Salutari dragi prieteni pasionati si nu numai. Astazi deschid un nou subiect sper eu util celor cu adevarat interesati in a cunoaste mai multe despre vagoanele de marfa. Una e sa le pozezi si sa le admiri si alta este sa afli lucruri "nebanuite" despre aceste, majoriatii pasionatilor de cale ferata. Sper eu ca este util si celor din domeniu. Oricum, oricine doreste poate sa mai adauge cate ceva in plus, in masura in care doreste si este interesat. Imi doresc sa nu intru prea mult in anumite detlaii, si daca nu reusesc, imi cer scuze inca de pe acum. Asadar hai sa ne intalnim cu o prima parte a acestui INFO PLUS - VAGOANE DE MARFA:
- Foto: Daniel
I. Identificarea partilor componente si a datelor inscriptionate pe vagoane.Definitia materialului rulant: prin material rulant se intelege orice vehicul feroviar care se deplaseaza pe sine.
Vagoanele de marfa, sunt vehicule feroviare din categoria materialului rulant remorcat. Orice vehicul feroviar este alcatuit din mai multe parti componente. In cele ce urmeaza voi face o scurta numerare a acestora.
- Elemente componente ale materialului rulant:1.Echipamente de rulare: Osia montata compusa din: - elementele osiei montate; - roti (cu bandaj sau monobloc); - osiile in sine (motoare si
de vagoane); - cutiile de osie.
2. Echipamente de suspensie: Acestea au rolul principal de a amortiza socurile si vibratiile ce apar in timpul rularii intre echipamentul de rulare si cutia vehiculului feroviar. Astfel vehiculele feroviare pot fi: cu o treapta de suspensie (suspensie primara) si cu doua trepte de suspensie (suspensie primara si secundara). Elementele de suspensie pot fi: arcuri in foi, arcuri elicoidale, amortizoare hidraulice.
- Foto: Daniel
3. Sasiul si cadre de boghiuri: Sasiul este ansamblul care formeaza baza locomotivei sau a vagonului. Pe sasiu se sprijina toate elementele componente ale cutiei locomotivei sau vagonului, masinile, agregatele, si instalatiile locomotivelor, incarcatura la vagoane.
- Foto: Daniel
Sasiul este realizat din lonjeroane, traverse si grinzi asamblate intre ele ce formeaza un cadru rigid.
Boghiurile sunt considerate mici vehicule, prevazute cu 2 sau 3 osii ce asigura circulatia mai usoara a vehiculelor in curbe cat si o mai mare capacitate de transport, datorita numarului de osii mai mare, decat al vehiculelor pe doua osii.
- Tipuri de boghiuri pentru vagoanele de marfa:- Boghiul Diamond, turnat cu roti de Ø = 1.000mm;
- Boghiul Diamond din bare sudate;
- Boghiul Diamond turnat cu roti de Ø = 950mm;
- Boghiul tip ORE;
- Boghiul tip H unificat;
- Boghiul unificat Y25;
- Boghiu pe 3 osii;
- Boghiu cu 5 osii, cu tampoane si aparat de tractiune;
- Boghiu cu 5 osii, fara tampoane si tractiune.
- Foto: Daniel
4. Echipamente pentru tractiune, legare, ciocnire:
Au rolul de a cupla locomotiva la tren si vagoanele intre ele si de a asiguta o legatura stabila, care sa nu se desfaca in timpul mersului, indiferent de circulatie. Echipamentele de ciocnire sau tampoanele, au rolul de a asigura distanta corespunzatoare intre vehiculele feroviare, cate doua la fiecare capat. Echipamentele de legare, sunt cuplele cu carlig si cele automate.
- Foto: Daniel
5. Cutiile vehiculelor feroviare (in functie de destinatia lor):
a. Cutia locomotivelor;
b. Cutia vagoanelor de calatori;
c. Cutia vagoanelor de marfa.
6. Instalatii si echipamente de franare:
- Frana directa: aerul comprimat produs de compresor este inmagazinat in rezervorul de aer;
- Frana indirecta: se deosebeste de cea directa prin prezenta unui distribuitor de aer si unui rezervor auxiliar.
- Marcajul unificat al vagoanelor de calatori si marfa (Exemplu: 33 53 7906 006-4)Acesta permite personalului din activitatea feroviara sa identifice cu usurinta dupa serie si numar, la orice vagon, regimul in care circula, statul proprietar si caracteristicile sale tehnice. Numarul vagonului fiind codificat, poate fi utilizat in cadrul aplicatiilor informatice pentru urmarirea diverselor activitati ale vagoanelor (operatii de incarcare -descarcare, stationare, termene ale reviziilor, etc).
Marcajul unificat, se face conform fisei UIC -438 – 2 si cuprinde:
- marcarea in litere;
- marcarea in cifre.
Marcarea este compusa din cinci elemente:
a. regimul de schimb la care este supus vagonul in trafic intern si international;
b. indicarea (tarii) administratiei de cale ferata proprietara a vagonului, sau care l-a inmatriculat;
c. caracteristicile tehnice de intrebuintare ale vagonului;
d. numarul vagonului din grupa respectiva;
e. cifra de autocontrol.
Aceste indicatii sunt aplicate pe cutia vagonului si pe longeroane in litere si cifre. Marcarea cifrata este formata din 12 cifre, impartite in 5 grupe astfel:
a – reprezinta primele doua cifre, indica regimul de schimb al vagonului;
b – urmatoarele doua cifre, indica administratia proprietara a vagonului;
c – o grupa de patru cifre, de la cifra a 5-a la a 8-a inclusiv, arata caractersiticile tehnice si de intrebuintare ale vagonului;
d – o grupa de trei cifre, de la cifra a 9-a la a 8-a inclusiv, indica numarul vagonului in grupa sa;
e - ultima cifra din numar, a 12-a este cifra de autoncontrol, fiind despartita de restul numarului printr-o liniuta orizontala.
Codificarea in litere (seria literala) la vagoanele de marfa reprezinta:
G – Vagon acoperit de tip obisnuit cu cel putin 8 orificii de aerisire;
H – Vagon acoperit de tip special (de capacitate medie si mare);
K – Vagon platforma cu 2 osii de tip obisnuit cu pereti frontali rabatabili si tepuse;
R – Vagon platforma pe boghiuri de tip obisnuit cu pereti frontali rabatabili si tepuse;
L – Vagon platforma cu osii independente, vagon articulat sau vagon multiplu cu 2 elemente;
S – Vagon platforma pe boghiuri, de tip special;
E – Vagon descoperit de tip obosnuit, culbutabil frontal si lateral, cu planseul plat;
F – Vagon descoperit de tip special;
Z – Vagon cisterna cu rezervor metalic, pentru transportul produselor lichide sau gazoase;
I - Vagon refrigerent cu izolatie termica de clasa IN, cu ventilatie eoliana, cu gratare pe podea si rezervare de gheata (de 2,5mc sau mai mare);U – Vagoane speciale - altele decat cele de la seriile F,H,L,S sau Z: - pentru transportat marfuri purverulente cu descarcare sub presiune; de tip “siloz” pentru transportul pulberilor; - vagon pe 4 osii, cu descarcare prin gravitatie pentru transport cereale; - vagon special pentru transporturi negabaritice (pe 8 osii cu platforma scufundata, pe 10 osii cu platf. scufundata, pe 10 osii cu longeroane inalte, vagoon pe 20 de osii).
T – Vagon cu acoperis care se poate deschide/inchide (pentru transport cereale, cu descarcare controlata prin gravitatie si acoperis pliabil, vagon autodescarcator pe 4 osii).
- Foto: Daniel
- Semne si inscriptii importante pe vagoanele de marfa.In cele ce urmeaza voi trece in revista cele mai importante semne si inscriptii existente pe vagoanele de marfa apte de a circula pe caile ferate din Romania, astfel:
1. Lungimea peste tampoane a vagonului. Aceasta este inscriptionata pe lonjeronul sau pe peretele lateral al vagoanelor de marfa.
2. Tara vagonului (greutatea in stare goala a acestuia) ce se inscriptioneaza pe peretele lateral al acesteia.
- Foto: Daniel
3. Tara vagonului si greutatea franata a franei de mana manevrabila de pe platforma.
4. Tara vagonului si greutatea franata a franei de mana manevrabila de la sol, aceasta din urma fiind incadrata cu
rosu.
5. Lungimea incarcaturii vagonului.
6. Semn pentru distanta:
- intre osiile extreme ale boghiurilor si ale vagoanelor fara boghiuri;
- intre pivotii vagoanelor pe boghiuri .
7. Raza minima de inscriere in curba.
8. Capacitatea vagoanelor-rezervoare, vagoanelor butoi.
9. Capacitatea vagoanelor acoperite si a vagoanelor transportului marfurilor in vrac.
10. Semn pentru inscriptii pe vagoane port-containere care indica inaltimea planului de incarcare in stare neincarcata.
- Foto: Daniel
11. Vagoane unificate – conforme cu standardele central europene UIC de material rulant.
12. Semn pentru ultima revizie.
- Foto: Daniel
13. Exemple de inscriere a limitei de incarcare pe vagoane:
Limitele de incarcare. Limitele de incarcare sunt inscrise pe vagon. Limita de incarcare determinata este cea care rezulta din categoria de linie cea mai slaba a itinerariului. Ea nu poate fi depasita.
- Foto: Daniel
In figurile prezentate mai sus (limitele inscriptionate pe vagoane) semnificatiile tonajelor inscriptionate in casuta de sub fiecare categorie de linie sunt:
- 23,0 t – limita de incarcare cand vagonul circula in tren cu viteza de cel mult 100km/h pe categoriile de linii A, B si C.
- 00,0 t - limita de viteza in stare goala a aceluiasi vagon (120km/h) pe categoriile de linii A, B si C.
- 42,0 t - limita de incarcare cand vagonul circula in tren cu viteza de cel mult 100km/h pe categoriile de linii A.
- 50,0 t - limita de incarcare cand vagonul circula in tren cu viteza de cel mult 100km/h pe categoriile de linii B si B1.
- 58,6 t - limita de incarcare cand vagonul circula in tren cu viteza de cel mult 100km/h pe categoriile de linii C.
S– Masa limita de incarcare, exprimata in tone, ce trebuie respectata daca vagonul este indrumat in trenuri care circula cu viteza maxima de 100 km/h.
SS (sau 120) – Masa limita de incarcare, exprimata in tone, ce trebuie respectata daca vagonul este indrumat in trenuri care circula cu viteza maxima de 120km/h.
De mentionat (pentru a intelege principiul limitelor de incarcare pe vagoane):
Categoriile de linii.1.Liniile de cale ferata sunt repartizate in categorii definite in functie de sarcina pe osie si de sarcina pe metru liniar, astfel:
2. Categoria de linie corespunzatoare retelei de cale ferata din Romania este
C3.
3. Masa pe osie (sarcina pe osie) a unui vagon se obtine impartind suma tarei vagonului si a masei de incarcare la numarul de osii, astfel:
4. Masa pe metru liniar (sarcina pe metru liniar) se obtine impartind suma tarei vagonului si a masei de incarcare la lungimea vagonului, in metri, masurata cu tampoanele necomprimate, astfel:
Unde: T – tara vagonului (greutatea proprie a vagonului in stare goala),
N – neto, greutatea incarcaturii,
B – bruto, greutatea vagonului in stare incarcata,
no – numarul de osii ale vagonului,
lvag – lungimea vagonului, masurata peste tampoanele necomprimate.
14. Exemplu de mase concentrate repartizate pe lungimi diferite ale suprafetei de sprijin si mase asezate pe doua reazeme departate cu aceleasi valori ale lungimii:
Incarcaturi concentrate. Incarcaturile concentrate maxime admisibile sunt inscriptionate intr-un cartus aplicat pe vagon. Ele rezulta din pozitionarea si din lungimea incarcaturii (mai ales la vagoanele platforma).
Se disting doua tipuri de pozitionare:
a) Incarcatura se sprijina pe podeaua vagonului, fie direct, fie prin intermediul a cel putin 4 puncte plasate transversal. Daca axele punctelor extreme sunt situate in dreptul sau peste osiile sau pivotii boghiurilor, lungimea de sprijin este considerata lungimea totala a incarcaturii. Sarcina maxima este indicata prin semnul ▬▬ privind distanta corespunzatoare (mase concentrate repartizate pe lungimea suprafetelor de sprijin). Lungimea de sprijin = l.
b) Sarcina se sprijina pe numai 2 puncte dispuse transversal. Sarcina maxima este indicata prin semnul
privind distanta corespunzatoare (a maselor asezate pe doua reazeme). Lungimea de sprijin = l.
- Foto: Daniel
Verificarea repartizarii incarcaturii. Repartizarea incarcaturii poate fi verificata prin:
- calcul,
- cantarirea diferitelor osii sau boghiuri ale vagonului.
Semnele unei repartitii neomogene a incarcaturii sunt:- distanta intre ciuperca sinei si a tamponului mai mica de 940mm sau mai mare de 1065mm,
- distanta dintre brida arcului si opritorul de arc mai mica de 15mm.
Pentru a intelege principiul repartizarii incarcaturii:Incarcatura trebuie repartizata pe un vagon cat mai omogen posibil, fara insa a depasi sarcina maxima pe osie. Repartizarea incarcaturii trebuie sa se faca astfel incat sa nu fie depasite urmatoarele rapoarte:
a) pentru vagoanele cu 2 osii - raportul 2:1 intre sarcinile pe osie,
b) pentru vagoanele cu boghiuri - raportul de 3:1 intre sarcinile pe boghiu,
c) raportul de 1,25: 1 intre rotile (dreapta/stanga) aceleeasi osii.
Valorile limita admise la punctul c) pentru diferenta intre sarcinile pe roti sunt respectate cand centrul de greutate al incarcaturii nu este dec alat cu mai mult de:
- 10cm aproximativ, in sens transversal, in plina sarcina a vagonului;
- 15cm aproximativ, in sens transversal, in semi-sarcina a vagonului.
Cam atat pentru astazi. Continuarea dupa Anul Nou, prilej cu care va urez sa aveti un an mai bun ca toti ceilalti si toate dorintele voastre sa se indeplineasca!