana la 23 octombrie 1944. Insa, la putin timp, aceasta este trecuta sub administratie militara sovietica, de-abia la 23 martie 1945 fiind reinstalata aici administratia romaneasca, si astfel caile ferate de aici sunt reintegrate in reteaua CFR.
Noile granite ale Romaniei sunt stabilite prin Tratatul de pace de la Paris (1 februarie 1947). Insa, ulterior, vor fi ocupate de catre URSS "Insula Serpilor" (in 1948) si unele insule de pe bratul Chilia (in 1949).

Astfel, la sfarsitul anului 1945, pe teritoriul de astazi al Romaniei, existau 10.123 km cale ferata, din care: 9456 km linie normala (cu 618 km linie normala dubla si 8838 km linie normala simpla), 13 km linie incalecata (ingust+normal), 595 km linie ingusta de 760 mm (numai cea administrata ulterior de CFR), SI 59 km de linie ingusta electrificata.
In urma ocuparii de catre URSS a partii de est a Poloniei si a extremitatii sud-estice a Cehoslovaciei (asa-zisa "Ucraina subcarpatica"), in vara anului 1945, punctele de frontiera feroviare a Romaniei erau: Diakovo, Campulung la Tisa, Valea Viseului, Vadu Siretului, Ungheni URSS, Falciu si Galati, cu URSS. Cu Bulgaria - Negru Voda si Smarda ( La 8 iunie 1941 se da in functiune primul feryboat fluvial din Romania, intre Smarda si Ruse
Acesta va functiona pana in 1954). Cu Iugoslavia (intre 1946-1963- "Republica Populara Federativa Iugoslavia", intre 1963-1991- "Republica Socialista Federativa Iugoslavia")- Socol, Iam HM, Jamu Mare HM, Stamora Moravita, Jimbolia. Cu Ungaria- Cenad, Pecica (pana in 1956 a existat linia ferata Pecica- Battonya), Curtici, Salonta, Episcopia Bihorului, Valea lui Mihai si Berveni.

In 1943 sunt reluate lucrarile la linia Faurei- Tecuci (care fusesera inceputa inca din 1916).

Insa, dupa 1943, ca urmare a bombardamentelor aviatiei americane, sovietice si britanice, iar, dupa 23 august 1944, ca urmare a actiunii trupelor germane in retragere, o parte importanta din reteau feroviara romaneasca este distrusa.
Astfel, au fost distrusi 1.195 km de cale ferata, iar triajele din Bucuresti (ca urmare a bombardamentului american, din 9 aprilie 1944), Ploiesti si Brasov au fost complet scoase din functiune.
Prin minare sau bombardare au fost distruse complet 1.257 de poduri si podete (inclusiv viaductul Caracau), 23 de tunele (din cele 34 din nordul tarii), fapt ce a dus la diminuarea traficului cu 40%, fiind distruse un mare numar de vagoane si locomotive (si inclusiv Atelierele Grivita), astfel incat capacitatea de transport, a retelei feroviare romanesti, era, la 23 august 1944, de 50%, din cea a anului 1943.
De asemenea, tunelul de pe linia Revaca-Cainari este aruncat in aer, de trupele germane, in retragere, in 1944. Ulterior, autoritatile sovietice vor demonta sinele, dar terasamentul s-a pastrat, in conditii bune, pana azi.
Dupa ce Romania intoarce armele impotriva Germaniei naziste (23 august 1944), si se alatura coalitiei Natiunilor Unite (SUA, URSS, Marea Britanie), calea ferata a contribuit semnificativ, la efortul de razboi alaturi de aliati a Romaniei; astfel, la luptele pentru eliberarea Austriei si Cehoslovaciei, si-au adus contributia si trupele romane, din cadrul Regimentelor 2 si 3 de cai ferate.

E. Perioada 1946-1959 (inclusiv)
Ultima oară modificat de ldh80 pe 09 Oct 2011, 11:48, modificat 1 dată în total.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde Daniel pe 26 Sep 2011, 15:14

Referitor la tunelul de la Cataloi, lucrarile la acesta s-au inceput pe la 1913. Tunelul exista si astazi racordat printr-o abatuta. Este in prezent proprietatea MApN si o perioada a servit ca siloz de rachete, munitie, etc. Voi veni si cu alte date referitoare la acesta, in curand! ;)
Avatar utilizator
Daniel


Mesaje: 9782
Membru din: 28 Oct 2009, 21:05
Localitate: Bucuresti
Avertismente: 1

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 28 Sep 2011, 12:16

Multumesc de informatie! Din pacate, pe Google Earth si Wikimapia nu l-am putut localiza!

E. Perioada 1946-1959 (inclusiv)

In primii ani de dupa 1945 s-a urmarit refacerea si repunerea in circulatie a liniilor ferate distruse in timpul celui de-al doilea razboi mondial.
Astfel, la putin timp dupa 1945, este redeschisa circulatiei calea ferata (dublata) Teius-Razboieni-Campia Turzii- Apahida, iar, 15 noiembrie 1947 sunt redate circulatiei ultimele linii, distruse in timpul razboiului: Vatra Dornei- Ilva Mica si Deda- Saratel.

In aceasta perioada, s-a urmarit terminarea unor cai ferate incepute in perioada anteriora, constructia altora noi, dar si constructia unor cai ferate industriale si in zonele miniere (in 1956 incepea exploadarea la suprafata, cu excavatoare rotative, de mare capacitate, a carbunilor din zona Olteniei).
Caile ferate normale, inaugurate in aceasta perioada, sunt:

-1946- Ploiesti Vest- I.L.Caragiale- Targoviste Nord-Teis HM= 46 km (1 iulie)
- I.L.Caragiale- Ditesti ram.1- Ditesti Ram.2- Filipestii De Padure- Provita- Tampon h.- Gura Palangii= 17 km
-Ditesti ram.1- Moreni=8 km
- -Ditesti ram.2- racord Moreni=1 km
- -Provita- Magureni= 2 km
*Aceste linii au fost construite, in primul rand, pentru transportul carbunilor, de la minele din Ceptura si Filipestii de Padure, la termocentrala Doicesti.


1947- Bucurestii Nord- Bucurestii Noi (16 Februarie 1933)- Chiajna- Videle- Rosiori Nord- Caracal- Craiova=209 km
Se scurta astfel considerabil drumul de la Bucuresti La Craiova si Timisoara.

1948- Caciulati- Snagov Plaja HM (30 aprilie)(16 km)
*A fost construita prin munca voluntara a ceferistilor, Pentru accesul la zona de agrement, de pe malul Lacului Snagov. Initial, s-a prevazut si legarea Acestei linii la M300, prin constructia unei linii Snagov Plaja HM- Peris, care urma sa treaca peste Lacul Snagov, (15 km), dar s-a renuntat.

- Bumbesti- Livezeni (31 octombrie)=31 km
Este probabil cea mai mare realizare feroviara, din Romania, legand direct Valea Jiului, cu restul tarii.
Pe o distanta de numai 31 km s-au construit sase viaducte si poduri, 16 viaducte de coasta, 39 de tunele si 2.500m de ziduri de sprijin.

1949- Tecuci- Faurei (16 octombrie)=92 km
Se scurta considerabil drumul de la Iasi la Constanta.

-Palas- Constanta Marfuri- Siutghiol- Lumina Post 1- Lumina Post 2- Navodari- Post 1 Capu Midia- Midia= 30 km (inclusiv Lumina- Lumina Post
1)
-Constanta- Constanta Marfuri= cca 5 km
-Dorobantu- Lumina- Lumina Post 2= 23 km
-Post 1 Capu Midia- Post 2 Capu Midia- Luminita- Sitorman (si de aici linie industriala la cariera "Piatra")=19 km
*toate aceste linii au fost realizate in perioada 1949-1954, pentru deservirea lucrarilor de constructie la canalul navigabil Dunare-Marea Neagra. Aceasta linie este unita si cu linia Constanta- Baile Mamaia. Ar fi foarte interesant de vazut schema vechiului complex feroviar Constanta, inainte inaugurarii actualei gari Constanta (mai 1960), pe vremea cand exista si linia Constanta-Baile Mamaia.

- Salva- Viseul de Jos (28 decembrie)=61 km
Prin aceasta linie se scotea Depresiunea Maramuresului din izolare. Linia are numeroase viaducte si cinci tunele, cel mai lung avand 2.400m.

1952- Piatra Neamt- Bicaz=26 km
*Linia a fost construita, in primul rand, pentru Transportul materialelor necesare la constructia Hidrocentralei „Bicaz- Izvoru Muntelui”

1952-1955- Bicaz- Bicaz Chei= cca 25 km.
*initial, pe acest traseu, linia avea ecartament ingust. A existat si un proiect de prelungire a acestei cai ferate de la Bicaz-Chei, la Lacul Rosu- Gheorgheni, fapt ce ar fi permis realizarea unei noi legaturi feroviare transcarpatice.

1956-Pecica-Nadlac=31 km
*a fost construita cu sinele recuperate de la desfiintarea cai ferate Pecica- Battonya.

1958- Augustin- Capeni (5 km)
Deschisa numai pentru transportul carbunilor, de la Minele din bazinul Baraolt.

Alte linii de ecartament normal, realizata in aceasta perioada:

-Valea Uzului- rafinaria Darmanesti= cca 5 km
-Golenti- Poiana Mare=7 km
-Petrosani-Petrila=cca 5 km
-Lupeni- Uricani- Valea de Brazi= cca 12 km
-Rogoz-Dobresti=10 km
-Abrami-Popesti=8 km
-Sebes Alba- Petrestii de Padure= cca 4 km
-Unirea- Ocna Mures= cca 5 km

Liniile de racord, construite in aceasta perioada, ar fi:
-Bucuresti Vest ("Ciorogarla')- Bucuresti Cotroceni (gara din cartierul Militari)- Panduri h.= 8 km
Aceasta cale ferata a fost construita pentru deservirea fabricilor din cartierul bucurestean MIlitari. Distantele sunt: Bucuresti-Vest km 0, Bucuresti-Cotroceni km 6 si Panduri h. km 8. Aici linia se unea (pana in 1966), cu linia ferata care venea de la Bucuresti-Nord, inaugurata in decembrie 1872.
-Targoviste Nord- Aninoasa= 3 km
-Bucuresti Nord- Bucuresti Basarab= 2 km
-Radulesti HM- Ciolpani= 8 km
racord Abrami.

In total, in aceasta perioada, s-au construit 724 km cale ferata normala.

De asemenea, datorita noi granite cu URSS, s-au transformat din linie normala simpla in linie incalecata, cu 4 sine, urmatoarele tronsoane (91 km):
-Diakovo-Halmeu-Porumbesti HM= 17 km
-Campulung la Tisa- Sighetul Marmatiei- Camara Sighet HM- Valea Viseului=37 km
-Vadu Siretului- Punct control KPP- Vicsani- Dornesti=19 km
-Socola- Ungheni Prut HM- Punct control KPP- Ungheni URSS= 18 km
-Falciu- Prut.
Linia Galati- Reni Vest (pana dupa 1991 nu exista statia Giurgiulesti, statia de frontiera romaneasca fiind la Galati- mutata dupa 1960 la noua statie Galati-Larga, iar cea sovietica la Reni-Vest).

Tot in aceasta perioada, s-au desfiintat si unele mici tronsoane de linie ferata normala.
Ca urmare a neintelegerilor politice cu Iugoslavia, in 1952, cand conducerea de atunci a Romaniei a sustinut pozitia sovietica in conflictul ideologic sovieto-iugoslav din anii 1948-1955, linia Bazias- Socol (ramasa izolata de restul retelei feroviare romanesti) este inchisa si, ulterior, demontata. Singurul reper care astazi mai aminteste de cea mai veche cale ferata de pe teritoriul Romaniei este turnul de apa al fostei gari Bazias.
La fel si linia Jamu Mare HM- Vrsac.
Ca urmare a revoltei anticomuniste maghiare din 1956, punctul de frontiera romano-maghiar de la Cenad este inchis (o data cu linia Cenad-Apatfalva), la fel si linia Pecica-Battonya.
Inca din 1957 linia ferata Bucuresti Baneasa- Herastrau- Bucuresti Obor este declarata "inchisa", dar abia din 1985-1987, ca urmare a procesului de sistematizare urbana (constructia cartierului de blocuri "Aviatiei" si "Tei") este desfiintata si demontata din teren.

In privinta liniilor ferate inguste, in anul 1952, este construita linia Toplita-Borsec, una dintre ultimile linii de cale ferata ingusta, construite in Romania.

Asadar, la sfarsitul anului 1959 (inainte inaugurarii garilor Brasov si Constanta, pe actualul amplasament, fapt ce a determinat restructurarea completa a acestor complexe feroviare, si a constructiei Combinatului siderurgic intre anii 1960-1984, fapt ce a determinat restructurarea completa a complexului Galati), pe teritoriul Romaniei, existau 10.841 km cale ferata, din care: 10.083 km cale ferata normala (684 km linie normala dubla si 9399 km linie normala simpla), 91 km incalecata cu 4 sine (larg+normal), 13 km linie incalecata cu 3 sine (ingust+normal), 595 km linie ingusta (de 760 mm; numai cea administrata dupa 1948 de CFR) si 59 km de linie ingusta electrificata.
La sfarsitul anului 1959, punctele de frontiera erau: Diakovo, Campulung la Tisa, Valea Viseului, Vadu Siretului, Ungheni URSS, Falciu, Galati- cu URSS; Negru Voda, Giurgiu Nord (din 1954), Calafat (in 1950 este inaugurat cel de-al doilea feryboat fluvial din Romania, intre Calafat si Vidin)- cu Bulgaria; Stamora Moravita si Jimbolia- cu RPF Iugoslava, Curtici, Salonta, Episcopia Bihorului, Valea lui Mihai si Berveni- cu Ungaria.

F. Perioada 1960- 1990 (inclusiv)
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 30 Sep 2011, 17:30

In aceasta perioada s-a urmarit constructia unor noi linii de cale ferata, in special pentru a deservi noile zone industriale, dar si terminarea unor proiecte incepute anterior.

Liniile de cale ferata, de ecartament normal, construite s-au reconstruite in aceasta perioada sunt:

-1960-1965- Suceava- Paltinoasa=42 km

-1962- 1972- Campulung- Argesel = 14 km

-1962-Strehaia- Motru est- Motru= 31 km

-1967- Filiasi- Turceni- Rosia Jiu h- Rovinari- Amaradia- Targu Jiu=77 km
Se scurta astfel distanta de la Craiova la Simeria.

Turceni- Dragotesti= 28 km, de aici construindu-se o linie industriala pana la mina Matasari.

Amaradia- Barsesti = 8 km

-1976- Satu Mare- Satu Mare Sud=3 km
*linia transformata din linie incalecata cu 3 sine (ingust+normal) in linie norma simpla, ca urmare a desfiintarii cai ferate inguste Satu Mare Sud- Ardud.

-1983- Targu Carbunesti- Albeni- Seciurile=23 km
*Linia, inaugurata in 1983, facea parte dintr-un proiect mai amplu, vizand realizarea unei legaturi feroviare mai scurte dintre Bucuresti si zona Olteniei (Bucuresti- Titu- Golesti- Pitesti- Valcele- Bujoreni Valcea- Babeni- Alunu- Seciurile- Albeni- Targu Carbunesti- Targu JIU).
Din acest vast proiect s-a reusit constructia partiala a liniei Valcele- Bujoreni Valcea, constructia completa a liniei Alunu-Babeni, si un tunel care urma sa lege statiile Alunu si Seciurile, mai ramand de construit un viaduct.
In perioada 1990-1996 linia Targu Carbunesti- Albeni- Seciurile incepe chiar sa fie electrificata (se pare ca s-a reusit electrificarea liniei numai pana la Albeni), si “Mersul trenurilor 1996/1997” e singurul in care a aparut aceasta linie.
Ulterior insa, trenurile de calatori sunt suspendate, iar, ca urmare a unor alunecari de teren portiunea Albeni- Seciurile este inchisa, dupa care este grav afectata si de furturi. Are 23 km si statiile: Albeni, Calnic-Gorj h., Seciurile. Are doua viaducte mari. Se circula la “cale libera”.


-1984- Barabant- Zlatna= 38 km (linie normalizata; cu aceasta Ocazie, linia ingusta, dintre Alba Iulia- Barabant, este desfiintata)

-Voslabeni- Chileni= cca 7 km
*Linie construita in 1984, cu traverse din lemn, sina tip 49, prindere tip K, cu materiale semibune, viteza de circulatie 40 km/h (atunci) si 30 km/h (acum), in lungime de cca 7 km. Linie simpla electrificata, cu conducere centralizata. Sursa- "Raport de investigare AFER".

-Medgidia- Ram. Medgidia Est- Valea Dacilor HM=12 km
*tronson inaugurat la 26 mai 1984, datorita terminarii canalului navigabil Dunare-Marea Neagra. Cu aceasta ocazie, vechiul traseu prin halta
Remus Opreanu h. este desfiintat.

-1986- Dornesti- Siret (5 iunie) (16 km)

Pascani- Targu Neamt (28 decembrie)=31 km
*Linia exista in proiect inca din 1915, cel care a reusit sa-l determine pe Nicolae Ceausescu sa aprobe aceasta investitie fiind Alexandrul
Filioreanu, director al Regionalei CFR Iasi timp de 20 de ani.

Babeni- Alunu (decembrie)=44 km

1987- Botiz- Bixad ( 1 august)=45 km linie normalizata; cu Aceasta ocazie, linia ingusta, dintre Botiz- Satu Mare, este desfiintata)

-Stoeneasa- tunel Dealul Mare= 17 km
*Prin realizarea acestei sectiunii, era terminata linia de cale ferata Mintia-Brad, inceputa inca din aprilie 1939. In 1961 se reiau lucrarile la linie, in 1963 fiind terminata portiunea dintre Stoeneasa- Post Macaze Craciunesti, dupa care lucrarile sunt din nou intrerupte. In 1979 se reiau si la utima portiune, intreaga linie fiind data in exploadare la 11 decembrie 1987, "Tara Zarandului" fiind astfel legata de restul tarii. Linia a fost executata cu traverse din beton si lemn, prindere indirecta tip "K" si sina tip 49 semibuna. Pe o distanta de numai 27 km, intre Mintia si Brad, se afla numeroase lucrari de arta: podul metalic peste raul Mures (301 m lungime), statia Paulis-Lunca, statia Stoeneasa, viaductul Stoeneasa (135,2 m lungime, cu 3 deschideri), viaductul Pestera (lung de 125 m, cu 5 deschideri), halta Pestera h., statia Post Macaze Craciunesti (pentru cariera de piatra de aici), halta Baita hc, viaduct din placi de beton, tunel construit intre 1979-1980, viaductul Valisoara (din grinzi de beton), tunel construit intre 1980-1981, pod metalic, statia Ormindea (cu 3 linii), viaductul Valisoara/Hagau, tunelul Dealul Mare (lung de 352 m, inaugurat in 1945), tunelul "Mic" (lung de 216 m, inaugurat in 1943), pasarela Luncoiu de Sus, pod metalic, statia Dealul Fetii (cu 3 linii), viaductul Cernele, viaductul Gura Ruzii/Brad (lung de 216 m, cu 8 deschideri), statia Valea Izvoarelor, halta Brad h., pasaj la nivel peste DN-76, inima de incalecare-descalecare peste linia ingusta Brad-Criscior si statia Brad. Sursa- Wikimapia.

Ultima linie de cale ferata normala, construita in Romania, aflata in exploadare, este linia Falciu- Falciu Nord HM, in lungime de 5 km, inaugurata in 1987 sau 1988, pentru deservirea fabricii de zahar si a satului Falciu.

Alte linii construite dupa 1960, pentru care nu am putut afla exact anul inaugurarii:

-Lacu Sarat- platforma Chiscani= cca 8 km
*Linia se desprinde din statia Lacu Sarat, traverseaza DN2B (spre Buzau), trece apoi peste Lacul Sarat, coboara spre sud, trece pe sub DN21(spre Slobozia) si pe sub linia de tramvai, si se opreste la platforma industriala si termocentrala Chiscani. Linia exista pe teren, dar este putin utilizata.

-Barbosi-Catusa-Malina-Barbosi Triaj=15 km
*linie in interiorul CSG.

-Agigea Ecluza HM- Agigea Port= cca 4 km
*tronson inaugurat probabil in anii 1984-1987, pentru a deservi noul port maritim Constanta-Sud Agigea.

-Babeni- Antestatie CET Govoara= 8 km

-Bradu de Sus- Bradu Rafinarie- Parvu HM= cca 6 km

-Craiova- Jiu= 4 km
*este linia situata la vest de linia veche, care trece prin halta Bordei h.

-Paulis Lunca- Paulis Lunca Grupa Tehnica= 1 km
*pentru deservirea fabricii de ciment Chiscadaga

In afara de aceste linii, in aceasta perioda, s-au construit si ultimile linii de racord:

-Faurei- Nisipurile ("bucla")= 7 km
-R1 Barbosi- R2 Barbosi (linia care trece peste M700)-Barbosi Triaj- Sendreni= cca 5 km
-Barbosi- R2 Barbosi- R3 Barbosi= cca 2 km
-R4 Barbosi- Barbosi Triaj= cca 2 km
-Ramificatie Tunel- Galati Brates- Galati Marfuri- Galati Larga= cca 7 km
*intre statiile Galati Marfuri- Galati Brates- Ramificatie Tunel- Ramificatie CSG, este singura linie ferata incalecata electrificata din Romania. De la Ramificatia CSG, linia larga se desprinde din M700, trece pe sub linia normala industriala Filesti- platforma "Galmopan" si intra in interiorul CSG.
-R5 Galati- Galati Brates= 1 km
*permite accesul din directia Barlad in directia Galati Larga- Giurgiulesti.
-Fetesti- Ramificatia Borcea= 4 km
-Dunarea Ram. 2- Cernavoda Pod= 4 km
*ambele linii au fost inaugurate la 27 noiembrie 1987, o data cu noile poduri mixte peste Dunare.
-Ram Medgidia Est- Medgidia Est= cca 3 km
Ultima oară modificat de ldh80 pe 02 Oct 2011, 11:06, modificat de 3 ori în total.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 30 Sep 2011, 21:26

-Medgidia- Medgidia Triaj- Ram. Medgidia Triaj=3 km
-Ram. Medgidia Triaj- Ram. Medgidia Est= 3 km
-Palas- Constanta Ram. 3- Constanta Port= cca 7 km
-Constanta Ram 3- Constanta Ram. 2= 1 km
-Constanta Ram. 3- Constanta Ram. Vii= 1 km
-Brazi-Triaj Ghighiu- Dambu HM= 7 km
-Ploiesti Triaj- Ghighiu Triaj= cca 3 km
-Triaj Ghighiu- Corlatesti= cca 3 km
-R1 Chiajna- R2 Chiajna= 1 km
-Ram Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia= 6 km (in 1972)
-Bucurestii Noi- Ram. Post Rudeni=2 km
-Ram. Post Rudeni- Bucuresti triaj=cca 2 km
-Ram Post Rudeni- Ram Post Giulesti- Bucuresti Triaj= cca 2 km
-Ram Post Giulesti- Ram Post Colentina= cca 1 km
-Ram Post Giulesti- Chitila= cca 1 km
-Jilava- R1 Jilava= 1 km
-R2 Jilava- R1 Jilava=1 km
-Darste- R1 Brasov- Brasov Triaj= 8 km
-Brasov Triaj- Harman= 4 km
-R1 Brasov- R2 Brasov= 1 km
-Brasov- R2 Brasov- Brasov Triaj= 4 km
-Coslariu- Triaj Coslariu- Ramificatie Coslariu= 3 km
-Barcea Mica- CS Hunedoara= cca 10 km

Prin constructia acestor racorduri, complexele feroviare din Galati, Constanta, Bucuresti si Brasov obtin configuratia actuala.
Ultima oară modificat de ldh80 pe 02 Oct 2011, 10:29, modificat 1 dată în total.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 30 Sep 2011, 21:58

In total, in aceasta perioada, s-au construit (sau trecut de la ecartament ingust la ecartament normal) 592 km linie normala.

In afara de aceste linii, in 1989, se mai aflau in stadiul de constructie inca 4 linii:

-Dangeni- Saveni- Darabani;
*Constructia ei a inceput inainte de 1989 (facea parte dintr-un proiect mai amplu- urma ca linia sa fie prelungita pana la Darabani. Din cauza politicii de "economie" a sfarsitului anilor 80', s-a preferat un traseu mai scurt prin Vlasinesti, in locul unuia mai lung dar mai stabil prin Hanesti). Linia este inaugurata la 5 iulie 1991 (gara Saveni urma sa fie cea mai moderna din judetul Botosani). Planul initial prevedea continuuarea liniei dincolo de Saveni, pentru a se realiza legatura cu exploadare de nisip cuartos de la Miorcani, si pentru realizarea legaturii cu orasul Darabani si chiar a unei legaturi feroviare internationale cu-pe atunci-URSS, pe la Radauti Prut/Lipcani. Dupa 1991 aceasta prelungire a liniei este abandonata (urmele terasamentului erau vizibile pana la Podriga, iar organizarea de santier continuua pana la Mileanca). Insa, in 1998, ca urmare a unor alunecari de teren din zona haltei Vlasinesti, circulatie este intrerupta. Astazi, unele portiuni din linie au fost furate, la fel si macazele de intrare in gara Saveni, iar cladirea garii Saveni este "locuinta sociala" si arata jalnic. Avea 16 km si statiile: Vlasinesti h., Saveni.

-Harlau-Botosani
*Lucrarile la linie incep in anii 80'. S-a reusit realizarea: pasajului de la Maxut, a tunelului de la Flamanzi (terminat in 1998), si a terasamentului pana la Flamanzi. O data cu terminarea acestei linii, se prevedea si constructia unei noi gari a orasului Botosani, pe alt amplasament.

-Alunu- Seciurile
* Constructia ei a inceput in anii 80’, pentru completarea a ceea ce urma sa fie linia Bucuresti- Targu Jiu. Urma sa aiba 8 km si 3 tunele : Rosia, Seciurile si Dobrana (unul dintre ele finalizat) si un viaduct.

-Valcele- Ramnicul Valcea Est ("Goranu")- Bujoreni Valcea
Aceasta linie are o adevarata "poveste".
In 1979, cu bani imprumutati de la B.E.R.D (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare; a fost unul dintre ultimele credite externe contractate de Romania socialista), incepea constructia acestei linii, in lungime de 41 km, avand 6 statii: Valcele (transformata din halta in gara cu 3 linii), Tutana, Schitu-Matei, Ciofrangeni, Samnic, Ramnicu Valcea Est („Goranu”).
Aceasta linie urma sa fie realizata cu rampele cele mai mici si cu razele in curba cele mai mari, pentru a permite viteze maxime chiar de 120 km/h. Semnalizarea urma sa fie mecanica, iar linia urma sa fie realizata cu sina tip 49 semibuna.
Lucrarile de arta, de pe aceasta linie, sunt: statia Valcele (urma sa aiba 3 linii), podul de peste raul Arges (la Valcele; are 5 deschideri de cate 30 m), pasajul peste satul Crampotani, statia Tutana, tunelul Plostina (1910 m), urmand apoi o linie de versant, pana la statia Schitu-Matei , viaductul Topolog (realizat pentru cale dubla, lung de 1.400m), tunelul Gibei (2250m), viaductele Samnic, Valea Hotarului, Linia, Samnicel, Racovita, Ostroveni, statia Ramnicu Valcea Est (Goranu), podul peste raul Olt si statia Bujoreni Valcea.
Din 1984, ca urmare a reducerilor de costuri, ordonate de Nicolae Ceausescu (totusi, pun intrebarea, poate retorica: de ce cei din jurul lui, si in primul rand proiectantii acestei cai ferate, nu l-au informat despre efectele negative, pe care aceasta reducere de costuri le implica?), nu se mai fac unele lucrari foarte importante de consolidare a malurilor si terasamentelor, intr-o zona extrem de instabila, cu numeroase alunecari de teren.
Totusi, constructia liniei continua, in ritm alert, pana in 1989 fiind realizate: 2.406 m de poduri si viaducte, cu infrastructura pentru cale dubla, 1.241 m de poduri si viaducte, cu infrastructura pentru cale simpla, 30.000.000 mc pntru terasamente, 165 podete si 55.236 km echivalenti, de suprastructura feroviara.
In 1989 stadiul lucrarilor era de: poduri si viaducte- 70%, tunele- 100% (la constructia acestor tunele s-a folosit, pentru prima data in Romania, scutul integral mecanizat), podete- 97%, terasamente- 100%, consolidari terasamente- doar 23 %, suprastructura cai ferate- 97 %.
In 1989 primul tren de proba a circulat pe aceasta linie.
Dupa 1989 toate lucrarile sunt abandonate.
Cea mai mica proportie de finalizare se observa in dreptul consolidarii terasamentelor.Din acest motiv, dar si ca urmare a restrictiilor ce au redus numarul viaductelor, si, uneori, si lungimea lor, in conditiile unui sezon ploios de 90 de zile, in 1991, s-au produs importante degradari, prin pierderea stabilitatii rambleelor inalte si a taluzurilor nesprijinite.
Mersul trenurilor, din anii 1991-1992, te invita sa calatoresti pe linia 219 Valcele-Ramnicu Valcea, care nu exista!
In anii 90’, constructiile, lasate in paragina si neintretinute se degradeaza continuu, la aceasta contribuind si natura (prin alunecari de teren, care duc la surparea terasamentului si serpuirea liniei, iar vegetatia acopera linia), dar si omul. Astfel, satrele de tigani din zona „completeaza” distrugerile facute de natura, furand o parte din sine si instalatii, iar , prin aberantele retrocederi, se ajunge chiar cladirea statiei Tutana sa fie retrocedata!
O ultima incercare de terminare a acestei linii se face in anul 1999, cand s-au adjudecat lucrarile, prin antrepriza, firmei italiene ‚SECOL”; insa firma italiana nu a mai adus banii pentru pornirea lucrarilor, care evident, nu au mai fost contractate.
In timpul guvernarii lui Adrian Nastase (2000-2004), acesta a promis, in campania electorala, reluarea lucrarilor la linie, dar, in „bunul” obicei romanesc, nu s-a mai tinut de cuvant.Tot ce s-a „reusit” a fost demontarea sinelor si a traverselor si depozitarea lor la Craiova.
In finalul acestei povesti, sa speram ca indemnul, scris in 1989 pe frontonul tunelului Gibei („omul invinge natura”), va deveni vreodata realitate.
In 2011 apare un proiect de reconstructie a acestei cai ferate, in valoare de 500 milioane $.

Din pacate, dupa 1990, toate aceste 4 sectoare de cale ferata (cu exceptia liniei Dangeni-Saveni) sunt abandonate, desi cu cele cca 2 miliarde USD lasate de Ceausescu puteau fi terminate.

In afara de acestea, in 1989, mai existau in proiect urmatoarele tronsoane de cale ferata:

-Braila-Macin-Tulcea Tulcea Marfuri
*ar fi scurtat distanta dintre Tulcea si zona Moldovei cu peste 200 km.
-Nehoiasu-Intorsura Buzaului
-Pietrosita-Moroieni-Sinaia
-Argesel-Zarnesti
-Craiova- Bechet
-Giurgita-Bechet-Corabia
-Strehaia- Vanju Mare
-Racasdia-Moldova Noua
-Sarmisegetusa HM- Boutari HM
*urma sa fie reconstruita, prin realizarea unui tunel de creasta.
-Varfurile HM- Vascau
*s-ar fi creat o legatura mai buna intre vestul tarii si zona Olteniei, dar si o legatura internationala mai scurta intre Bulgaria si Ungaria.
-Turda-Abrud (urma sa fie reconstruita cu ecartament normal)
-Abrud- Zlatna HM
-Sighisoara-Balauseri-Acatari- Targu Mures Sud
-Odorhei- Ciceu
-Rastoci HM- Targu Lapus
-Baia Mare- Sighetul Marmatiei
-Targoviste- Gaesti
-Targoviste-Campulung

Pe de alta parte, datorita procesului de sistematizare urbana a unor orase, dar si din alte cauze, s-au desfiintat sau au fost transformate in linii industriale unele portiuni de linie.
Ultima oară modificat de ldh80 pe 02 Oct 2011, 11:07, modificat 1 dată în total.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 02 Oct 2011, 11:03

Intre anii 1944-1960 calea ferata Constanta- Baile Mamaia, mai este folosita doar pentru transportul de marfuri, iar in anul 1949 este legata cu linia ferata Palas-Capu Midia, traseu folosit pentru constructia canalului navigabil Poarta Alba- Midia Navodari. In anul 1960 (o data cu inaugurarea noi gari Constanta) linia este desfiintata, o mica portiune a sa, cuprinsa intre Ramificatia Mamaia si Mamaia Sat, fiind folosita, pana in anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor din cartierul Tabacariei.
O data cu inaugurarea actualei gari Constanta (mai 1960), dispar inca cca 4 km de linie normala, din care 2 km linie dubla.
La data de 26 mai 1984, o data cu inaugurarea canalului navigabil Dunare- Marea Neagra, este desfiintat si vechiul tronson Medgidia- Remus Opreanu h.- Valea Dacilor HM, in lungime de 19 km.
In anii 80' este inchis si tronsonul Campinita- Ram. Brebu- Telega si Ram. Brebu- Brebu, in lungime de 4 km.

Datorita procesului de sistematizare urbana a municipiului Bucuresti, in anii 60'- 80', dispar 3 tronsoane de cale ferata din interiorul Bucurestiului.
In noiembrie 1960, gara Filaret este transformata in autogara, tronsonul de cale ferata, dintre fosta gara Filaret si Ram.Rahova, in lungime de cca 1 km, fiind desfiintat.
In 1966 tronsonul cuprins intre CET-Grozavesti si Panduri h. este desfiintat, iar cel cuprins intre Bucuresti Nord si CET-Grozavesti fiind transformat in linie industriala. Intre 1985-1987, cu ocazia lucrarilor de canalizare a raului Dambovita in interiorul municipiului Bucuresti, vechiul pod de cale ferata de la Grozavesti este si el desfiintat. Dupa 1990, ca urmare a constructiei "Carefour Orhideea" si liniile industriale, care deserveau fabrica de paine "Spicul", "Plevna", dar si liniile industriale pentru "Bere Grivita" si "Tutunul Romanesc" sunt desfiintate, linia ferata limitandu-se la intersectia Calea Giulesti/Calea Plevnei/Soseaua Orhideelor.
Intre anii 1963-1969 tronsonul de cale ferata dintre Bucuresti-Obor si fabrica de paine Titan este desfiintat, iar cel cuprins intre fabrica de paine Titan si HM 23 August/Titan Sud este transformat in linie industriala. Dupa 2007, cand fabricile deservite de acesta dispar (Fabrica de paine Titan, CET-Titan, Granitul, Prodplast), si liniile industriale de dupa HM Titan Sud sunt desfiintate.
In fine, intre anii 1985-1987, ca urmare a constructiei noilor cartiere de blocuri "Aviatiei" si "Tei" si linia ferata Bucuresti Baneasa- Herastrau- Bucuresti Obor este desfiintata, astazi doar doua foste cantoane feroviare din cartierul Tei mai amintind ca pe aici a trecut odata trenul.

Intre anii 1964-1965 linia ferata Ocnele Mari- Ocnita Valcea este desfiintata.
In 1974 ultimul tren de calatori a ajuns la Buzias-Bai, dupa aceasta tronsonul dintre Buzias Bai si "Fabrica de imbuteliere a apelor minerale" fiind desfiintat, restul liniei ramanand ca linie industriala. In anii 2000-2001 FIAM inceteaza utilizarea acestui tronson.
Din anii 60' si tronsonul Resita Sud- Flacara h. nu mai este utilizat pentru trenurile de calatori.
In 1978 este inchisa circulatiei linia Boutari HM- Sarmisegetuza HM, sub motivul construirii unui nou traseu, mai putin abrupt (care prevedea si constructia unui tunel de creasta). Insa nu s-a mai reusit acest lucru, dupa 1990 inregistrandu-se furturi repetate, alunecari de teren, linia fiind desfiintata.
In anii 60' este desfiintat si tronsonul Rontau HM- Baile 1 Mai ("Baile Episcopiei").
Intre 1976-1980, cu ocazia construirii noi gari Zalau Nord, este desfiintat si tronsonul Criseni-Zalau.
La 14 iulie 1988 este inchisa linia ferata Baia Mare Sud- Baia Sprie, ulterior fiind furata, bucata cu bucata, de tiganii din zona!
In 1962 linia ferata suburbana Bartolomeu- Satulung este complet desfiintata, din aceasta mai ramanand doar o mica portiune (cuprinsa intre uzina "Metrom" si uzina "Roman"), folosita astazi ca linie industriala.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 02 Oct 2011, 18:17

In total, in aceasta perioada, s-au desfiintat sau au fost transformate in linii industriale, 119 km de linie ferata normala.
De asemenea, intre anii 1960-1964, ca urmare a constructiei lacului de acumulare "Portile de Fier 1" tronsonul de cale ferata Drobeta Turnu Severin- Orsova este reconstruit pe un nou amplasament.

In privinta liniilor de cale ferata ingusta (numai cele din administrarea CFR), o parte din ele sunt fie desfiintate, fie trecute la ecartament normal.
La data de 20 februarie 1976, cu ocazia lucrarilor de sistematizare urbana a municipiului Satu Mare si cu ocazia constructiei noului aeroport, linia ferata ingusta Satu Mare Sud- Ardud, in lungime de 29 km, este desfiintata, iar linia dintre Satu Mare Sud si Satu Mare (3 km) este transformata din linie incalecata cu 3 sine (ingust+normal) in linie normala simpla.
In 1972 este desfiintata si linia ingusta Somcuta Mare- Satulung pe Somes (unde se intersecta cu M400)- Ardusat, In 1980 trenurile de calatori sunt suspendate intre Ardud- Ardudsat, iar, in 1993, si cele de marfa, dupa aceasta linia fiind demontata. La 1 aprilie 1994 sunt suspendate si trenurile de calatori intre Ghilvavi-Ardud.
In 1987 linia ingusta ingusta Satu Mare ("Gradina Romei")- Botiz traversare (actuala Botiz) este desfiintata, iar tronsonul dintre Botiz si Bixad este transformat in linie normala.
In 1984 linia ferata Barabant- Zlatna este transformata in linie normala.
In decembrie 1965 linia ingusta Sighisoara- Agnita este desfiintata.
In total, in aceasta perioada, s-au desfiintat sau trecut pe ecartament normal, 224 km linie ingusta (de 760 mm) si 3 km de linie incalecata (ingust+normal).

Intre statiile Galati Larga- Galati Marfuri (unde se termina electrificarea)- Galati Brates- Ramificatie Tunel- Ramificatie CSG, este linie dubla/dubla electrificata, unul dintre fire fiind linie incalecata cu 4 sine (larg+normal).
Intre statiile Galati- Galati Marfuri este de asemenea linie incalecata cu 4 sine.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 03 Oct 2011, 18:12

La sfarsitul anului 1990, in Romania existau 11.031 km cale ferata, din care: 10.556 km linie normala, 371 km linie ingusta de 760 mm (numai tronsoanele administrate de CFR: Ghilvaci- Ardud, Targu Mures- Targu Mures Sud- Band- Mihesu de Campie HM, Band- Lechinta, Targu Mures Sud- Baile Sovata, Turda- Abrud si Mohu HM- Cornatel HM- Agnita/Vurpar HM), 10 km linie incalecata cu 3 sine (ingust+normal: Viseul De Sus- Viseul de Sus Gara Forestiera, Sibiu- Sibiu Grupa Selimbar HM- Mohu HM), si 94 km linie incalecata cu 4 sine (larg+normal: Diakovo- Halmeu- Porumbesti HM, Campulung la Tisa- Sighetul Marmatiei- Camara Sighet HM- Valea Viseului, Vadu Siretului- Punct Control KPP- Vicsani- Dornesti, Socola- Ungheni Prut HM- Punct Control KPP- Ungheni URSS si Galati- Galati Marfuri).
Aceasta retea se intindea intre punctele de frontiera: Diakovo, Campulung la Tisa, Valea Viseului, Vadu Siretului, Ungheni URSS, Falciu, Galati-Larga (cu URSS), Negru-Voda, Giurgiu Nord, Calafat (transbordare cu feryboatul, cu Bulgaria), Stamora Moravita, Jimbolia (cu RSF Iugoslava), Curtici, Salonta, Episcopia Bihorului, Valea lui Mihai si Berveni (cu Ungaria).


Dupa 1990
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 04 Oct 2011, 17:52

In aceasta perioada nu s-a mai construit nici un nou tronson de cale ferata (cu exceptia liniei Dangeni- Saveni), toate liniile de cale ferata aflate in stadiul de proiect sau chiar de constructie fiind abandonate, prin decizia primului ministru Petre Roman, atunci ministrul al transporturilor fiind Corneliu Burada.

La 5 iulie 1991 este inaugurata calea ferata Dangeni- Saveni, in lungime de 16 km. Aceasta a fost ultima linie de cale ferata construita in Romania pana in prezent. In 1998, datorita unor alunecari de teren in zona haltei Vlasinesti h., care au distrus terasamentul, linia este inchisa, desi aceaste stricaciuni puteau fi reparate. Astazi, gara Saveni (care avea 3 linii) este "locuinta sociala", iar bucati din linie si macazele statiei Saveni au fost furate.

Insa, ce este probabil cel mai grav, tronsoane importante de cale ferata sunt inchise si apoi distruse de ploi, alunecari de teren sau pur si simplu furate.

Pana in 1998, "pe timpul" SNCFR-ului, s-au inchis urmatoarele tronsoane de cale ferata:

-Comanesti- Moinesti
In 1997 au circulat ultimile trenuri de calatori la Moinesti. In prezent, linia ar mai fi folosita pentru trenurile de marfa.

-Valea Uzului- RAFO Darmanesti
Linia a fost inchisa odata cu rafinaria, in prezent parti importante din ea fiind furate.

-Focsani-Odobesti
Ultimile trenuri de calatori la Odobesti au ajuns in 1995 sau 1996. In prezent, linia mai exista pe teren, dar semnalizarea mecanica a statiei Odobesti a fost dezafectata.

-Dorobantu- Lumina- Capu Midia si Palas- Lumina
In 1996/1997 linia apare in MT, pe ea circuland atunci trenuri automotoare. In prezent, linia este utilizata de "Rompetrol", dar viteza maxima de circulatie a trenurilor de marfa pe aceasta linie este de 30 km/h. In plus, mare parte din statiile de pe aceasta linie au fost desfiintate (Nisipari, Nazarcea, Canal, Palazu-Mare HM, Ovidiu h., Siutghiol, Lumina Post 1, Lumina Post 2, Lumina), dar si o parte din cele 9 linii a garii Navodari. In plus, au fost desfiintate si unele linii industriale: Siutghiol- fabrica "Munca" (unde altadata se imbutelia "Pepsi-Cola"), Siutghiol- termocentrala si portul Ovidiu, Navodari- fabrica de zahar, Lumina- "USAS"- Navodari, dar si linia Post 2 Capu Midia- Sitorman.
Intre Palas- Constanta Marfuri si Constanta- Constanta Marfuri linia nu mai este electrificata, fiind abandonata si desfiintata din teren si dublarea liniei intre Constanta Marfuri- Capu Midia.

-Turnu Magurele- Turnu Magurele Port
In 1998 ultimile trenuri de calatori au ajuns in statia Turnu Magurele Port, ulterior linia fiind folosita numai pentru traficul de marfa.

-Targu Carbunesti- Albeni- Seciurile
"Mersul trenurilor 1996/1997" a fost singurul in care a aparut aceasta linie, ulterior tronsonul Albeni-Seciurile este inchis ca urmare a alunecarilor de teren, fiind apoi grav afectat de furturi.

-Sarmisegetuza HM- Hateg- Subcetate
In 1996 au circulat ultimile trenuri de calatori la Sarmisegetuza HM, iar, in 1999, la Hateg.

-Mintia-Brad
In primavara anului 1997, la nici 10 ani de la inaugurarea liniei, din cauza unor alunecari de teren in zona haltei Pestera h., care au distrus tersamentul, dar care puteau fi usor remediate, este inchisa circulatia trenurilor de calatori de la Deva la Brad. Pana in ? au mai circulat trenuri de calatori pana la Paulis Lunca Grupa Tehnica, iar pana in ? trenuri de marfa pana la Craciunesti.

-Lupeni- Uricani- Valea de Brazi
La un moment dat, era preconizata si introducerea de trenuri de calatori pe aceasta linie, pentru deservirea orasului Uricani. Ulterior, datorita inchiderii minei Valea de Brazi, dar si datorita faptului ca un pod (din cele 4) peste Jiu este avariat, linia este in prezent inchisa si partial demontata.

-Huedin- Calatele HM
In 1997 ultimul tren a ajuns la Calatele HM, in 2007 linia fiind desfiintata si demontata din teren chiar de catre CFR-Infrastructura.

-Oradea Vest- Cheresig HM
Ultimul tren de calatori a circulat in 1996-1997. Linia mai exista in teren, intr-un stadiul avansat de degradare.

-Oradea Est- Baile Felix hc.- Ceica- Rogoz- Holod
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 05 Oct 2011, 22:58

In 1994 s-a produs o alunecare de teren, in urma careia segmentul Baile Felix hc- Rogoz- Holod este inchis circulatiei. Pana in decembrie 2006 au mai circulat (facultativ) trenuri PM pana la Baile Felix hc., dupa care si acest tronson este abandonat de CFR-Calatori. Sansa acestei linii a fost operatorul privat TFG, care din decembrie 2010 redeschide circulatia trenurilor de calatori pana la Cordau h. Din primavara anului 2012 linia ar urma sa fie reabilitata si dincolo de Cordau h., unde pe unele portiuni terasamentul este distrus, sinele demontate (in zona Dragesti) sau acoperite de pamant si vegetatie.

-Ulmeni Salaj- Cehu Silvaniei HM
iN 1997 au ajuns la Cehu Silvaniei HM ultimile trenuri de calatori, si in 2001 ultimul tren de marfa. Linia mai exista in teren, dar statia Cehu Silvaniei HM (cu 3 linii) este acum locuinta.

-Viseul de Jos- Viseul de Sus- Borsa
Ultimile trenuri de calatori au circulat in 1996-1997. In prezent, linia este grav afectata de alunecarile de teren, fiind impracticabila pe unele portiuni.

-Sighetul Marmatiei- Campulung la Tisa
Pe aceasta linie incalecata (cu 4 sine) circulau in 1989 5 perechi de trenuri CM (deservite de automotoare diesel-mecanice D2 de cale larga a SZD), intre statiile de frontiera Teresva si Campulung la Tisa acestea circuland fara calatori. In 1998, in urma unui acord cu caile ferate ucrainene (UZ) acestea circulau in trafic local de frontiera. Insa, in decembrie 2009, circulatia acestor trenuri este suspendata.

-Baia Mare Nord- Ferneziu
Tronson desfiintat si demontat din teren in ?

-Sibiu Grupa Selimbar HM- Cisnadie HM
Linia apare in MT 1996/1997. In octombrie 2008 s-a incercat introducerea unui “tren urban” (cu un automotor “Sageata Albastra”) pe aceasta linie (a parcurs traseul in 32 de minute).

Insa, unele linii incep sa fie demontate din teren dupa 1999, cu o totala inconstienta. Acestea sunt:
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Constructii si reconstructii de cai ferate in Romania

Mesajde ldh80 pe 07 Oct 2011, 12:10

-Gura Putnei- Nisipitu HM= 25 km
Ca urmare a inundatiilor din 2009, linia este inchisa, pe unele portiuni tersamentul fiind distrus. Ulterior, linia este grav afectata de furturi, disparand pana si sinele! O refacere a liniei ar costa astazi cca 20 milioane euro.

-Valea Uzului- RAFO Darmanesti= cca 3 km
Linie inchisa o data cu rafinaria (cand ?), in prezent portiuni din linie fiind furate.

-Tandarei- Giurgeni= 19 km
Linia a fost complet demontata din teren in anii 2000-2001.

-Saligny Grupa Est- Cernadova Oras= 5 km
In 2000 a trecut ultimul tren de calatori pe aici. In prezent linia este impracticabila, iar linia industriala ce lega gara Cernavoda Oras de portul Cernavoda a fost desfiintata!

-Luminita- Sitorman= 10 km
Linie demontata din teren in ?

-Ditesti RAM. 1- Moreni si racord Ditesti= 9 km
Linie demontata din teren in ?

-Bucuresti Cotroceni- fosta gara Dealul Spirii- Bucuresti Progresul=12 km
Pana in 1995 au circulat regulat trenuri de marfa pe aceasta linie, ulterior insa, ca urmare a falimentului fabricilor situate de-a lungul liniei, traficul de marfa devine din ce in ce mai rar. Pana prin 2002 au mai circulat trenuri de marfa la uzina "Rocar", pana prin 2007 la uzina "Vulcan" (avea si gara industriala-CFU Vulcan) si pana in februarie 2011 la "Titan Mar/Romterm" (cand aceasta fabrica este demolata). In prezent, portiuni din linie sunt demontate sau acoperite de pamant si vegetatie.

-Lotru-Brezoi= 3 km
Linie demontata in ?, in prezent doar cele doua poduri feroviare (peste Olt si Lotru) mai exista!

-Sarmisegetuza HM- Hateg=17 km
Linie demontata din teren in toamna anului 2006.

-Paulis Lunca- Brad= 26 km
In 2007 este demontata (inclusiv sinele si traversele) linia Paulis Lunca - Brad, o linie pentru care s-au investit 40 miliarde de lei.
„Povestea” demontarii acestei linii ferate este poate cel mai elocvent exemplul de dezastrul de la calea ferata.
Dupa separarea S.N.C.F.R. in mai multe companii (in 1998), linia ferata Mintia-Paulis Lunca- Brad (care fusesera inchisa circulatiei feroviare in 1997, ca urmare a unor alunecari de teren, ce puteau fi foarte usor remediate), trece in administrarea S.A.A.F. (Societatea de Administrare a Activelor Feroviare).
Ca urmare a unei datorii vechi (de 94 miliarde lei), pe care fostul S.N.C.F.R. o avea catre SC. Tunele Brasov (devenita, din 1995, firma privata), SC. Tunele Brasov actioneaza in instanta S.A.A.F., iar instanta de judecata da castig de cauza la SC. Tunele Brasov, care devine astfel proprietarul liniei. La vremea respectiva, conducerea S.A.A.F. nu a contestat hotararea instantei de judecata.
Dupa aceasta, SC.Tunele Brasov scoate la licitatie linia, iar licitatia este castigata de firma „Sc Diart- Trade srl” din Constanta, care are ca obiect de activitate colectarea fierului vechi!
Nu s-a respectat legea 213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic a acesteia; vanzarea liniei catre aceasta firma fiind ilegala.
In anul 2007 aceasta firma demonteaza (cu sine si traverse) linia ferata, iar viaductele si podurile metalice disparusera cu ani in urma.
Astazi, mai exista doar portiunea de linie dintre Mintia si Paulis Lunca Grupa Tehnica, folosita de fabrica de ciment de la Chiscadaga.
In tot acest proces s-au facut numeroase ilegalitati. Astfel, linia a fost subevaluata la 7 miliarde lei, desi ea valora 100 miliarde lei. Nu s-a respectat nici legea care prevede ca o cale ferata nu poate fi demontata decat la cererea CFR-Infrastructura si a Ministerului Transportului si prin vot in parlamentul Romaniei.
Vinovata de pierderea a 40 miliarde lei (atat a costat constructia acestei linii ferate) este conducerea S.A.A.F.-Bucuresti de la aceea vreme, care nu a contestat hotararea instantei care a atribuit linia la SC. Tunele Brasov.

-Lupeni- Uricani- Valea de Brazi= 12 km
In prezent, linia este inutilizabila, datorita unui pod peste Jiu distrus.

-Huedin- Calatele HM=14 KM
Linie demontata din teren in 2007, chiar de CFR-INfrastructura!

-Rogoz- Dobresti= 10 km
Prin manevre dubioase, si cu nerespectarea legilor, aceasta liniei ferata ajunge in proprietatea firmei „Sc Capris- Comert srl” (in anul 2000), care, la randul ei, o vinde firmei „Cito-Prax srl” din Brasov (cu numai 7 miliarde lei, in conditiile in care linia valora 68 miliarde lei!), care, in primele zile ale anului 2009, demonteaza linia, cu tot cu sine si traverse!

In afara de aceste linii, s-au desfiintat si demontat din teren chiar si unele linii de racord:
-Faurei- Nisipurile (fosta HM)- "bucla"= 7 km
-Fetesti-Ramificatia Borcea= 4 km
-Dunarea RAM.2- Cernavoda Pod= 4 km
*liniile de pe podurile vechi, care nu mai au catenara, dar sinele mai exista in teren
-Palas- Constanta Port= 5 km, prin tunel.
Ca urmare a inundatiilor din 1992, circulatia feroviare este inchisa pe aceasta linie. Ulterior, structura de rezistenta a tunelului este grav afectata de scurgerile din reteaua de apa-canal a orasului, dar si din conductele petroliere, iar sinele, traversele si catenara sunt furate!
-Ploiesti Crang- Ploiesti Nord= 3 km
Linie demontata din teren in ?
-Lugoj- Textila Post Ajutor Miscare= 4 km
Linie demontata din teren in ?
-racord Timisoara Sud

Astfel, dupa 1999, au fost complet demontate din teren 192 km linie normala.

De asemenea, si celelalte linii inchise circulatiei feroviare se afla intr-o stare precara.
-Dornesti- Siret
Ultimul tren de calatori ajunge la Siret in 2008, in prezent gara Siret fiind pensiune turistica!
-Cacica- Paltinoasa
In 2006, ca urmare a unor alunecari de teren in zona statiei Varfu Dealului HM, linia este inchisa circulatiei feroviare.
-Pojorata- Fundu Moldovei
Ultimul tren de marfa a ajuns la Fundu Moldovei in martie 2008. Linia mai exista pe teren, dar este pe alocuri acoperita de vegetatie si pamant, iar cele 4 poduri peste raul Moldova sunt intr-o stare jalnica.
-Vama-Moldovita
Ca urmare a inundatiilor din 2009, linia este inchisa circulatiei.
--Eforie Nord- Techirghiol
Linia exista in teren, dar este impracticabila (arbusti crescuti pe linie, etc). Linie inaugurata in 1928, in lungime de 3 km. In 2005 au fost facute mici reparatii la terasament. Din 2007 nu a mai trecut nici un tren pe aceasta linie.
--Caciulati- Snagov Plaje HM
Ultimul tren de calatori a circulat in 2006. In prezent linia mai exista in teren, intr-o stare relativ buna. Linia are 16 km, si statiile: Caciulati-Sat h., Ghermanesti h., Snagov-Sat hc., Snagov Plaja HM. A existat si un proiect de legare a ei la magistrala Bucuresti-Ploiesti (la statia Peris) dar nu s-a mai realizat. Initial, statie Snagov Plaja HM avea 5-6 linii. In 2004 a trecut ultimul tren de marfa, si au mai trecut si trenuri turistice.
-Campina- Campinita
Din ianuarie 2009, cand rafinaria Campina este oprita, traficul de marfa pe linia Campina-Campinita inceteaza aproape complet!
--Turceni-Dragotesti, linie electrificata.
Ultimul tren de calatori a circulat in 2002 sau 2003, dupa care linia este inchiriata catre "Complexul Energetic Turceni", fiind folosita la transportul carbunilor. De la Dragotesti o linie industriala continua pana la mina Matasari.
--Golenti- Poiana Mare. In 2009 a circulat ultimul tren de calatori. Are 7 km. Exista in teren. Pe aceasta linie, in anul 2001, au circulat ultimile trenuri mixte (M), din Romania.
-Hateg- Subcetate
Intre Subcetate- Hateg se circula cu maxim 15 km/h, iar, pe liniile din gara Hateg, cu maxim 10 km/h.
-Mintia- Paulis Lunca- Paulis Lunca Grupa Tehnica
Viteza maxima a trenurilor de marfa, pe aceasta linie, este de 15 km/h !
-Ulmeni Salaj- Cehu Silvaniei HM
Ultimul tren de marfa a circulat in 2001. Astazi, fosta HM Cehu Silvaniei (cu 3 linii) este locuinta!

In privinta liniilor de cale ferata ingusta, in 1997, prin decizia ministrului de atunci al transporturilor Traian Basescu, circulatia trenurilor de calatori este suspendata pe aceste linii (cu exceptia liniei Sibiu- Agnita, pe care au circulat trenuri de calatori pana in 2001), in 1998, la "spargerea" SNCFR-ului, aceste linii fiind trecute in adminstrarea SAAF. Ulterior insa, ele sunt grav afectate fie de fenomene naturale (alunecari de teren, inundatii) fie de furturi (in special in judetul Mures sau linia Turda-Campeni).

Astfel, in prezent, in administrarea CFR-Infrastructura mai exista 10.468 km cale ferata, din care: 10.364 km linie normala, 10 km linie incalecata cu 3 sine (ingust+normal) si 94 km linie incalecata cu 4 sine (larg+normal).
Aceasta retea se intinde pana in statiile de frontiera: Diakovo, Campulung la Tisa, Valea Viseului, Vadu Siretului (cu Ucraina UZ), Ungheni, Falciu,Galati-Larga (cu Moldova CFM), Negru Voda, Giurgiu Nord (cu Bulgaria BDZ), Stamora Moravita, Jimbolia (cu Serbia- ), Curtici, Salonta, Episcopia Bihorului, Valea lui Mihai si Berveni (cu Ungaria- MAV).

Sper ca datele prezentate sa fie utile si interesante. Am incercat ca acestea sa fie cat mai corecte posibil, dar daca s-au strecurat grseli imi cer scuze!
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi


Înapoi la ISTORIE FEROVIARA / RAILWAY HISTORY

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 0 vizitatori

Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group
Style by Webdesign www, książki księgarnia internetowa podręczniki