Garile inghetate ale Bucurestiului...

[Daniel]

Am inceput in urma cu aproape un an de zile, o incursiune nocturna prin cele aproximativ 25 din actualele si fostele garil ale Bucurestiului. Proiectul inceput cu Trifu si Zofei, incepe sa se materializeze din aceasta frumoasa noapte de Craciun. Acesta este darul meu in Ajun de Craciun pentru toti membrii si cititorii Railnet.ro!

Am decis sa incep cu o parte din fostele gari ale orasului. Acesta este un material de prezentare a imaginilor de noapte cu zapada, ale acestor cladiri, fara prea multe detalii, ce vor face obiectul altor subiecte.

Nu intimplator, am inceput cu cele de pe fostul racord Gara de Nord - Gara Filaret, deoarece aceasta a fost cea mai veche linie interioara a Bucurestiului. Si nu intimplator, am pornit de la fosta Gara Filaret, cea mai veche din Bucuresti si una din cele mai vechi ale Romaniei, respectiv prima din vechiul Regat...

Cladirea fostei gari Bucuresti Filaret / Foto: Daniel

Gara Filaret

Prima gara a capitalei (si cea mai veche). Construita intre anii 1866 – 1869, si dezafectata in anul 1960, a fost gara terminus a liniei Bucuresti – Giurgiu, construita de catre compania engleza J.T. Barkley si J. Stanforth.

Candva o gara... / Foto: Daniel

Inaugurata la 31 octombrie 1869 si avea un numar de trei linii cu o lungime de 150m fiecare. Cladirea garii a fost o replica de dimensiuni reduse a Garii de Est din Paris si al garii Anhalt din Berlin.

Corpul sudic al garii / Foto: Daniel

In trecut, a mai purtat si denumirea de Bucuresti Sud si se afla pozitionata la km 7+500 pe vechea linie Filaret – Giurgiu. A fost desfiintata la 1 Noiembrie 1960, prilej cu care a fost transformata in autogara. Cladirea fostei gari se afla situata in Bucuresti, la intersectia strazilor Cutitul de Argint cu strada Constantin Istrati pe un aliniament N-W, S-E. De aceea am denumit corpul din partea de S-E corp "sudic" iar pe cel de la N-W, corp "nordic". Pozele au fost facute in noaptea de 24 ianuarie 2011.

Fatada cladirii Garii Filaret /Foto: Daniel

Am pornit din zona corpului sudic al statiei, trecand prin fata ei, mai apoi undeva in dreapta, cum privim din parcul de vis-a-vis, am intrat pe laterala corpului nordic, spre fostele anexe ale statiei si hala metalica ce adapostea candva cele trei peroane cu liniile lor... Am sa las imaginile sa va conduca printr-o poveste de noapte, spusa chiar de catre batranele ziduri, vizitatorului... Oare cine stie cate povesti de viata nocturne s-au derulat pe peroanele acestei gari in alte ierni inghetate, cati alti oameni s-au gandit in noptile reci si geroase, la frumusetea Craciunului, sau cate talpi au calcat zapada in jurul acestor cladiri vechi. Toate aceste povesti de viata le veti putea imagina, doar urmarind ceea ce noi am "trait" in momentul in care am pasit in aceasta veche gara. Emotia cu care am intrat in acest spatiu minunat, nu poate fi descrisa in cuvinte...

Gara vazuta dinspre strada Constantin Istrati (coprul sudic) / Foto: Daniel

Detaliu al corpului sudic inainte de fosta magazie de marfuri / Foto: Daniel

Peste drum de corpul sudic ceea ce candva ar fi fost o anexa a statiei... / Foto: Daniel

Posibil ca aceasta anexa sa fi fost adaugata ulterior construirii statiei / Foto: Daniel

Corpul central al statiei Bucuresti Filaret / Foto: Daniel

Pe langa corpul nordic al cladirii catre fostele peroane... / Foto: Daniel

Opus fostelor peroane, apare un sir de cladiri, foste anexe ale statiei / Foto: Daniel

O fosta anexa a Bucuresti Filaret / Foto: Daniel

Corpul nordic vazut dinspre fosta grupa tehnica a statiei / Foto: Daniel

Ei bine, dupa laterala prin care am patruns in zona fostelor linii ale statiei, a sosit vremea sa exploram si interiorul zonei peroanelor.

Partea dinspre linii a cladirii, cu anexele sale in laterale si Hala Centrala metalica a peroanelor / Foto: Daniel

In stanga intrarea dinspre corpul nordic / Foto: Daniel

Hala acoperita a statiei ce adapostea candva cele trei linii ale statiei... / Foto: Daniel

Hala metalica a peroanelor garii cu aerisire pentru fumul locomotivelor cu aburi... / Foto: Daniel

In prelungirea corpului sudic, vechea magazie de marfuri a statiei / Foto: Daniel

Fatada dinspre peroane a corpului central / Foto: Daniel

Detaliu al structurii metalice originale a acoperisului halei / Foto: Daniel

In locul liniilor, autocare moderne se odihnesc in noaptea inghetata... / Foto: Daniel

Intr-un colt, vechile usi dau catre peroane fara linii... Termopanele ameninta Istoria... / Foto: Daniel

In fostul capat al liniilor, dupa 1960 s-a amenajat o fantana arteziana / Foto: Daniel

O sala de asteptare in corpul nordic, spre peroane / Foto: Daniel

Structuri inghetate... / Foto: Daniel

Stingher, pe unul din peretii corpului central, indica altitudinea catre peroanele pustii... / Foto: Daniel

Usile vechi ale Salii Pasilor Pierduti ai corpului central, catre peroane / Foto: Daniel

Usa de lemn originala a corpului central, studiata de Trifu / Foto: Daniel

Nisa pentru aerisire. Pe aici, aburul batranelor locomotive se ridica spre cer... / Foto: Daniel

Ne luam ramas bun de la povestile inghetate ale fostei gari Filaret... / Foto: Daniel

Dealu Spirii

Gara Dealu Spirii / Foto: Daniel

Cladirea fostei statii se afla in Bucuresti, la intersectia calea 13 Seprembrie cu Strada Progresului (“Trafic greu”). Infiintata la 13 decembrie 1872. Ea facea parte din racordul de cale ferata dintre Gara Filaret si Gara de Nord, racord ce avea sa faca parte din Centura Mica (interioara) a Bucurestiului, din anul 1902 odata cu infiintarea racordului Gara de Nord – Gara Herastrau – Gara Obor.

In stanga ei, in locul sinelor de tramvai erau cele de tren / Foto: Daniel

La infiintare detinea un numar de 4 linii cu o lungime de 350 m. A fost desfiintata la data de 1 Noiembrie 1960. A purtat si denumirea de Gara de Vest sau Bucuresti Vest. Astazi, in cladirea vechii gari Dealu Spirii se afla Circa Financiara a Sectorului 5.

Intrarea principala. Deasupra sta inscriptionat altceva decat numele vechii gari... / Foto: Daniel

Intrarea principala. Numele statiei a fost inlocuit... / Foto: Daniel

Gara Regala Cotroceni

Gara Regala Cotroceni / Foto: Daniel

A fost prima gara regala din Romania. Inaugurata la 1876 in apropierea Palatului Cotroceni, a fost desfiintata odata cu celelate gari de pe linia Gara de Nord – Filaret, in anul 1960. Dupa anul 1930 a fost denumita si Halta Cotroceni, si prin anii ’50 a luat denumirea de Halta Palatul Pionierilor, pana la desfiintare, la 13 Decembrie 1960.

Candva aici opreau trenurile de Giurgiu... / Foto: Daniel

Nu am reusit sa aflu date exacte referitoare la numarul de linii pe care aceasta mica gara il detinea. Insa, pana in 1961 cand inca mai existau linii in zona, era folosita adesea pentru a plimba copii nomenclaturistilor comunisti cu trenurile de placere ale pionierilor. La acea vreme, accesul in Palatul Copiilor era un privilegiu oferit numai odraslelor comunistilor de vaza si securistilor vremii.

Ninsoarea se inteteste / Foto: Daniel

Astazi, este folosita ca intrare pentru presa si vizitatori ai Palatului Cotroceni, dinspre Piata Leul.

Fosta Gara Cotroceni Regala sub asaltul ninsorii / Foto: Daniel

Aceasat a fost prima parte a serialului nostru cu gari inghetate ale Bucurestiului... In urmatoarele parti, ne vom intilni cu alte gari, insa, toate acestea, raman o supriza...

Echipa: Daniel (fotografii de noapte, documentatie), zofei.2006 (documentatie), Trifu22 (conducator auto).

[adycfrbucuresti]

Superbe pozele Dany :X Multumim frumos pentru postarea lor CRACIUN FERICIT!!!!

[Oana Valentina]

Habar nu am avut ca eu trec zi de zi pe loanga o fosta gara.

[klein]

Cladirea din 13 septembrie nu a fost niciodata gara. Statia dealul Spirii se termina la intersectia 13 sept cu Trafic greu astazi. Acolo era bariera de la capatul Bucurestilor... Rampa garii este actuala rampa de la Marmosim (sau ce a mai ramas acolo din fostul stabiliment industrial). Cladirea garii este marcata pe toate hartile undeva pe aceiai latura cu cladirea din poze si era unde astazi este linia de tramvai.

[klein]

Si sa nu uit: cladirea de langa Gara Filaret, peste bulevard, nu a fost nici ea anexa a garii. Anexe ale garii sunt acele cladiri lungi, dispre Fabrica de Chibrituri, care au adapostit administratia liniei Filaret-Giurgiu.

[Daniel]

Din toata literatura de specialitate, si de la oameni mai in varsta ca mine, rezulta ca acea cladire a fost intra-adevar fosta Gara Dealu Spirii. Am sa caut si o harta de prin perioada interbelica si am sa-ti dovedesc asta. Cat despre acele cladiri, intr-adevar nu au fost anexe ale Garii Filaret. Insa, sunt interesante si trebuiau marcate. Craciun fericit!

P.S. Inca ceva: actualul traseu al liniei industriale nu este traseul original al racordului. Vechiul racord trecea fix peste actualele linii de tramvai.

[klein]

Daniel,

primul semn de intrebare trebuie sa ti-l ridice arhitectura cladirii: neoromanesc specific constructiilor din Romania anilor '20-'30.
Cauta apoi pe net harti. Una din cele mai utile, cand vine vorba de Bucurestiul anilor 1900 este cea de aici:

http://urban-plan.ro/harta1911.html

Netul romanesc este (Slava Domunului), din ce in ce mai plin de informatii/imagini/cercetari asupra Bucurestiului vechi. E un adevarat curent in domeniu si pe mine, ca amator de istorie, ma bucura mult.
Uita-te pe harta de la 1911 si cauta sa identifici cladirea garii. Nu o sa gasesti cladirea despre care tu spui ca a fost gara. Ea a fost construita mult mai tarziu, in interbelicul romanesc si a fost dintodeauna institutie publica.
Pe hartile interbelice cladirea garii este marcata in dreptul strazii Paulina.

PS: sper ca discutia noastra sa nu te supere in aceasta Sfanta Zi. Imi plac "disputele" intelectuale, bazate pe argumente... Din pacate acestea lipsesc de multe ori de pe forumurile romanesti cu tematica fero.

[klein]

si arunca un ochi aici:

harta este din 1930 si arata locatia garii..... (dwl poza intreaga din link-ul de pe pagina)...

http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/0 ... nterbelic/

[Daniel]

Ultima harta o aveam si eu din aceeasi sursa cu Galmeanu (lumea e mica, deh). Conform acestei ultime harti, nu apare actuala cladire despre care sustii ca ar fi fost institutie publica. Sa admitem ca nu ar fi asta cladirea (chiar daca in toate cartile de specialitate asa apare). Insa explica-mi in conditiile in care la 1930 nu apare actuala cladire (se vede pe harta ca nu e marcata cu nik, mai ales daca era institutie publica - evident construita la inceputul secolului), unde ar fi fost mai precis cealalta? Nu am gasit nicio referinta in literatura de specialitate la vreo eventuala demolare a cladirii statiei... Sa nu uitam ca din aceasta intersectie (chiar daca din pacate Calea 13 Septembrie nu si-a mai pastrat vechiul aliniament dupa demolarile din anii '80) se racorda linia catre vechea statie "Arsenalul armatei" azi demolata. Pe vechiul ei amplasament se ridica "mareata" Casa a Poporului...

P.S. Cladirea are o arhitecura asemanatoare cu a Garii Obor. Daca ma uit mai atent la harta din 1930, actuala Strada Puisor a luat traseul vechii linii catre Arsenal, asadar si Calea 13 Septembrie a primit un aliniament nou ceva mai la nord, odata cu Strada Puisor. Deci, se poate deduce ca aceasta este intr-adevar cladirea vecghii gari, in conditiile in care nu am intilnit vreo mentiune asupra demolarii vechii statii. In locul in care presupui tu ca ar fi fost vechea gara stiu ca se afla blocuri de locuinte. Demnolarea vechii gari ar fi fost pana la urma trecuta pe undeva in vreo lucrare. Cel mai probabil, calea 13 septembrie a suferit o mutare catre nord in anii '80. De aceea gara ta nu ar trebui sa fie totuna cu cladirea aratata de mine. Oricum, daca gasesti vrei referinta la demolarea cladirii Garii de Vest, o astept si-ti dau dreptate deoarece si eu doresc aflarea adevarului. Nu-mi foloseste la nimic o posibila mistificare a adevarului.

E doar o ipoteza pana una alta.

[klein]

Calea 13 Septembrie nu s-a mutat deloc.
Frontul de case existent si astazi vis-a-vis de cladirea Finantelor Publice si biserica de la intersectia cu Sebastian iti spune clar ca nu a fost niciodata in alta parte....
Gara era amplasata in spatele cladirii despre care vorbim, acolo unde pana de curand era un teren viran. De 5-6 ani s-au construit cateva cladiri de 2 nivele, joase si sunt ceva firme (parca de farmacie). In acel loc exista astazi stratia de tramvai, sensul spre Viilor.

Daca tu consideri ca aia e cladirea garii eu nu te mai contrazic.

PS: iti mai dau un argument: intrarea in cladire este dinspre intersectie, dinspre fosta bariera. Eu nu am vazut niciodata o gara cu o singura intrare, si aia fara orientare spre linii. Inscriptia cu Ministerul Finantelor e originala, a fost dintodeauna pe cladire.

[Daniel]

Nu te contrazic, insa, as vrea si dovezi mai clare: acte oficiale, documente ale vremii citate, etc prin care se precizeaza ca acea cladire a fost demolata. Altfel, voi trage conculuzia ca domnii: Radu Bellu, Serban Lacriteanu, arhitectul Dan Adrian si alti cativa sunt niste mincinosi. Eu din lucrarile dansilor am preluat aceste date. Sincer nu am trait in anul 1960 ca sa stiu cu precizie ce s-a intimplat. In plus, cei de la Infrastructura daca sunt intrebati in privinta acestor aspecte, te trimit la Muzeul CFR, la Domnul Mircea Dorobantu care te trimite si el la lucrarile lui Radu Bellu... Asadar, hai sa venim si cu dovezi concrete, pentru ca altfel, toti cei sus mentionati devin niste simpli mincinosi... Despre asta e vorba, nu am scos eu de la mine datele astea. uite, o referire care imi sta la indemana acum:

Sursa: www.scribd.com

Sursa: www.scribd.com

Sursa
Si intr-unul din volumele lucrarii "Istoricul tractiunii feroviare din Romania" sunt prezentate aceleasi informatii.

[Daniel]

Lasam polemicile asupra fostei Gari Dealu Spirii penttru un alt subiect, si ne continuam calatoria noastra nocturna printre fostele si actualele gari ale Bucurestiului, infruntand frigul si nametii... E drept ca anul acesta iarna a fost zgarcita cu noi in privinta zapezii, insa imaginile din iarna trecuta, ne duc cu gandul la o ninsoare ce va sa vina cat de curand.

Asadar, ne pregatim pentru o iesire mai lunga din Bucuresti si ne vom indrepta catre garile de pe Linia de Centura. Am decis sa iesim prin Gara Obor, catre Pantelimon. De acolo in episoadele urmatoare ne vom indrepta catre Mogosoaia prin Voluntari si Otopeni. De acolo vom continua calatoria noastra pe mai departe.

Gara Bucuresti Obor

Cladirea statiei vazuta dinspre Strada Garii Obor / Foto: Daniel

A fost inaugurata la 1 Aprilie 1902. In trecut a purtat si denumirea de Bucuresti Est si se afla la kilometrul 14+500. Din anumite studii referitoare la arhitectul care a proiectat aceasta gara, se pare ca ar fi vorba despre celebrul Petre Antonescu sau vreunul din discipolii sai. Din pacate se pare ca nu s-au gasit documente care sa mentioneze cine anume a proiectat-o. Cladirea este inclusa in lista monumentelor istorice. *Cladirea, dupa cercertarile noastre recente, este poriectata de catre celebrul arhitect roman Victor Stefanescu. Argumentul principal sunt elementele arhitecturale si stilul neobrancovenesc similare cladirii actualului Muzeu Geologic din Bucuresti, in fapt cladirea Institutului Geologic (primul institut infiintat in Europa), terminata in anul 1908.

In stanga cladirii statiei se afla o alee pietonala de acces catre Linia 1 / Foto: Daniel

Intr-un index alfabetic al statiilor din anul 1956 al CFR, statia apare cu indicativul 100 4 2 pe sectia de circulatie cu numarul 42 avand numarul de ordine 03. Asadar, era a treia statie pe fostul racord Baneasa – Obor la acea vreme, racord inaugurat la aceeasi data cu statia.

Din pacate nu am reusit sa aflu cate linii a avut statia la infiintare si lungimea medie a lor. Nu am gasit date referitoare la situatia de astazi, si nici nu sunt disponibile in vreun material oficial sau neoficial referitor la aceasta gara, insa, dupa situatia gasita pe teren, exista un numar de 7 linii, din care 5 apartin grupei de calatori si doua sunt abatute pentru marfa, folosite ocazional. In prezent ultmele 2 linii sunt folosite cu precadere la gararea vagoanelor cu revizia expirata. Liniile au o lungime medie de circa 300 de metri. Mai exista cateva abatute desfiintate. Statia este centralizata cu sistem CED CR 3, BLA cu macaze manuale dotate cu cheie.

Remiza de vagoane a Garii Obor. / Foto: Daniel

Statia detine si o remiza de vagoane de calatori in capatul Y. O pasarela inaugurata undeva pe la inceputul anilor ’30 ai secolului trecut supratraverseaza statia in acest capat, separand virtual zona peroanelor de grupa de vagoane.

Vechi vagoane ale CFR-ului se odihnesc in ger. / Foto: Daniel

Dar sa lasam informatiile si datele istorice legate de aceasta gara pentru un viitor subiect ce va avea in vedere descrierea completa a acesteia. Haideti sa exploram statia Bucuresti Obor intr-o noapte geroasa de iarna…

Portalul Garii Obor in noaptea rece / Foto: Daniel

Sala pasilor pierduti vazuta dinspre Strada Garii Obor. / Foto: Daniel

Imagine din sala pasilor pierduti catre peroane / Foto: Daniel

Nametii 'inunda' peroanele si liniile Garii Obor... / Foto: Daniel

Acoperisul peronului liniei 1 cu coloanele sale metalice si suportii cu trafor, nemodificati din 1902... / Foto: Daniel

Sa mergem putin si pe pasarela pietonala de metal de unde vom explora alte lucruri interesante:

Un vechi turn de apa si instalatii ale grupei tehnice (in capatul Y al statiei). / Foto: Daniel

Vagoane garate in remiza Obor / Foto: Daniel

O masina a Depoului Bucuresti Calatori detasata la lucru in Obor asteapta plecarea / Foto: Daniel

Panorama a vagoanelor din remiza Statiei Obor. / Foto: Daniel

Vagoane de epoca - seria 28-29, Breda, Hecht si IVA... / Foto: Daniel

Catre peroanele Garii Obor de pe vechea pasarela pietonala metalica. / Foto: Daniel

Un Sulzer la manevra cu un vagon tip B70 AB spulbera linistea noptii... / Foto: Daniel

Plan apropiat al peronului Liniei 1 Bucuresti Obor. / Foto: Daniel

Lasam Gara Bucuresti Obor, cu visele si povestile sale de noapte mai vechi de un secol, si mai luam cateva imagini cu aceasta... De aici ne indreptam catre prima statie ramasa pe aceasta linie: Pantelimon.

Imagine de ansamblu a coprului central si al unei parti din aripa estica a cladirii / Foto: Daniel

Fatada Garii Obor vazuta dinspre zona Baicului / Foto: Daniel

Gara Pantelimon

Gara Pantelimon - cladirea veche / Foto: Daniel

Statia se afla astazi la marginea comunei Voluntari (Jud. Ilfov), in apropierea complexului “Dragonul Rosu” pe Magistrala 800 (Bucuresti – Constanta). A fost infiintata la data de 17 Noiembrie 1886. Nu am gasit date referitoare la numarul de linii initial si nici la arhitectul care a proiectat-o. La inaugurare, statia a fost dotata (la fel ca toate de pe linia Bucuresti – Constanta) cu cladiri de calatori, birou de miscare, cabine de acari si instalatii de tip MORSE ce au functionat pana in anul 1961 cand au fot inlocuite cu instalatii pentru cai libere. Astazi, cladirea vechii statii a fost abandonata in toamna anului 2006 dupa lucrarile de modernizare de pe Magistrala 800. Din anul 1977 odata cu electrificarea sectiei a primit sistem tip CED, iar din 2006 sistem CE.

In capat se zareste noua cladire a SCB-urilor. / Foto: Daniel

In anul 1956 Statia Pantelimon avea codul: 100 6 1, localizata pe sectia de circulatie cu numarul 22. Pozitia pe sectie era 03, asadar a treia statie de pe sectie la acea data.

In prezent statia detine un numar de 6 linii cu o lungime medie de 750 de metri. Exista si o a saptea linie abatuta care se termina undeva pe la jumatatea statiei. Gara a mai primit dupa modernizarea din 2006 o noua si moderna pasarela pietonala metalica in capatul Y al acesteia.

Vedere de ansamblu a Garii Pantelimon cu toate cele trei cladiri ale statiei / Foto: Daniel

Printre cladirile si anexele initiale ale statiei s-au mai pastrat cladirea de calatori a statiei, si anexa cu grupul sanitar pentru publicul calator. In anul 1977 s-a construit si noua cladire a statiei ce adaposteste instalatiile tip CED precum si Biroul de Miscare.

Sa vedem cum se prezinta si aceasta gara in noaptea rece…

Din capatul X catre peroanele garii / Foto: Daniel

Vechea gara de la 1886 impreuna cu WC-ul, marturii ale vechii statii / Foto: Daniel

Etajul cladirii / Foto: Daniel

Corpul central al cladirii si o parte din aripa de vest / Foto: Daniel

O constructie 'tip' ce pare a fi executata in maniera lui Anghel Saligny / Foto: Daniel

Vechiul WC al statiei aproape daramat sub 'imperiul' frigului... / Foto: Daniel

Vedere asupra noii cladiri a statiei de la linia III / Foto: Daniel

Cladirea noua a CED-urilor inaugurata in 1977 / Foto: Daniel

Catenara moderna vazuta din capatul X al peroanelor de la linia III / Foto: Daniel

In departare semnalele de iesire in directia X a statiei catre Constanta / Foto: Daniel

Liniile I, II si III in capatul Y al statiei / Foto: Daniel

Zapada incepe sa se topeasca si pe peroanele Garii Pantelimon... / Foto: Daniel

Vechile WC-uri ale statiei versus noua pasarela moderna ce parca ameninta Istoria... / Foto: Daniel

Haideti sa urcam si pe noua pasarela pietonala a Garii Pantelimon:

Cladirea veche a Garii Pantelimon vazuta pe sub noua pasarela pietonala / Foto: Daniel

Acces pe pasarela de la peronul liniei III la cel al liniei I. / Foto: Daniel

Catre luminile inghetate din intunericul pasarelei / Foto: Daniel

Imagine a pasarelei pietonale / Foto: Daniel

Undeva in stanga jos, 'pasageri' inghetati asteapta un tren ce nu mai vine la miez de noapte... / Foto: Daniel

De partea cealalta catre iesirea din capatul Y al statiei:

Semnalele de iesire din capatul Y al Garii Pantelimon catre Obor si Baneasa / Foto: Daniel

Masina 60-679-5 sosita din BC catre Gara Obor pentru trenul de Oltenita / Foto: Daniel

In stanga statiei, catre complexul comercial, a existat o alta linie dezafectata... / Foto: Daniel

Astazi fosta linie a ramas un simplu drum de pamant... / Foto: Daniel

Ne intoarcem privirea catre peroanele Garii Pantelimon (catre capatul X al statiei):

Cladirea veche isi doarme somnul rece... / Foto: Daniel

O ultima privire asupra acestei anexe vechi... / Foto: Daniel

Va astept intr-o noua aventura nocturna impreuna cu ehipa Railnet.ro!

Panorama inghetata a statiei Pantelimon de pe noul pod pietonal / Foto: Daniel

Aceasta a fost partea a doua a acestei incursiuni nocturne. In urmatorul episod garile: Voluntari, Otopeni si Mogosoaia.

Echipa: Daniel (fotografii de noapte, documentatie), zofei.2006 (documentatie), Trifu22 (conducator auto).

[Daniel]

Asa dupa cum am promis, mergem mai departe cu partea a treia a acestei prezentari ale garilor Complexului Feroviar Bucuresti pe noapte, cu zapada...


Gara Voluntari

Vechea gara Constantin David, astazi Voluntari / Foto: Daniel

Anul inaugurarii statiei din pacate nu l-am putut afla, deoarece literatura de specialitate nu ofera cine stie ce informatii referitoare la multe din garile de pe Centura. Insa, toate garile de pe centura au la baza foste statii militare ce deserveau vechea Linie a Forturilor. La ora actuala fostele statii militare ale forturilor fie au ramas in incinta unor unitatti militare (o parte desfiintate) fie au fost demolate sau transformate. Din pacate cei de la Infrastructura S.A. nu au putut sa ne lamureasca prea mult in aceasta privinta. Raspunsul primit de catre Zofei din partea celor de la “Infra” a fost ceva de genul: “Du-te la Muzeul CFR”, de unde Ing. Mircea Dorobantu iti recomanda cu caldura “Mica monografie…” a lui Radu Bellu, o lucrare plina de lacune si erori grave in privinta istoriei feroviare… Gurile rele spun ca multe din documentele de arhiva de patrimoniu ale CFR au sfarsit arse, ori aruncate la gunoi, sau vandute pe la diversi colectionari de amintiri feroviare…

Spatele vechii cladiri a statiei Constantin David, azi Voluntari / Foto: Daniel

Asadar Statia Voluntari la fel ca celelate ale Centurii Mari a Bucurestiului isi gasesc originea undeva prin anul 1889 odata cu finalizarea lucrarilor la sistemul de fortificatii al Bucurestiului. Pana pe la inceputul anilor 1990 (posibil dupa anul 1992) statia a purtat denumirea de Constanin David. Ulterior a fost redenumita in Voluntari pana in ziua de astazi.

Fosta cladire a statiei Voluntari si linile sale / Foto: Daniel

Statia pare a fi realizata in primii ani de dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial. Cea mai veche mentionare a ei pe care am gasit-o prin documentele de arhiva dateaza din anul 1956, unde apare cu denumirea de Constantin David, codul 100 4 5 cu numarul de ordine 05 pe sectia de circulatie 46.

Imagine de ansamblu a liniilor inghetate si inzapezite ale statiei Voluntari catre capatul X / Foto: Daniel

Insa, dupa constructia cladirii vechi a statiei, putem aproxima ca a fost inaugurata undeva pe la finele anilor ’40. Dupa anul 1951 s-au refolosit vechile linii si statii ale forturilor, un proces indelungat in urma caruia este posibil ca si aceasta statie sa fi fost redata circulatiei.

Noua cladire a SCB-urilor in spatele brazilor incarcati de nea. / Foto: Daniel

Statia detine 7 linii cu o lungime medie de circa 750m. Primele 5 linii ale statiei sunt electrificate. De aici se racordeaza si o linie industriala catre un siloz, in lungime de 500m, construita pe la finele anilor 1970.

In departare semnalele de iesire in directia X a statiei arata ca sectia este inchisa... / Foto: Daniel

Intre anii 1970-1972 odata cu dublarea liniei de la Otopeni la Constantin David si realizarea racordului catre Pasarea, se realizeaza si o grupa de primire dupa capatul X al statiei, cu un numar de 5 linii cu o lungime de 400m, dat in exploatare in anul 1972, pentru traficul de marfuri. Tot din aceasta grupa se racorda o linie industriala catre o unitate economica desfiintata astazi, si cel mai important, de aici pleaca si racordul cu Gara Pantelimon.

Spre capatul X al statiei - in dreapta vechea cladire / Foto: Daniel

Centralizarea electrodinamica a statiilor a fost un proces inceput in anul 1962 si terminat in anul 1972. Tot atunci in statia Constantin David s-a introdus BLA-ul si instalatia de autostop. In 1972 statia a primit noua cladire a CED-urilor.

Fatada cladirii SCB-urilor / Foto: Daniel

Biroul de miscare al statiei Voluntari / Foto: Daniel

Spatele noii cladiri. / Foto: Daniel

Sala releelor de la etaj. / Foto: Daniel

Cele doua cladiri ale statiei Voluntari vazute din spate / Foto: Daniel

In anul 1977 se electrifica si sectorul de nord al centurii capitalei intre garile Chiajna si Dudesti – Cioplea, inclusiv statia Constantin David.

Catre capatul Y al statiei. / Foto: Daniel

Primele 5 linii electrificate si catenara in directia Y a liniei de Centura. In plan indepartat semnalele de iesire ale statiei. / Foto: Daniel

Zapada a inghitit liniile catre Otopeni... / Foto: Daniel

Candva o cladire de gara... /Foto: Daniel

Gara Otopeni

Cladirea si anexele Garii Otopeni vazute dinspre Soseaua de Centura / Foto: Daniel

Cladirea veche este posibil sa fi fost construita pe la finele anilor ’40 ale secolului trecut. Despre data infiintarii statiei nu am gasit informatii precise, la fel ca in cazul statiei Voluntari. Nici numarul initial de linii nu am reusit sa-l aflam. Aceasta cladire este una “tip” similara cu cladirile altor cateva statii de pe Linia de Centura.

Cele trei cladiri ale Statiei Otopeni / Foto: Daniel

In “Indexul alfabetic al statiilor” din anul 1956, statia Otopeni apare cu codul 100 4 2, pe sectia de circulatie cu numarul 46. Numarul de ordine al statiei era 02, asadar a doua de pe aceasta sectie.

Fosta cladire a Garii Otopeni vazuta dinspre Soseaua de Centura (29.12.2010) / Foto: Daniel

Astazi, in statia de C.F. Otopeni, aflata in apropierea fostului fort cu acelasi nume (astazi unitate militara), mai gasim vechea cladire de calatori a statiei, cu un W.C. public, alei cu gard viu, vechi stalpi de iluminatie si urme ale dotarilor specifice, precum si o noua cladire a statiei ce adaposteste releele SCB precum si Biroul de Miscare, undeva la parterul cladirii, constructie adaugata in anul 1972, odata cu dotarea sectiei cu instalatii de tip CED, BLA si instalatie de autostop.

Cladirea ce adaposteste Biroul de Miscare si instalatiile SCB / Foto: Daniel

Spatele cladirii SCB-urilor / Foto: Daniel

Cladirea SCB-urior inaugurata in anul 1972 in prim plan. / Foto: Daniel

Statia detine un numar de 7 linii, dintre care 4 electrificate, iar a saptea desfiintata. Lungimea lor este de 750 de metri.

Liniile statiei Otopeni in directia X catre Voluntari. / Foto: Daniel

De la peronul liniei I a Garii Otopeni in directia X / Foto: Daniel

Liniile inzapezite ale Otopeniului in directia Y a liniei. / Foto: Daniel

Tot in directia Y catre Mogosoaia, se inalta un nou pod rutier. / Foto: Daniel

In anul 1998 vechea cladire de calatori a Garii Otopeni a fost desfiintata si transformata in locuinte de serviciu, vandute ulterior locatarilor. In 2008 in urma demararii programului de fluidizare a traficului rutier pe soseaua de centura a capitalei, cladirea a trecut in prorietatea CNADR, locatarii fiind expropriati si despagubiti iar terenul aferent a fost declarat de utilitate publica. La inceputul anului trecut, porticul vechii cladiri fost demolat pentru a face loc noilor benzi de circulatie ale soselei de centura din zona.

Fosta cladire a Garii Otopeni dezafectata in 2008 / Foto: Daniel

Spatele cladirii vechi a Garii Otopeni. / Foto: Daniel

W.C.-ul statiei, una din anexele vechi ale statiei ramasa inca in picioare / Foto: Daniel

Noua cladire a statiei vazuta dinspre linii. / Foto: Daniel

Dincolo de semnalele din capatul Y al statiei semnalele de iesire indica linie inchisa / Foto: Daniel

La data realizarii acestor fotografii, circulatia intre Otopeni si Mogosoaia era inchisa, din cauza construirii unui nou pod rutier de supratraversare a liniilor de centura in zona. Semnalele indicau culoarea rosie in ambele capete ale statiei, deoarece aceasta portiune a fost inchisa circulatiei. Astazi, catenara de sub noul pod a fost refacuta, insa nu si pe tot traseul liniilor, care au fost burate pe tot cuprinsul parcursului, de la Mogosoaia pana la Voluntari. La inceputul anului 2011 porticul fostei cladiri de calatori a disparut sub lamele buldozerelor pentru a face loc unei noi benzi a Soselei de Centura…

Porticul fostei gari, astazi disparut... / Foto: Daniel

Gara Mogosoaia

Gara Mogosoaia / Foto: Daniel

Statia a fost inaugurata la data de 11 Noiembrie 1943, iar lucrarile au debutat in anul 1941 odata cu construirea Magistralei 700. Statia se afla la km 13+075. La infiintare statia avea un numar de 5 linii cu o lungime medie de 280m. Pana in anul 1997 numarul de linii a crescut la 7 linii cu o lungime de 979m. Dupa anul 2005, a ajuns la un numar de 8 linii.

Semnale de iesire spre capatul X al statiei. / Foto: Daniel

Catre capatul X al statiei spre Otopeni si Balotesti / Foto: Daniel

Spre capatul Y / Foto: Daniel

Semnale de iesire catre Bucuresti pe M700 / Foto: Daniel

Astazi statia are un numar total de 8 linii. De aici se racordeaza doua linii industriale: ROMPETROL si o a doua catre un viitor parc industrial ce va fi construit in Mogosoaia. Linia 3 este linie directa. Primele 6 linii sunt electrificate, proces realizat in anul 1977. Ultimele doua fac parte din vechea linie a forturilor – o directa si o fosta abatuta. Din cele 6 electrificate, doua pleaca spre Punct Racordare Buciumeni si alte doua spre Gara Otopeni, iar o alta spre BCT.

Primele trei linii ale statiei vazute catre cladiri in directia Y. / Foto: Daniel

Cele sase linii electrificate in directia X. / Foto: Daniel

Panorama a celor 6 linii electrificate catre capatul X / Foto: Daniel

Semnalele de iesire spre Balotesti si Otopeni. / Foto: Daniel

Peronul liniei I catre Biroul de Miscare / Foto: Daniel

Inca de la inaugurare, statia a fost dotata cu cladire de calatori, Birou de Miscare, cabine acari, locuinte de serviciu, coloane hidraulice si elevator de carbuni, etc. A fost dotata de asemenea cu instalatii de tip MORSE ce au functionat pana in anul 1960 cand au fost inlocuite cu instalatii telefonice pentru linii libere, instalatii de asigurare a macazelor, tablouri cu chei si bloc exterior, semnale tip Banovici. Din anul 1968 s-a trecut la CED – CR3, iar in 1969 instalatii BLAS, urmand ca in 1977 sa primeasca instalatii tip CLA.

Cladirea SCB-urilor vazuta dinspre linii /Foto: Daniel

Cladirea noua ce adaposteste la parter Biroul de Miscare / Foto: Daniel

Cladirea SCB vazuta din spatele garii. / Foto: Daniel

In anul 1956, Gara Mogosoaia apare cu codul 100 5 1, pe sectia cu numarul 16, fiind prima ca numerotare de pe aceasta sectie de circulatie.

Vechea cladire de calatori / Foto: Daniel

Statia detine fosta cladire de calatori, in care exista un birou al celor de la “Infrastructura” precum si un sediu al Politiei T.F. Alaturi de acestea in anul 1968 s-a ridicat si noua cladire ce adaposteste Biroul de Miscare precum si releele SCB la etaj. Cele doua corpuri de cladire sun unite intre ele de arcade din beton. Undeva la circa 15 metri fata de axul caii ferate intalnim un corp de cladiri ale locuintelor de serviciu, un turn de apa, precum si o fantana.

Cladirile inghetate vazute din spatele garii / Foto: Daniel

Fantana aflata in fata locuintelor de serviciu / Foto: Daniel

La minus 24 de grade... / Foto: Daniel

Incremenire... / Foto: Daniel

Locuinte de serviciu si turn de apa in spatele garii la circa 15 m de axul caii ferate / Foto: Daniel

La Politie e lumina... / Foto: Daniel

Nu se mai aud decat instalatiile SCB si suieratul vantului rece... / Foto: Daniel

Fantana amenajata in anul 1941 / Foto: Daniel

Aici se incheie si cea de-a treia parte a incurisunii noastre nocturne. De azi inainte tot acest subiect este dedicat memoriei unchiului meu Victor, care a plecat recent dintre noi, mult prea devreme... Dumnezeu sa-l odihneasca in pace...


Echipa: Daniel (fotografii de noapte, documentatie), zofei.2006 (documentatie), Trifu22 (conducator auto).

[Daniel]

Ei bine, continuam prezentarea garilor din Complexul Bucuresti, in aceasta noua parte a serialului nostru.

P.O. Ramificatie Macaz Buciumeni

Buciumeniul cufundat in intuneric... / Foto: Daniel

Statia a fost construita in anul 1943 odata cu racordul dintre Chitila si Mogosoaia, precum si Buftea cu Mogosoaia. Necesitatea aparitiei acestui punct de racordare a fost dictata de inaugurarea liniilor: Bucuresti – Urziceni – Faurei si Bucuresti – Videle, ce au impus o sistematizare asupra nodului feroviar Chitila. Acesta este ultimul avanpost din nord al Complexulului Bucuresti. In acelasi timp, Postul Buciumeni impreuna cu noua racordare au completat Centura Feroviara de Nord a Capitalei, dupa dezafectarea unei portiuni a vechii Linii a Forturilor, intre statiile Chitila Marfuri si Fortul Mogosoaia catre Otopeni.

Fatada cladirii statiei Buciumeni dinspre linii. / Foto: Daniel

Laterala a cladirii statiei dinspre capatul Y al liniei. / Foto: Daniel

Spatele fatadei de sud a cladirii P.O. Buciumeni. / Foto: Daniel

Statia Buciumeni vazuta dinspre racordul catre Mogosoaia. / Foto: Daniel

Statia detine un numar de 4 linii, dintre care doua directe ale Magistralei 300, si inca doua de racordare, prevazute in capete cu linii de evitare, respectiv racordul cu Statia Mogosoaia si cel cu Statia Sabareni. Trei dintre aceste linii sunt electrificate inca din anul 1977, respectiv liniile directe ale M300 si racordul cu Mogosoaia. Cel cu Sabareni nu este electrificat. Macazurile pe 901 sunt comandate de la Sabareni. Pe cele doua racorduri ale statiei circula exclusiv trenuri de marfa dinspre Linia 901, Magistrala 700, Magistrala 300.

Cele doua linii directe ale M300 si linia de evitare din capatul racordului catre Mogosoaia. / Foto: Daniel

Capatul liniei de evitare a racordului Mogosoaia - Buciumeni / Foto: Daniel

Imagine de ansamblu a cladirii P.O.Rac.Mac. Buciumeni dinspre directia Y a liniilor / Foto: Daniel

In dreapta racordarea catre Mogosoaia in directia X a liniei. / Foto: Daniel

Macaz si pichet de cale in zona de racordare M300 - M700 via Mogosoaia / Foto: Daniel

Separator la macazul catre Buciumeni. / Foto: Daniel

Vedere de ansamblu a Buciumeniului dinspre capatul X al statiei. / Foto: Daniel

O alta panorama a statiei dinspre Mogosoaia / Foto: Daniel

Cladirea statiei adaposteste instalatiile de tip CE comandate de la Chitila. In anul 2002 odata cu demararea lucrarilor de modernizare la Magistrala 300 statia a pierdut cele doua peroane pe care le detinea initial la cele doua linii curente. Statia este inzestrata doar cu semnale de parcurs (de intrare dinspre Buftea, fara semnale de iesire catre Chitila). Statia controleaza triunghiul Buciumeni – Mogosoaia – Buftea precum si trecerea de nivel cu DN1A a racordului Buciumeni – Mogosoaia. In aceasta statie opresc doua perechi de trenuri pe zi pentru schimbul personalului.

Cele doua semnale de parcurs ale Buciumeniului dinspre Buftea. / Foto: Daniel

Intrarea in Buciumeni dinspre directia X a liniei la km 13+9 / Foto: Daniel

Ger si stele la Buciumeni. / Foto: Daniel

Catre racordarea cu statia Sabareni in capatul Y al statiei. / Foto: Daniel

In departare se observa semnalele de trecere catre Buftea. / Foto: Daniel

'Rail-end' / Foto: Daniel

P.O. Ram. Mc. Buciumeni. / Foto: Daniel

Zapada si final de linie / Foto: Daniel

In departare, luminile Buciumeniului. / Foto: Daniel

Gara Chitila

Vedere panoramica a cladirii de calatori Chitila / Foto: Daniel

In continuarea traseului nostru, va voi prezenta si Gara Chitila. Imaginile au fost realizate in mare parte pe la inceputul anului 2011 cu exceptia catorva mai recente. De atunci si pana acum cladirea de calatori a statiei Chitila a intrat intr-un amplu proces de renovare si restaurare ce se desfasoara si in acest moment. Cu atat mai mult, prezentarea de fata va ramane un document istoric in imagini asupra aspectului cladirii, anterior renovarii sale.

'Fantoma' unei locomotive la Chitila. / Foto: Daniel

Scurt istoric: Inaugurata la data de 13.09.1872, odata cu linia Bucuresti – Ploiesti – Buzau – Galati – Tecuci, cu ramurile Chitila – Pitesti si Tecuci – Barlad. Insa, fiind construita de catre Concesiunea H.B. Stroussberg si terminata de catre Societatea Actionarilor C.F.R., statia si linia de care apartine, au o poveste ceva mai controversata. Concesiunea Stroussberg, a fost cea mai paguboasa din Istoria Cailor Ferate Romane.

O 'punte' spre trecut... / Foto: Daniel

Se stie ca lucrarile au fost prost executate. In consecinta statia Chitila nu a facut nici ea exceptie, si nu a putut fi data in folosinta la data inaugurarii. Statia a fost redeschisa de abia la data de 1 Mai 1880, dupa rascumpararea de catre Statul Roman, in urma proastei executii a liniilor. Nu rezistasera ploilor si au fost inchise…

Un vechi canton in capatul X al statiei, astazi locuinta. / Foto: Daniel

Prima modernizare radicala a statiei a avut loc dupa anul 1880 si cuprindea: materialul rulant, infrastructura si suprastructura caii, lucrari de arta, instalatii de siguranta a circulatiei.

Amintiri inghetate... / Foto: Daniel

Intre vechi si nou prin zapada timpului / Foto: Daniel

Cea de-a doua mare modernizare a avut loc in anul 1943 odata cu modificarea circulatiei in zona nodului feroviar Chitila ca urmare a inaugurarii Magistralelor 700 si 900. Ultima modernizare a avut loc pe la finele anilor 1970 ai Secolului trecut.

Un tren spulbera zapada pe langa un fost post al statiei din capatul X / Foto: Daniel

Generalitati: Statia Chitila, se afla la km 9+451 si la initial, avea un numar de 4 linii cu o lungime de 320m. Dupa anul 1997 statia detinea un numar de 11 linii cu o lungime de circa 870m, configuratie in care se afla pastrata si astazi. La finele anului trecut, liniile au fost prelungite cu circa 2m pentru a face fata traficului de marfa al operatorilor privati care a crescut simtior in ultimii ani.

Viteza la linia 1 Chitila / Foto: Daniel

Imagine a primelor 3 linii ale statiei Chitila si peroanele acestora / Foto: Daniel

Un personal oprit la linia 3 Chitila / Foto: Daniel

Catre iesirea spre capatul X al statiei de la peronul liniei I / Foto: Daniel

Capatul X vazut din dreptul liniei 8. / Foto: Daniel

Imagine de ansamblu a liniilor statiei in directia X / Foto: Daniel

La linia 2 un tren dinspre Ploiesti spulbera zapada si linistea statiei / Foto: Daniel

Imagine de Ansamblu catre capatul X al statiei cu semnalele de iesire / Foto: Daniel

Un tren al GFR pleca de la linia 8 catre Brazi / Foto: Daniel

Masina 41-0767-8 a Dep. B.C. ca tampon la linia 3 Chitila / Foto: Daniel

Un alt marfar pregatit de plecare catre capatul X al statiei / Foto: Daniel

Panorama a liniilor catre capatul Y al statiei / Foto: Daniel

Imagine de ansamblu catre capatul Y al statiei spre semnalele de iesire / Foto: Daniel

Liniile 1, 2 si 3 sunt linii directe, celelalte fiind abatute. Din cele 11 linii ale statie numai primele 9 sunt electrificate, liniile 10 si 11 fiind abatutele neelectrificate ale statiei. In anul 1956 statia Chitila avea codul 100 9 1, plasata pe sectia de circulatie 05 cu numarul de ordine 1. In zona a functionat si statia Chitila Economat, care in acelasi an avea codul 100 9 2 cu numarul de ordine 2, astazi desfiintata si din care se mai pastreaza cladirea unui depozit cu rampa in zona liniilor 10 si 11.

De la peronul liniei III catre 'Chitila Economat' / Foto: Daniel

De la Chitila Economat se racorda o alta linie catre fosta Divize Ls Chitila / Foto: Daniel

Vechiul depozit cu rampe al fostei statii Chitila Economat / Foto: Daniel

Linia 10, folosita ocazional pentru garare, strajuie fosta Chitila Economat / Foto: Daniel

Foste vagoane ale SLC, un Ganz si o IVA de dormit pe linia 11 Chitila / Foto: Daniel

'Ger naprasnic' / Foto: Daniel

Panorama a ansamblului de cladiri ale statiei Chitila / Foto: Daniel

Chitila a fost dotata inca de la inaugurare cu cladire de calatori, anexe administrative, locuinte de serviciu si un depozit cu rampa de incarcare/descarcare, cantoane si alte anexe.

Veche anexa a statiei de calatori devenita locuinta si renovata frumos / Foto: Daniel

Haideti sa exploram putin cladirea de calatori a Garii Chitila:

O imagine a cladirii de calatori a Chitilei dinspre Piata Garii din localitatea cu acelasi nume / Foto: Daniel

Intrarea in sala pasilor pierduti dinspre Piata Garii / Foto: Daniel

Din mica sala a pasilor pierduti unde se afla ghiseele de bilete, catre peronul liniei 1 / Foto: Daniel

Imagine a peronului liniei I / Foto: Daniel

Intrarea catre sala de asteptare a statiei Chitila de la peronul Liniei I / Foto: Daniel

Imagine de ansamblu a salii de asteptare / Foto: Daniel

O veche soba de teracota aflata in sala de asteptare / Foto: Daniel

Ferestre si banci vechi de lemn / Foto: Daniel

Detaliu al unei banci foarte vechi / Foto: Daniel

Dincolo de usa peronul liniei I / Foto: Daniel

Panorama a vechii sali de asteptare / Foto: Daniel

Usa de acces si geamurile salii de asteptare / Foto: Daniel

In capatul nordic al statiei langa pasajul pietonal postul de Politie TF al Chitilei / Foto: Daniel

Aceeasi fosta anexa vazuta de la peronul liniei 3 / Foto: Daniel

Liniile si cladirea statiei Chitila vazute de la fosta Chitila Economat / Foto: Daniel

Dupa anii 1960 statia a primit si o sectie IFTE care se ocupa de intretinerea retelei electrice. Tot in aceasta perioada s-a construit si un pasaj pietonal subteran iar statia a fost dotata cu o cladire turn a SCB-urilor de unde un operator RC supravegheaza activitatile si traficul feroviar. In zona se gaseste si Sectia Linii Chitila, precum si un punct de revizie al CFR Marfa. Astazi statia este centralizata electronic, la fel ca majoritatea statiilor de pe magistrala 300, dupa modernizare.

Catre sectia Electrificare din Chitila aflata in capatul X al statiei / Foto: Daniel

Hala Electrificare Linii de la Chitila / Foto: Daniel

Intrarea in pasajul pietonal subteran dinspre zona Pietei garii / Foto: Daniel

Culoar al pasajului subteran pietonal / Foto: Daniel

Iesire din pasaj catre 'Piata Garii' / Foto: Daniel

Iesire din pasaj catre peronul liniei 3 / Foto: Daniel

Picheti de linie si racordare a liniilor 10, 11 si Ls in zona iesirii din pasajul subteran al statiei / Foto: Daniel

La iesirea din pasaj gerul isi face simtita prezenta / Foto: Daniel

Turnul de control ce adaposteste si instalatiile de Centralizare / Foto: Daniel

De la linia 10 catre capatul X al statiei spre semnalul de iesire / Foto: Daniel

Candva un vagon 'Ganz' de dormit / Foto: Daniel

Intuneric si ger / Foto: Daniel

Umbrele trecutului privesc uimite prezentul inzapezit... / Foto: Daniel

Punct de revizie vagoane la linia 10 sub 'patura' zapezii / Foto: Daniel

Masina tampon asteapta in linistea noptii / Foto: Daniel

Din statia Chitila se racordau un numar de 16 linii industriale, infiintate intre anii 1924 – 1983. Una din ele, si cea mai cunoscuta a fost linia LAROMET infiintata in anul 1948 cu o lungime de 3.578m (astazi desfiintata). Cea mai lunga insa, a fost linia BAI CCCF, de 4.320m construita in anul 1972.

Vedere panoramica a cladirii de calatori Chitila / Foto: Daniel

Aici se incheie acest nou capitol al "Garilor Inghetate". In episodul urmator, vom ajunge in garile: Chiajna, Bucuresti Vest si Varteju. Cu speranta ca v-a placut si aceasta parte, va astept cu drag intr-o noua calatorie nocturna printre Garile inghetate ale Bucurestiului...

Sfarsit de poveste... / Foto: Daniel

Echipa: Daniel (fotografii de noapte, documentatie), zofei.2006 (documentatie), Trifu22 (docmentare, conducator auto).

[Daniel]

Iata ca la aproape un an de la intreruperea acestei serii, revin cu statia Chiajna, urmatoarea in perpiplul nostru nocturn, concentrat in acest moment pe zona liniei de centura a Bucurestiului.

Chiajna

Statia CFR Chiajna la 26.01.2011 (cladirea noua a SCB-urilor) / Foto: Daniel

Statia Chiajna, este situata atat pe linia de centura cat si pe Magistrala 900 la kilmetrul 9+100 in apropiere de Bucuresti,la marginea localitatii cu acelasi nume. Statia a fost inaugurata la data de 12.03.1944.

Catre statia Chiajna (din directia X a M900) / Foto: Daniel

Spre cladirile statiei Chiajna de la linia I cap Y / Foto: Daniel

Placuta a statiei printre ramurile inzapezite ale brazilor / Foto: Daniel

Gara Chiajna se constituie intr-un nod feroviar al Complexului Feroviar Bucuresti prin care trece Magistrala 900, linia de centura, cu doua racordari: una dinspre capatul Y al statiei, dinspre Chitila si o alta racordare practic de iesire din Chiajna spre linia de centura in capatul X al acesteia, catre Bucuresti Vest, urmatoarea statie de pe Centura.

Marfare la liniile I si II Y Chiajna / Foto: Daniel

O drezina de catenara tip DM la linia I cap X catre Centura / Foto: Daniel

Pitic de manevra si pichet de cale / Foto: Daniel

'Ocupat' in noaptea rece / Foto: Daniel

'Competitia' - protagoniste 47-4029-2 si 47-4025-0 ale CFR Marfa / Foto: Daniel

Trece pe directa catre Bucuresti / Foto: Daniel

Statia a fost construita pe un sol mlastinos din lunca Dambovitei, iar lucrarile au debutat in anul 1941. Initial avea un numar de 6 linii cu o lungime de 836m, configuratie pe care o mai pastreaza si in ziua de astazi. Toate cele 6 linii ale sale au fost electrificate in anul 1975, procesul de electrificare a liniei Bucuresti – Craiova incheindu-se in anul 1979. Sa vedem capatul Y al statiei, cel catre Bucuresti:

Cele 6 linii ale statiei in capatul Y / Foto: Daniel

Capetele si semnalele de iesire ale liniilor II si III Y / Foto: Daniel

In capatul liniei I cap Y / Foto: Daniel

In capatul Y al statiei un fost turn de apa / Foto: Daniel

In departare se zareste un post al statiei si vechiul turn de apa la baza careia se afla locuinte de serviciu cufundate in zapada... / Foto: Daniel

Acum sa exploram putin in noaptea rece, si capatul X (cel catre Videle) al statiei cu liniile sale:

Incepe 'furtuna' de zapada... / Foto: Daniel

In linistea noptii de iarna, la capatul X al Chiajnei / Foto: Daniel

Forta si electricitate in noaptea rece / Foto: Daniel

Liniile dinspre capatul X. In stanga se observa liniile curente ale Centurii (I si II ale statiei) si vechi anexe / Foto: Daniel

Domina zapada in noaptea rece / Foto: Daniel

Pregatita de interventie / Foto: Daniel

Semnalele de iesire ale statiei in directia X (catre Videle) / Foto: Daniel

Vechiul post din capatul X devenit locuinta / Foto: Daniel

Inca de la inceput, statia a fost dotata cu cladire de calatori, cantoane, si alte anexe. Initial statia a fost dotata cu instalatii de siguranta circulatiei de tip CEM in anul 1944. In anul 1972 primeste si noua cladire ce adaposteste instalatiile actuale tip CR 2.

Vechea cladire de calatori a statiei Chiajna / Foto: Daniel

Noua cladire a CED-urilor de la Chiajna / Foto: Daniel

Statia figura in anul 1956 in nomenclatorul CFR cu codul 100 8 2, pe sectia de circulatie cu numarul 01 si avea numarul de ordine 02. Asadar, Chiajna este urmatoarea statie ce deserveste si linia de centura, dupa Chitila. De la finele anilor ‘90 vechea cladire a statiei Chiajna nu a mai deservit traficul de calatori devenind district Linii pentru sectia respectiva.

Un tren a parasit linia III Chiajna spre Bucuresti Nord via Bucurestii Noi / Foto: Daniel

Va astept la o noua explorare de noapte a garilor inghetate ale Bucurestiului, in care vom cunoaste statiile Bucuresti Vest si Varteju.

Echipa: Daniel (fotografii de noapte, documentatie), zofei.2006 (documentatie), Trifu22 (conducator auto).

[bitter]

Interesant:P Astept continuarea:D

[electrica170]

Frumoase poze abia astept urmatoarea serie

[zofei.2006]

Localitatea Chiajna ar putea avea 2 opriri pe calea ferata in viitorul apropiat, in comparatie cu Mogosoaia, gara este mult mai aproape de vatra orasului .

[Daniel]

Bucuresti Vest (fosta Ciorogarla)

Statia Bucuresti Vest / Foto: Daniel

Statia se pare ca a fost inaugurata pe la inceputul anilor 1950 ai secolului trecut. Initial purta denumirea de Ciorogarla. Si aceasta statie la fel ca si altele de pe Centura Bucurestiului provine dintr-o veche statie a forturilor militare (in apropiere se afla bateria intermediara 17-18 apartinand Fortului XVII Domnesti) si este posibil sa fi fost inaugurata in anul 1951 odata cu redarea catre circulatie a fostei linii a forturilor.

In anul 1956, in nomenclatorul CFR statia apare sub denumirea de Ciorogarla, cu codul 100 8 3 pe sectia de circulatie 45 si numarul de ordine al ei pe sectie 01. Ulterior, intre anii 1959-1960 s-au executat si alte lucrari de modernizare a statiilor de pe Centura totul culminand cu dublarea liniei dintre Bucresti Vest (Ciorogarla) si Varteju intre anii 1970-1972.

Primele linii ale statiei vazute in fata cladirii vechi / Foto: Daniel

Statia detine un numar de 9 linii cu o lungime medie de 750m. Liniile 2 si 3 sunt linii directe ale Liniei 301 de centura si a liniei Bucuresti – Giurgiu (902) ce a functionat pana in Octombrie 2005 odata cu ruperea podurilor de la Gradiste, linie destinata exlcusiv trenurilor internationale cu plecare din Bucuresti Nord.

Catre capatul X al statiei / Foto: Daniel

Sa exploram capatul X al statiei (catre Varteju - Jilava):

Capatul X al statiei / Foto: Daniel

Semnalele de iesire cap X ale statiei / Foto: Daniel

Semnale de iesire in directia X ale liniilor 1-4 / Foto: Daniel

Semnale de iesire tip BLA ale liniilor 5-7 cap X / Foto: Daniel

Semnal iesire cap X liniile 8-9 / Foto: Daniel

Ultima reconfigurare a statiei pentru sporirea capacitatii transportului de marfa a fost efectuata undeva prin anii 1962 – 1972 cand liniile au primit aceasta lungime iar statia a fost centralizata electrodinamic, prilej cu care s-a introdus si blocul de linie automat (BLA). Ca particularitate a statiei, trebuie mentionat faptul ca semnalele de iesire ale liniilor 3 si 4 sunt de fabrictie poloneza (tip PKP) importate in anii '80 in cadrul unor schimburi economice din cadrul fostului CAER.

Aceleasi semnale de iesire din capul X / Foto: Daniel

Liniile statiei vazute dinspre capatul X 'Varteju' / Foto: Daniel

Semnale de iesire cap X de fabricatie poloneza / Foto: Daniel

Cele doua semnale poloneze (tip PKP) de la Bucuresti Vest / Foto: Daniel

Niciuna din liniile statiei nu este electrificata, deoarece linia 301 (Centura Capitalei) nu este electrificata intre Chiajna si Bucuresti Sud (Grupa de Marfuri). In ziua de astazi insa, reteaua electrica nu mai este intreaga decat in Statia Bucuresti Sud (Gr. de marfuri).

Catre capatul Y al statiei / Foto: Daniel

Sa aruncam o scurta privire catre capatul Y al statiei (spre Chiajna):

De pe linia 6 catre capatul Y al statiei / Foto: Daniel

Semnale de iesire tip BLA in capatul Y / Foto: Daniel

Vagoane tip Laeghis la linia 7 Bucuresti Vest catre capatul Y / Foto: Daniel

Vagon frigorific tip Laeghis al Servtrans Invest / Foto: Daniel

Statia a fost dotata inca de la inceput cu cladire pentru calatori, cantoane si anexe de serviciu si alte utilitati specifice. In anul 1972 a primit si noua cladire a CED-urilor, similara arhitectural cu cea de la Chiajna.

Semnale tip BLA de iesire din statie Bucuresti Vest (directia X) / Foto: Daniel

Din anul 1998, vechea cladire de calatori a statiei a luat destinatia de locuinte de serviciu.

Intrare probabil intr-o fosta sala de asteptare a statiei / Foto: Daniel

Cladirea vechii statii Bucuresti Vest (Ciorogarla) / Foto: Daniel

Fatada dinspre liniile statiei ale vechii cladiri / Foto: Daniel

Cladirea veche vazuta dinspre soseaua de centura / Foto: Daniel

Astazi a devenit locuinta de serviciu pentru CFR-isti / Foto: Daniel

Cladirea este similara ca arhitectura celorlalte de pe Centura / Foto: Daniel

Porticul similar cu al vechii statii Otopeni / Foto: Daniel

Cladirea SCB-urilor / Foto: Daniel

Cladirea SCB-urilor vazuta dinspre soseaua de centura / Foto: Daniel

Aceeasi cladire in 'linistea' noptii reci de iarna / Foto: Daniel

Abatute ale statiei dinspre directia X a liniei / Foto: Daniel

CET Vest Bucuresti in noaptea rece / Foto: Daniel

De aici se racordau mai multe linii industriale, in mare parte astazi desfiintate, din care au mai ramas cele catre CET Vest, Metrorex si cea mai importanta, sectia industriala 301T catre deja fosta statie Bucuresti Cotroceni. Tot in aceasta zona, paralel cu Depoul Militari al Metrorex – Alstom, trece si racordarea dintre linia 301T si 301 pe care pana in anul 1977 mai circulau trenurile personale de al Cotroceni la Videle prin fostul racord R2 Bucuresti Vest – Lunca Sabarului (Sabarul), astazi desfiintat.

Racordarea Cotroceni - Varteju si in spate liniile cap X ale Bucuresti Vest / Foto: Daniel

CET Vest vazut din capatul X al statiei Bucuresti Vest / Foto: Daniel

Cele doua linii de racordare catre CET Vest si Cotroceni vazute din capatul X al statiei / Foto: Daniel

In departare CET Vest intr-o noapte rece de iarna / Foto: Daniel

Racordarile se realizeaza din capetele X si Y ale statiei, practic la iesirile din statia Bucuresti Vest, si formeaza un triunghi. Racordarea din afara capatului X al statiei dintre Centura (directia Varteju) si CET Vest - Bucuresti Cotroceni. La data efectuarii acestei incursiuni 'beneficia" de un semnal atipic ce a disparut in urma sesizarilor noastre catre CFR Infrastructura. Acesta va ramane imortalizat de catre mine in paginile forumului nostru, ca o ciudatenie.

Un semnal 'atipic' pe racordarea Cotroceni - Varteju cap X / Foto: Daniel

Semnalul 'buclucas' azi disparut / Foto: Daniel

Sa ne indreptam putin atentia si catre racordarile din capatul Y al statiei, catre Chiajna, care pana prin anul 2007 adunau in acelasi loc, pe langa racordarea cu Depoul Militari al Metrorex, si fosta racordare dintre actuala antestatie Bucuresti Cotroceni si Magistrala 900 (catre Craiova) via linia de Centura, celebrul racord R2 (Sabaru - Centura). Astazi a ramas numai racordarea dintre linia 301T (spre Cotroceni) cu linia de centura catre Chiajna (301).

Una din liniile ce leaga Bucuresti Cotroceni cu Centura catre Chiajna in directia Y in vecinatatea depoului Militari al Metrorex / Foto: Daniel

In sens opus pe aceleasi linii se observa CET Vest / Foto: Daniel

De la Bucuresti Vest, mergem mai departe in sensul Y al liniei de centura, catre urmatoarea statie.


Varteju

Statia C.F. Varteju / Foto: Daniel

Statia are cam aceeasi poveste ca si Bucuresti Vest. Statia Varteju detine un numar de 10 linii, doua directe si 8 abatute, cu o lungime medie de 750-830m, modifcare realizata tot in perioada anilor 1962-1972. In nomenclatorul din anul 1956, statia apare cu acelasi nume si cu codul: 100 8 4, pe sectia de circulatie 45 si cu numarul de ordine pe sectie 02.

Catre capatul Y al statiei / Foto: Daniel

Semnalele de iesire din capatul X / Foto: Daniel

Semnalele de iesire tip BLA ale primilor linii cap X / Foto: Daniel

Panorama nocturna a statiei Varteju catre capatul X / Foto: Daniel

Dotarile statiei sunt similare cu ale celorlalte de pe Centura. Cladirea noua a SCB-urilor, ce adaposteste si Biroul de Miscare al statiei, a fost adaugata in anul 1972 si este similara arhitectural cu cea de la Otopeni. Din aceasta statie nu s-a racordat nicio alta linie.

Cladirea noua a SCB-urilor / Foto: Daniel

Biroul de miscare al statiei Varteju / Foto: Daniel

Si aici, dupa anul 1998, fosta cladirea de calatori a statiei a luat destinatia de locuinta de serviciu pentru angajatii CFR. Un element comun atat statiei Varteju cat si Bucuresti Vest, este prezenta pe peronul liniei I a statiei, a unei fantani cu roata.

Vechea cladire de calatori a statiei Varteju / Foto: Daniel

Cladirea SCB si a biroului de miscare la linia I directia X / Foto: Daniel

Odata cu scaderea traficului de marfa din ultimele decenii, cele 10 linii ale sale au fost folosite ocazional pentru gararea unor trenuri de marfa. Inainte de 1989, prin statiile de pe Centura, plecau si soseau zilnic un numar de circa 500 de trenuri de marfa.

Linia I abatuta se racordeaza cu linia II directa in dreptul biroului de miscare al statiei / Foto: Daniel

Semnal de manevra mare la linia I sens X / Foto: Daniel

Imagine a statiei Varteju dinspre soseaua de centura / Foto: Daniel

Racordari: principala linie utilitara, este cea catre Institutul de Fizica Nucleara de la Magurele. Linia se desprinde la o distanta de aproximativ 2.500m de iesirea din capatul X al statiei si traverseaza soseaua de centura. De aici, lungimea liniei este aproximata la circa 500m lungime in interiorul Institutului. O alta linie ducea catre o centrala termica si o alta catre un siloz din comuna Bragadiru. Ambele linii se desprindeau tot in directia X a liniei de centura. IN aceeasi directie, undeva la circa 250m de la iesire din statie, se desprinde o alta linie ca duca catre o unitate militara, amplasata pe locul fostului fort Magurele. Linia are o lungime aproximata de circa 350 de metri.

Momentan ne oprim aici. Va astept si data viitoare cu alte gari de pe linia de centura. Drumul e lung...

Echipa: Daniel (fotografii de noapte, documentatie), zofei.2006 (documentatie, asistent foto), Trifu22 (conducator auto, asistent foto).

[ANDU2100CP]

Toata stima si respectu pentru pozele de noapte de mai sus care sunt o incantare a ochiului , Felicitari Daniel pentru fotografii !

[kid72]

Astfel de imagini (timp-noaptea, efort-iarna) sunt facute doar de pasionati. Pe langa valoarea documentara, sunt si foarte romantice ("peroanele pustii in noapte", "haltele parasite sub zapezi" =feeling) //// O mica observatie foto-tehnica: imaginile nocturne necesita corectii masive la temperaturile de culoare (becuri pe galben, pe verde, pe portocaliu, pe albastru), chiar daca tentatia "colorizarii" e mare, ochiul vede in realitate mai banal / mai "pe alb".

[kdlehel]

Daniel este exceptional. as pune un like la fiecare. Foarte reusit.

[Daniel]

Gara Jilava

Imagine de ansamblu a cladirii statiei Jilava / Foto: Daniel

Se afla amplasata la km 8+623 pe linia de centura a Capitalei si a fost infiintata la data de 31.10.1869, asadar una din cele mai vechi gari ale Bucurestiului. Astazi, aici se face jonctiunea intre actuala linie de centura a capitalei (din directia Y a liniilor, de la Varteju dinspre Vest) si restul vechii linii catre Giurgiu (Filaret – Giurgiu) respectiv gara Progresul, astazi linia secundara 902 (din aceeasi directie a liniei, insa dinspre Nord).

Primele linii ale statiei / Foto: Daniel

La infiintare statia a avut un numar de trei linii, cu o lungime de 250m. In anul 1977 a fost adusa la opt linii cu o lungime de 767m. Dupa anul 1977, cele opt linii au fost prelungite cu 100 de metri, ajungand la o lungime de 867 m. Doua dintre liniile statiei sunt astazi desfiintate: respectiv liniile 7 si 8. Linia 1 pare ca a fost scurtata in directia Y. In “Indexul Alfabetic al Statiilor” din anul 1956, statia figura cu codul 100 7 1, pe sectia 43, ocupand pozitia numarul 05.

Cele sase linii ale statiei / Foto: Daniel

Sa ne deplasam putin catre capatul X al statiei (spre statia CFR Berceni):

Imagine de ansamblu dinspre comuna Jilava catre capatul X / Foto: Daniel

Semnal pitic de manevra la Jilava spre caaptul X/ Foto: Daniel

De la liniile 1 si 2 catre capatul X / Foto: Daniel

Convoi de cisterne tip Zaes oprite la linia 2 Jilava / Foto: Daniel

Catre capatul X al statiei intre liniile 2 si 3 / Foto: Daniel

Un turn de apa industrial din anul 1935 strajuie ultimele linii ale statiei / Foto: Daniel

Imagine de ansamblu a ultimilor linii catre capatul X al statiei / Foto: Daniel

Vechiul turn strajuie in noaptea rece / Foto: Daniel

Vedere de ansamblu a liniilor catre capatul X / Foto: Daniel

De la linia 1 catre capatul Y / Foto: Daniel

De aici sa privim si capatul Y al statiei, de unde linia merge drept (la Nord) catre Gara Progresului si coteste al stanga (catre Vest) spre Gara Varteju:

Semnalele de iesire din capatul Y (spre Varteju la stanga si Progresul inainte) / Foto: Daniel

Macazuri inzapezite ale primelor linii in capatul Y (spre directia X) / Foto: Daniel

Ultimele abatute se racordeaza sub zapada inghetata / Foto: Daniel

Capatul Y al statiei catre Progresul / Foto: Daniel

Vagoane tip Zas incarcate cu combustibil la linia 3 cap Y / Foto: Daniel

Gheata si greutate... / Foto: Daniel

Vagon tip Zaes al GFR. Gheata domina intreg peisajul... / Foto: Daniel

Cristale de gheatza in noapte rece... / Foto: Daniel

O veche cladire anexa a statiei Jilava la linia 1 cap Y / Foto: Daniel

Statia, a fost infiintata la aceeasi data cu statiile: Filaret, Vidra, Comana, Baneasa, Fratesti si Giurgiu, fiind inzestrate cu cladiri de calatori si birouri de miscare. Cladirea veche a statiei prezinta la fatada catre linii, un portic format din trei arcade semi arcuite, ce adapostesc la intrarea in fosta sala a pasilor pierduti, doua statuete din bronz ce infatiseaza doi lei inaripati. Nu stiu daca aceste statuete au facut parte de la inceput din arhitectura statiei, insa ei sunt o aparitie insolita, intr-un loc in care nu ne asteptam. Pentru comunicatie s-au instalat sisteme tip MORSE, iesite din uz in anul 1961, cand au fost inlocuite cu instalatii de telefoane pentru cai libere.

Imagine a statiei de pe pasarela pietonala / Foto: Daniel

Cladirea originala a statiei de la 1869 / Foto: Daniel

Porticul cu trei arcade al corpului central / Foto: Daniel

Detaliu al porticului statiei cu cei doi lei din bronz / Foto: Daniel

Leii inaripati ce strajuiesc intrarea in fosta sala a pasilor pierduti a statiei / Foto: Daniel

Cei doi lei inaripati din bronz / Foto: Daniel

Vantul rece bate cu putere in noaptea de iarna / Foto: Daniel

Anul 1975 aduce un nou val de imbunatatiri in materie de siguranta circulatiei: se introduce instalatie CED de tip CR3. Cu aceasta ocazie se inaugureaza si cladirea noua ce adaposteste instalatiile de tip CED (Centralizare Electro Dinamica) si Biroul de Miscare al statiei. In anul 1976 se adauga si instalatia de tip BLA (Bloc de Linie Automat), odata cu trecerea pe toata linia de la Bucuresti Progresul catre Giurgiu la acest nou sistem de semnalizare.

Cladirea SCB-urilor construita in anul 1975 / Foto: Daniel

De la Biroul de Miscare catre capatul Y al statiei / Foto: Daniel

Ultimele inzestrari ale statiei la acest capitol au sosit intre anii 1976-1980, si au constat dotarea trecerilor la nivel cu calea ferata cu instalatii BAT (bariera automata) si SAT U-75. De asemenea, in anul 1980 se adauga si o pasarela pietonala ce supratraverseaza liniile statiei. Undeva pe partea opusa a liniilor, in curtea unei societati comerciale se afla un vechi turn de apa cosntruit in anul 1935 care deservea candva o ultima abatuta a statiei, o linie industriala.

Imagine de ansamblu a statiei Jilava de pe pasarela pietonala / Foto: Daniel

Din statia Jilava se racordau noua linii industriale, construite intre anii 1954-1988. O linie cu lungimea de 500m deservea si U.M. 02734, iar o alta cu o lungime de 2115m, fostul Competrol, linii infiintate in anul 1981.

Peste Jilava se asterne din nou intunericul... / Foto: Daniel

Aici se opreste scurta noastra descriere asupra statiei Jilava, aflata la marginea comunei cu acelasi nume din judetul Ilfov. Ne revedem in episoadele urmatoare!

Echipa: Daniel (fotografii de noapte, documentatie), zofei.2006 (documentatie, asistent foto), Trifu22 (conducator auto, asistent foto).

[Trifu22]

Imi pare rau ca nu am putut merge si pe linia care intra la penitenciar.

[Daniel]

Gara Berceni

'Lumini si umbre' la Berceni / Foto: Daniel

In acest nou episod, garile Berceni si Popesti Leordeni, vor fi tratate impreuna. Insa, am fotografiat si detaliat numai statia Berceni. Voi explica si de ce la momentul potrivit.

Statia CFR Berceni intr-o noapte fara lumina rece a neonului / Foto: Daniel

Cele doua statii au fost realizate intre anii 1962-1972, odata cu trecerea la centralizarea de tip CED, cu exceptia acestei zone in care, din ceea ce am observat noi, se pastreaza vechiul sistem de semnalizare mecanic... Statiile au fost realizate special pentru a deservi fabrica de anvelope Danubiana. Din ce am observat, la Popesti Leordeni exista si cateva semnale tip BLA.

Semafor mecanic in directia X a liniilor / Foto: Daniel

Cabina a statiei din capatul X / Foto: Daniel

Cabina din capatul X pentru manevrarea sistemului de semnalizare mecanic / Foto: Daniel

In departare un semafor mecanic de manevra asemeni unei naluci in noaptea rece... / Foto: Daniel

De sub zapada o marca de linie afundata in zapada / Foto: Daniel

Cladirea statiei este una de dimensiuni mici si gazduieste undeva in stanga ei cum o privim dinspre linii, un mic Birou de Miscare. Cealalta jumatate a cladirii pare a fi ramas mai degraba o mica anexa a acesteia mai putin folosita. Sa vedem imagini cu aceasta cladire, in doua nopti diferite. Intr-una din cele doua nopti, am suprins-o luminata de becul de neon, aprins ocazional...

Cladirea statiei CFR Berceni iluminata puternic / Foto: Daniel

Un mic birou de miscare in dreapta / Foto: Daniel

Placuta statiei / Foto: Daniel

Cladirea statiei vazuta dinspre directia Y a liniilor / Foto: Daniel

Aceeasi cladire in intuneric / Foto: Daniel

Undeva in dreapta cladirii statiei un WC public / Foto: Daniel

Statia CFR Berceni are circa 8 linii cu o lungime medie de 600-650m. Din capatul X al statiei se desprinde o linie industriala infiintata pe la jumatatea anilor 1970 ce deservea fosta uzina IMGB, cu un parcurs de circa 1800m pana la o grupa de primire vagoane de la intrarea in incinta complexului industrial. De la aceasta grupa se mai racordau un numar de circa 6 linii industriale ce deserveau platforma cu pricina.

Capatul X al statiei Berceni / Foto: Daniel

Linia directa a statiei catre capatul X - spre Popesti Leordeni / Foto: Daniel

Vagoane tip Eaos lasate pe o linie a statiei / Foto: Daniel

Directa statiei nu a mai fost circulata de ceva vreme / Foto: Daniel

Liniile statiei in capatul Y al acesteia / Foto: Daniel

Zapada a inghitit liniile statiei catre Jilava (directia Y) / Foto: Daniel

Abatuta paralela cu directa catre Jilava / Foto: Daniel

De la gara Berceni se racordau un numar de circa sapte linii industriale dintre care le enumar pe cele mai importante: “Admeb”, “Remat”, “IMGB si Vulcan” (ambele cu antestatie).

Cele opt linii ale statiei in capatul Y al acesteia / Foto: Daniel

Gara Popesti Leordeni

Deoarece statia Popesti Leordeni nu dispune de cladire proprie, ci de o simpla cabina de acar abandonata, nu am mai fotografiat-o fiind in realitate mai mult o grupa de primire/expediere vagoane de marfa, si cred ca rangul de statie in cazul acesteia este putin exagerat.

Popesti Leordeni are un numar de cinci linii cu o lungime aproximata de 850m.

De la gara Popesti-Leordeni, se racordau un numar noua linii, cea mai importanta fiind racordarea catre Metrorex, respectiv cu Depoul Berecni (IMGB).
-“Danubiana”, “Depozite de urgenta”, “TMUCB”, "Tiab Prefin", "Secom", "Star Foods", "Baduc".
-linia pentru “Viscofil”
-linia pentru depoul Metrorex IMGB

Peste Berceni se lasa intunericul si gerul de minus 18 grade Celsius... / Foto: Daniel

Va astept cu un nou episod, in curand.

Echipa: Daniel (fotografii de noapte, documentatie), zofei.2006 (documentatie, asistent foto), Trifu22 (conducator auto, asistent foto).