Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde ldh80 pe 04 Ian 2017, 09:49

In acest topic, voi prezenta liniile de cale ferata , de ecartament normal din Romania, pe care nu circulau trenuri de calatori, la sfarsitul anului 2016.

Starea si infrastructura acestor linii, VS, instalatiile SCB, statiile si haltele, sunt aratate cele existente la nivelul anului 1991.


1. Regionala Iasi


-linia 515 Gura Putnei- Nisipitu HM= 25 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in anul 1889, avand 25 km si statiile si haltele : Straja h., Falcau, Brodina h., si Nisipitu HM. Se circula la “cale libera”, toate statiile erau echipate cu instalatii tip SBW. VS era de 40 km/h.
In vara anului 2009, ca urmare a inundatiilor, terasamentul este partial distrus, linia fiind inchisa (ultimul « Mers de tren » in care apare aceasta linie este cel valabil pe anul 2009).
Ulterior, este grav afectata de furturi, disparand inclusiv portiuni din sinele de cale ferata si stalpii de telegraf.
Refacerea liniei ar costa astazi cca 20 milioane euro.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-linia 515 Dornesti- Radauti- Gura Putnei- Putna= 40 km li (linie inchisa dar utilizabila)
Linie inaugurata in anul 1889, avand 40 km si statiile si haltele : Radauti (echipata cu instalatie CED-CR-2 din anul 1989), Horodnic hc., Galanesti, Vicovu de Jos hc., Vicovu de Sus, Bivolarie hc. Se circula la « cale libera », toate statiile (cu exceptia statiei Radauti) fiind dotate cu instalatii tip SBW. VS era de 60 km/h (intre Dornesti si Vicovu de Sus) si de 50 km/h (intre Vicovu de Sus si Putna).
Din 4 februarie 2012 circulatia trenurilor de calatori pe aceasta linie este suspendata.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-linia 518 Dornesti- Siret= 16 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in anul 1986, avand 16 km si statiile si haltele : Manastioara (fosta HM), Vascauti h. Si Siret. Se circula la « cale libera », statia Siret avand macaze mecanice, semnale luminoase si o instalatie SAT. VS era de ?
In 2008 circulatia trenurilor de calatori este suspendata.
Apoi linia este afectata de furturi, disparand inclusiv eclisele si buloanele de prindere a sinei.
Astazi cladirea garii Siret este pensiune turistica.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-linia 513 Cacica- Paltinoasa/Gura Humorului =13 km lf (linie pe care mai circula ocazional trenuri de calatori si probabil si de marfa)
Linie inaugurata in anul 1889, avand 13 km si statiile si haltele : Cacica, Varfu Dealului HM si Ilisesti h. (in trecut era statie, si un timp a purtat denumirea de Paltinoasa). Se circula la « cale libera », toate statiile fiind dotate cu instalatii tip SBW (Fosta statie Paltinoasa aveea semnale luminoase). VS era de 50 km/h (intre Cacica si Varfu Dealului HM) si de 65 km/h (intre Varfu Dealului HM si Paltinoasa/Gura Humorului).
Din anii 1990-1994 linia este electrificata.
In anul 2006, ca urmare a unor alunecari de teren, terasamentul este partial distrus, fiind ulterior refacut.
Tot atunci este suspendata circulatia regulata a trenurilor de calatori, pe aceasta linie. Dar in cazuri exceptionale, de inchidere a circulatiei pe linia 502, anumite trenuri de calatori circula pe aceasta linie.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-linia 511 Pojorata-Fundu Moldovei= 7 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila)
Linie inaugurata in anul 1907, avand 7 km si statiile si haltele: Pojorata, Handal h., Fundu Moldovei. Se circula la « cale libera », statia Fundu Moldovei fiind dotata cu instalatie tip SBW. VS era de 30 km/h.
In 1967/1968 inca mai circulau trenuri de calatori pe aceasta linie. In martie 2008 a trecut pe aici ultimul tren (de marfa).
Apoi linia se degradeaza puternic, in special cele 3 poduri peste raul Moldova.
In iulie 2012 portiunea de linie de la intersectia cu DN17 este demontata!
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-linia 514 Vama- Moldovita=20 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linia inaugurata in anul 1889, avand 20 km si statiile si haltele: Deia h., Frumosu hc., Dragosa HM, Valea Stanei hc., Vatra Moldovitei HM. Se circula la « cale libera », statia Moldovita fiind echipata cu instalatie tip SBW. VS era de 40 km/h.
In vara anului 2010 portiuni din linie sunt distruse de inundatii, ultimul tren (de calatori circuland) la 2 iulie 2010.
Ulterior, portiuni din linie sunt demontate din teren.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-linia 516 Ramificatie Floreni- Dornisoara=22 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie inaugurata in anul 1915, are 22 km si statiile si haltele : Podu Cosnei h., Turbaria Stampei HM., Poiana Stampei, Dorna Burcut HM. Se circula la « cale libera », toate statiile fiind echipate cu instalatii tip SBW. VS era de ?
La 1 ianuarie 2012 a circulat ultimul tren de calatori.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-linia 510 Dolhasca- Falticeni= 26 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata in anul 1887, avand 26 km si statiile si haltele: Vameni hc, Dolhesti hc, Arghira si Preotesti HM. Se circula la « cale libera », toate statiile fiind echipate cu instalatii tip SBW (semnalul prevestitor al statiei Falticeni era luminos). VS era de 80 km/h.
In 2008 este scoasa din functiune instalatia SBW a statiei Falticeni.
Intre decembrie 2010- martie 2015, linia a fost deservita de trenuri de calatori a operatorului privat « Sc Regiotrans Srl ». In martie 2015 a circulat ultimul tren de calatori pe aceasta linie.



-linia 512 Leorda- Dorohoi= 21 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata inainte de 1917, avand 21 km si statiile si haltele: Braiesti hc si Vaculesti HM. Se circula la « cale libera », toate statiile fiind echipate cu instalatii tip SBW. VS era de 50 km/h.
Intre decembrie 2010- martie 2015, linia a fost deservita de trenuri de calatori a operatorului privat « Sc Regiotrans Srl ». In martie 2015 a circulat ultimul tren de calatori pe aceasta linie.



-linia 608 Dangeni-Saveni= 16 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila)
Constructia ei a inceput inainte de 1989 (facea parte dintr-un proiect mai amplu- urma ca linia sa fie prelungita pana la Darabani. Din cauza politicii de "economie" a sfarsitului anilor 80', s-a preferat un traseu mai scurt prin Vlasinesti, in locul unuia mai lung dar mai stabil prin Hanesti). Linia este inaugurata la 5 iulie 1991
La cca 1,5 km nord de statia Saveni linia urma sa se ramifice in doua directii :
-o varianta prin Draguseni (unde se termina linia montata), Mileanca (unde se termina terasamentul executat), Movileni, pentru a realiza legatura cu orasul Darabani.
-o alta varianta prin : Sarata, Putureni, Viisoara Mica, Rediu, Bulgaria, Radauti-Prut. De aici linia urma a trece Prutul pentru a se racorda cu reteaua feroviara din Moldova la statia Lipcani, iar o alta linie industriala urma a fi construita pana la Miorcani, pentru aprovizionarea cu nisip cuartos a fabricii de sticla « Stipo » Dorohoi.
Insa, in 1998, ca urmare a unor alunecari de teren din zona haltei Vlasinesti, circulatie este intrerupta. Astazi, unele portiuni din linie au fost furate, la fel si macazele de intrare in gara Saveni, iar cladirea garii Saveni este "locuinta sociala" si arata jalnic. Avea 16 km si statiile: Vlasinesti h., Saveni.
Ultimul “Mers de tren” in care apare trecuta este 1999-2000.
Era sectie cu conducere centralizata. VS era de ?
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-linia 604 Crasna- Husi=33 km li (linie inchisa dar utilizabila)
Linie inaugurata in anul 1890 (ca linie ingusta de 1000 mm) si la 7 noiembrie 1937 (ca linie normala), avand 33 km si statiile : Tarzii h., Oltenesti HM (din 2000- hc., iar din 2008- h.), Curteni h., Cretesti (din 2002- HM, din 2010- hc., din 2011- h.), Dobrina hc (intre 1974 ? - 1976 a fost HM, apoi complet desfiintata in 1984), Podgoriile Husului HM (complet desfiintata in mai 1995) si Husi (HM din decembrie 2013). Pana in 1998 se circula la « cale libera » (HM Oltenesti, statia Cretesti, HM Podgoriile Husului erau echipate cu instalatii tip SBW, iar statia Husi cu macaze mecanice, semnale luminoase si instalatii SAT si BAT din anul 1994), apoi « sectie cu conducere centralizata ». VS era de 80 km/h (intre Crasna si Cretesti), respectiv 40 km/h (intre Cretesti si Husi, unde linia are raze in curba de 120 m).
In perioada anilor 1995-1999 instalatiile SBW din HM Podgoriile Husului, statia Cretesti si HM Oltenesti sunt desfiintate, iar in anul 1998 linia devine sectie cu conducere centralizata.
Ultimul tren de calatori a circulat la 14 ianuarie 2012, iar ultimul tren de marfa in toamna anului 2012. La 11 august 2014 a trecut ultimul (pana in prezent) material rulant feroviar pe aceasta linie- o locomotiva LDE.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-linia 603 Zorleni- Falciu- Falciu Nord HM= 63 km. Li (linie inchisa dar utilizabila).
Linie construita intre anii 1915-1917 pana la Falciu si la sfarsitul anilor 80 pana la Falciu Nord HM, avand 63 km si statiile si haltele : Bujoreni hc., Horga HM, Bursuci hc., Suletea hc., Epureni, Murgeni, Ranzesti h., Falciu si Falciu Nord HM. Se circula la « cale libera », toate statiile fiind echipate cu instalatii SBW (apoi « sectie cu conducere centralizata »).
VS era de : 60 km/h (Zorleni- Epureni), 80 km/h (Epureni- Murgeni), 75 km/h (Murgeni- Falciu) , ? (Falciu- Falciu Nord HM) si 40 km/h Falciu CFR- Prut 2 CFM.
Ultimul tren de calatori a circulat la 26 ianuarie 2013, iar ultimul tren de marfa in octombrie 2013.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-Bicaz- Bicaz Chei= 21 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata in anul 1952, avand 21 km si statiile : Tasca, Tepeseni, Bicaz-Chei. Se circula la « cale libera », toate statiile fiind echipate cu instalatii SBW. VS este de ?
Linia este inchiriata operatorului privat « Holcim SA ».



-Comanesti- Moinesti= 8 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata in anul 1898, avand 8 km si statiile si haltele: Vlasinesti h. si Moinesti. Se circula la « cale libera », statia Moinesti avand o instalatie SBW. VS era de 50 km/h.
Ultimile trenuri de calatori la Moinesti au ajuns in anii 1996-1997.
Linie inchiriata operatorului privat « Grup Feroviar Roman ».



-Valea Uzului Gara- RAFO Darmanesti=3 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in perioada 1946-1959, pentru deservirea rafinariei Darmanesti.
Statia RAFO Darmanesti era echipata cu instalatie CED, circulandu-se la « cale libera ».
Ultimul tren de marfa a circulat pe aceasta linie in anul 2008.
Nu au circulat nicioadata trenuri de calatori pe aceasta linie.
In prezent este puternic degradata si inutilizabila.




-Linii desfiintate complet (sau transformate in linii industriale) pana in 1989 :


-linia Nisipitu HM- Rusca- Seletin- Sipotele Sucevei- Izvoarele Sucevei= 23 km (linie complet desfiintata din teren)
Linie inaugurata in 1917, cand ajunge la Izvoarele Sucevei, la 900 m altitudine, in lungime de 23 km. In 1918 tronsonul Izvoarele Sucevei- Sipotele Sucevei este abandonat si desfiintat, capatul liniei ramanand la Sipotele Sucevei, asa cum apare pe harta CFR din 1921. Pe harta CFR din 1938 capatul linie apare la Seletin, si la fel in “Mersul trenurilor 1939-1940 si 1943-1944”, apare numai portiunea Nisipitu HM- Seletin (11 km). Atunci, traseul se parcurgea in 41 minute, de cele doua perechi de trenuri personale/zi, care oprea la Ulmi hc. si Rusca hc. In 1944, cand URSS reocupa partea de nord a Bucovinei, tronsonul Sipotele Sucevei- Nisipitu HM este inchis, dar dupa marturia unor localnici in anii 50’ inca se mai transportau busteni pe aceasta linie ferata. In anii 60’, linia este complet desfiintata si demontata din teren. Astazi, mai sunt vizibile urme ale terasamentului.



-linia Adancata (Hlyboca)- Ferma Starcea- Tereblece- Siret- Ramificatie-Sinauti (linie complet desfiintata din teren)
Linie construita inainte de 1917, deoarece apare pe harta CFR din 1921. Lungimea ei era de 18 km.
In “Mersul trenurilor 1939-1940 si 1943-1944), linia are 18 km, statiile: Adancata (Hlyboca), Petriceni (halta), Starcea (halta), Ferma Starcea h., Tereblece h. si Siret. Distanta se parcurgea in 1 h si 28 minute (de tren mixt) respectiv 1 h si 24 minute (de tren personal).
In 1940 si 1944, dupa ce URSS ocupa partea de nord a Bucovinei, linia este desfiintata si demontata din teren. Astfel, orasul Siret era in situatia paradoxala cand avea gara, dar nu avea linie! Aceasta situatie a durat pana in anul 1986.




-linia Dornisoara- Susenii Bargaului HM= 58 km (linie complet desfiintata din teren)
Linie inceputa la 1 decembrie 1914, si inaugurata la 15 august 1915 (impreuna cu tronsonul Dornisoara- Floreni- Vatra Dornei). Lungimea liniei era de 58,44 km. La constructia liniei au lucrat 300 de civili si 5600 prizonieri de razboi. Linia avea 230 de curbe, o panta de pana la 8% si atingea altitudinea maxima de 1145 m. La 8 iunie 1922 linia este redeschisa (dupa inlaturarea distrugerilor provocate de primul razboi mondial). In 1924 incepea constructia noi cai ferate transcarpatice Floreni- Ilva Mica, inaugurata in decembrie 1938. Ca urmare, in iarna 1939-1940 vechea linie ferata Dornisoara-Susenii Bargaului HM este desfiintata si demontata din teren.



-Dumbrava HM- Vechea gara Piatra Neamt= 3 km (linie complet desfiintata din teren)
Este traseul initial a caii ferate Bacau- Piatra Neamt, inaugurat in 1891. In anul 1913, cand este inaugurata actuala gara Piatra Neamt, vechiul traseu este transformat in linie industriala, fiind folosit pentru deservirea fabricii de caramizi si a celei de bere.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde ldh80 pe 04 Ian 2017, 10:08

2. Regionala Galati

-Linia 503 Focsani- Odobesti= 11 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in anul 1893, avand 11 km si statiile : Unirea h. Si Odobesti. Statia Odobesti era echipata cu o instalatie tip SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS era de 60 km/h.
Singurele « Mersuri de tren » in care apare aceasta linie sunt cele din anii 1991/1992, 1992/1993 si 1993/1994. Atunci existau 3 perechi de trenuri C/zi, cu circulatie facultativa. Fiecare tren erau compus din cate 4 vagoane (3 vagoane seria 29-20 si un vagon de posta-bagaje).
In 2005 a circulat ultimul tren (de marfa) la Odobesti.
In prezent linia este puternic degradata.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-Linia 507 Marasesti-Panciu= 18 km li (linie inchisa dar utilizabila)
Linie inaugurata in anul 1902, avand 18 km si statiile : Diocheti hc., Crucea de Jos hc si Panciu. Se circula la « cale libera », statia Panciu avand o instalatie tip SBW (in functiune pana in anul 2003). VS era de 65 km/h.
In cursul anului 2013 linia a fost operata de catre GFR, ultimul tren de calatori circuland in decembrie 2013.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-Linia 601 (un timp 705, un timp parte din M600) lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Tecuci- fosta HM Nisipurile= 85 km (intre fosta HM Nisipurile si statia Faurei, « pe bucla » se considera linie de racord).
Intre fosta HM Nisipurile si Faurei- « pe linia veche »= 5 km lc
Linie inaugurata in anul 1949, avand 92 km si statiile : Tecuci, Rotunda h., Condrea, Suraia, Botarlau hc., Bordeasca Noua , Tataranu HM, Ciorasti, Spataru HM, Balta Alba, Ghergheasa HM, Drogu HM, Udresti hc., Jirlau, Nisipurile HM si Faurei. Toate statiile sunt echipate cu instalatii CED si linia cu BLA.
In 1990 VS era de 100 km/h.
In cursul anului 2013 a fost operata de GFR. Ultimul tren de calatori circuland in decembrie 2013.
Astazi linia este degradata, VS fiind de 70 km/h (Intre Ciorasti si fosta HM Nisipurile) si de 50 km/h in rest! Mai circula rar trenuri de marfa de la cariera Condrea la Tecuci.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.




-Partea finala a M700= 5 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie construita intre anii 1877-1878, avand 5 km si statiile : Galati Calatori (km 230), Galati Triaj Bazin Port Nou/Gara Nr.8 (km 231), Ram. Badalan (km 232), Galati Marfuri/Galati Transbordare (km 232), Galati Larga Grupa A (km 234), Galati Larga Grupa B Frontiera CFR (km 235) si Giurgiulesti Frontiera CFM (km 243).
Linie incalecata cu 4 sine (linia 17 din statia Galati Calatori este de ecartament larg).
Toate statiile (cu exceptia statiei Galati-Calatori, si a statiei Galati-Larga, care are semnale luminoase) sunt echipate cu instalatii tip SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS este de ?
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-Linia Barbosi Triaj Grupa A- CFU Malina= 7 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie construita dupa 1960, avand 7 km, pentru deservirea Combinatului Siderurgic. Se circula la cale libera.
Linia se afla in proprietatea Combinatului Siderurgic.
Linia este dublata.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.



-Linia Barbosi Calatori- CFU Catusa- Ramificatie CSG= 8 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie construita dupa 1960, avand 8 km, pentru deservirea Combinatului Siderurgic. Linia era echipata cu BLA, statia CFU Catusa fiind echipata cu o instalatie de tip CED.
Intre statiile CFU Catusa si Ramificatie CSG este linie incalecata, cu 4 sine (larg+normal)(5 km)
Linia se afla in proprietatea Combinatului Siderurgic.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.




3.Regionala Constanta


-Linia Tandarei- Giurgeni/Lunca Dunarii= 19 km lc (linie desfiintata si demontata din teren)
Linie inaugurata in anul 1943, care aveea 19 km, si 4 statii: Chirana HM (km 5), Gura Ialomitii HM (km 11) si Lunca Dunarii/Giurgeni HM (km 19). Era sectie cu conducere centralizata. VS era de ?
Pana in anii 80’ au circulat trenuri de marfa pana la Giurgeni/Lunca Dunarii, apoi pana in 1992 la Gura Ialomitei HM, si pana in 2005 la Chirana HM, pentru baza militara de acolo.
Intre anii 2005-2010 linia este demontata din teren de CFR-Infrastructura.



-Linia 701 Slobozia Veche- Ram. Slobozia Noua- Slobozia Noua- Tandarei= 29 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie inaugurata in anul 1913 , avand 29 km si statiile : Slobozia Noua, Bucu si Ograda. Se circula la « cale libera », toate statiile (cu exceptia statiei Slobozia-Veche) avand instalatii tip SBW. VS este de ?
In decembrie 2013 au circulat ultimile trenuri de calatori pe aceasta linie.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-Linia 805 Saligny Grupa Est- Cernavoda Oras=6 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in octombrie 1860, in lungime de 6 km, avand statiile : Saligny Grupa Vest, KM 1+300 h., KM 2+600 h., Cernavoda Oras. Statia Cernavoda Oras era echipata cu o instalatie tip SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS era de ?
Ultimul tren de calatori a circulat in “Mersul trenurilor 1998-1999”.
Pana in ? linia a mai fost utilizata de catre centrala nuclear-electrica Cernavoda, iar pana in ? de portul Cernavoda.
In prezent portiuni din linie sunt demontate.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-Linia 803 Medgidia- Triaj Medgidia- Ram. Medgidia Est- Valea Dacilor HM- Negru Voda= 57 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie inaugurata in 1934 de la Valea Dacilor HM la Negru Voda si in 1984 pe actualul traseu de la Medgidia la Valea Dacilor HM. Lungimea totala este de 57 km, statiile fiind : Valea Dacilor HM, Ciocarlia, Cobadin, Ciobanita HM, Casicea, Chirnogeni HM. Toate statiile sunt echipate cu instalatii tip « SBW », circulandu-se la « cale libera ». VS era de 80 km/h (intre Negru Voda si Ram. Medgidia Est) si de 70 km/h (intre Ram. Medgidia Est si Medgidia).
In decembrie 2013 a circulat ultimul tren de calatori.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.



-Linia Dorobantu- Ram. Medgidia Est- Medgidia Est= 7 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie inaugurata dupa 1980, avand 7 km. Se circula la « cale libera », statia Medgidia Est avand o instalatie tip SBW. Statia Medgidia Est deserveste fabrica de ciment si portul.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.




-Linia 806 Dorobanu- Lumina- Capu Midia si Palas- Lumina.
Linie inaugurata in anul 1952, avand initial in total 63 km si statiile de mai jos.

a.Palas (km 0), Constanta-Marfuri (km 1,7), Canton 4 h. (km 3,7), Palazu-Mare HM (km 7,4), Ovidiu h. (km 12,2), Ramificatie Ovidiu (km 13 ), Siutghiol (km 14,6), Lumina Post 1 (km 16,8), Lumina Post 2 (km 18,7), Ramificatia Navodari (km 19,5 ), Navodari (km 21,5), KM 27+330 h. (km 23,1), Post 1 Capu Midia (km 27,9), Capu Midia (km 29,3). Total: 29 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie simpla electrificata intre statiile Palas si Constanta Marfuri, si linie dublata intre Constanta Marfuri si Capu Midia.
Statia Constanta-Marfuri are macaze mecanice, semnale luminoase si instalatie BAT, restul statiilor fiind echipate cu instalatii CED. Se circula in regim BLAS. VS este de ?

b: Dorobantu (km 0), Nisipari HM (km 2,9), Nazarcea (km 6,8), Canal HM (km 13,2), Ram. Culmea (km )Lumina (km 20,4), Lumina Post 2 (km 22,9). Total: 23 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Toate statiile sunt echipate cu instalatii CED, circulandu-se in regim BLAS. VS era de 80 km/h (intre statiile Dorobantu- Lumina- Lumina Post 2- Navodari).

c: Lumina- Lumina Post 1 (0,2 km). Tronsonul a fost desfiintat. Lc (linie desfiintata si demontata din teren)

d: Post 1 Capu Midia (km 0), Post 2 Capu Midia (km 0,7), Luminita (km 2), Sitorman (km 11). Tronsonul Luminita- Sitorman a fost desfiintat in anul 2011. Total: 2 km lf si 9 km lc
Statiile erau echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS era de ?

Unitati industriale deservite (in trecut): de gara Constanta-Marfuri : , de Ramificatia Ovidiu : portul fluvial si termocentrala Ovidiu, de gara Siutghiol (cu 5 linii) : fabrica “Pepsi-Cola”; de Ramificatia Navodari : fabrica de zahar, fabrica de conserve, de gara Navodari (cu 9 linii): combinatul de fosfati si acid sulfuric a USAS-Navodari; de gara Luminita: portul fluvial si cariera Luminita; de gara Sitorman: cariera de calcar Sitorman (“Piatra”); de gara Capu-Midia: platforma petrochimica “Rompetrol” , portul maritim Midia-Navodari si rampa militara de la Corbu.


Singurele « Mersuri de tren » in care apare aceasta linie sunt cele din anii 1995/1996 si 1996/1997.
Linia este administrata de operatorul privat « Rompetrol SA ».



-Linia 813B Agigea Ecluza HM- Ram. Agigea- Agigea Port= 3 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Inaugurata in anii 70’, pentru deservirea portului Constanta-Sud-Agigea, in lungime de 3 km. Linie simpla electrificata.
Linie echipata cu BLA, statiile fiind echipate cu instalatii CED. VS este de ?
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.



-Linia 813A Agigea Ecluza HM- Agigea Sud- Ram. Agigea= 3 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Idem.



-Linia 800A Eforie Nord- Techirghiol= 3 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in anul 1928, in lungime de 3 km. Era sectie cu conducere centralizata. VS era de ?
In 2005 au fost facute mici reparatii la terasament. Din 2007 nu a mai trecut nici un tren pe aceasta linie.
Intre anii 2010-2012 o portiune din linie, situata la intrarea in statia Techirghiol, este furata.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.




Linii desfiintate complet (sau transformate in linii industriale) pana in 1989 :


-Medgidia- Remus Opreanu h.- Valea Dacilor HM= 19 km (linie demontata din teren)
Era traseul initial al liniei Medgidia- Negru Voda, , inaugurat in 1934, portiunea aceasta avand 19 km (Medgidia- km 0, Remus Opreanu- km 6+850, Valea Dacilor HM- km 18+683). In 1984, o data cu terminarea canalului Dunare- Marea Neagra, este inaugurat actualul traseu, vechiul traseu fiind desfiintat.



-Palas- vechea gara Constanta Oras= 6 km (linie partial demontata din teren, partial transformata in linie industriala utilizata astazi).
In anul 1860 este inaugurata linia ferata Cernavoda Port- Cernavoda Oras- Saligny Grupa Est- Constanta Oras- Constanta Port. In interiorul orasului Constanta, linia aveea alt traseu decat cel actual : din statia Palas urma traseul actualei linii industriale ce deserveste « Oil Terminal », apoi traversa piata si parcul actualei gari, mergea paralel cu Bdul. Ferdinand, apoi de la intersectia Bdul. Ferdinand cu Bdul. I.G.Duca, vechea linie traversa zona de blocuri « Aleea Lupeni », se intersecta cu strada Mihai Viteazul, traversa partea de sud a « Parcului Arheologic », apoi se intersecta cu strada Traian, si ajungea la vechea gara Constanta-Oras, situata in zona actualei « curti de Apel ». Lungimea liniei vechi Palas- Constanta Oras era de 6 km. In 1960, o data cu inaugurarea actualei gari Constanta, traseul dintre « Oil Terminal » si vechea gara Constanta-Oras (2 km) este desfiintat, iar traseul dintre statia Palas si « Oil Terminal » este transformat in linie industriala.



-Vechea gara Constanta Oras- Ram. Mangalia (linie demontata din teren)
Este vechiul traseu al M800, care lega vechea gara Constanta-Oras de linia spre Mangalia. Inaugurat in 1927 si desfiintat in 1960. Lungimea era de 2 km.



-Vechea gara Constanta-Oras- vechea gara Constanta Port (linie demontata din teren)
In anul 1860 este inaugurat vechiul port Constanta si linia ferata in « zig-zag », care-l lega de reteaua feroviara.
Linia aveea 2,6 km si 3 rebrusmente, dar si o panta accentuata, diferenta de nivel fiind de 30 m, ceea ce a creat dificultati majore in exploadarea ei.
Se desprindea din traseul vechi al M800 in zona « Aleea lupeni », traversa strada Mihai viteazul si strada Traian, dupa care mergea paralel cu strada Marinarilor/Portului, si ajungea la vechea gara Constanta-Port.
Dupa inaugurarea liniei Palas- constanta Port, prin tunelul construit de Anghel Saligny intre anii 1896-1900, importanta liniei vechi Constanta-Oras---Constanta Port scade, in anul 1937 fiind desfiintata si demontata din teren, si datorita instabilitatii taluzului din spatele vechii cladiri a primariei. Cu aceasta ocazie s-a descoperit edificiul roman cu mozaic policrom.



-Vechea Gara Constanta Oras----Baile Mamaia (linie demontata din teren).
Dupa desfiintarea cai ferate Constanta- Baile la Vii, in lungime de 3,1 km (in 1903, ca urmare a inceperii lucrarilor de constructie la noul port Constanta, inaugurat in 1909), cu o parte din materialele recuperate, “Directia Linii- Serviciul Linii Constanta, inaugureaza la 2/15 octombrie 1905, linia ferata Constanta- Baile Mamaia, in lungime de 8 km, avand initial statiile: Constanta (vechea gara), Calatis h., Aegissus h., Tataia h. si Mamaia.
Traseul liniei era: se desprindea din vechiul traseu al M800 in zona intersectiei bdul. Ferdinand cu Bdul. I.G.Duca, mergea paralel cu acesta, apoi cu bdul. Mamaia, si ajungea la statia Baile Mamaia, situata in zona actualului hotel „Flora”.

-Vechea Gara Constanta Oras- Baile La Vii = 3 km
( ?- 1903)

-Vechea Gara Constanta Oras- Baile Mamaia= 8 km
(1905- 1938; traseul initial)

In anul 1928, din motive strategice, Directia Generala a CFR prelungeste aceasta cale ferata pe traseul: Baile Mamaia- Mamaia Sat- Scoala de tragere si bombardament (cca 6 km), linia urmand sa deserveasca si portul militar Tasaul.
-Baile Mamaia- Scoala de tragere si bombardament= 6km
(1928- 1960)


Deoarece linia devenisera o frana in calea dezvoltarii urbane, micile trenuri turistice au fost scoase de pe strazile Constantei, ele continuuand sa circule pe un nou traseu, ce a fost deschis la 14 iulie 1938.
Tot in 1938 vechea statie de debarcare de la Baile Mamaia a fost mutata pe un nou amplasament (situat la km 9 al liniei), iar, la km 10, a fost infiintata halta Rex, ce urma sa deserveasca hotelul cu accelasi nume, proaspat inaugurat de Directia Generala a CFR.
Noul traseu al liniei, in interiorul orasului Constanta, era : se desprindea din vechiul traseu al M800 in zona parcului garii actuale, apoi ajungea la intersectia strazilor Garii, Bdul. Ferdinand, Bdul. 1 Decembrie si bdul. 1 Mai, dupa care urma traseul Bdul. 1 Decembrie, intersecta bdul. I.L.Caragiale, apoi in 1952 in zona actualei « case de cultura a sindicatelor » s-a realizat statia Constanta-Obor. Apoi linia urma in continuuare traseul Bdul. Alexandru Lapusneanul, Bdul. Aurel Vlaicu si in zona intersectiei Bdul. Aurel Vlaicu cu bdul. Mamaia se unea cu traseul initial.

In „Mersul trenurilor 1939/1940” apare numai o parte din linie, cu statiile: Constanta (km 0), Canton 2 h. (km 2), P Stefan cel Mare h. (km 3), Strada Carol h. (km 5), Mamaia (km 10) si Rex (km 12- in fata hotelului cu accelasi nume, inaugurat atunci de Directia Generala a CFR)!
-Vechea Gara Constanta Oras- Baile Mamaia- Halta Rex hc.= 12 km
(14 iulie 1938- 1960; traseul ulterior)

Intre anii 1944-1960 aceasta cale ferata mai este folosita doar pentru transportul de marfuri, iar in anul 1949 este legata cu linia ferata Palas-Capu Midia, traseu folosit pentru constructia canalului navigabil Poarta Alba- Midia Navodari.
-Scoala de tragere si bombardament- Ram. Mamaia/Ramificatia Navodari= 3 km
(1949-1960)

In anul 1960 (o data cu inaugurarea noi gari Constanta) linia este desfiintata, o mica portiune a sa, cuprinsa intre Ramificatia Mamaia si Mamaia Sat, fiind folosita, pana in anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor din cartierul Tabacariei.



-Ram. Traian---Constanta Obor=5 km (linie demontata din teren)
Linie inaugurata in anul 1952, pentru a se realiza legatura intre linia 806 (Palas- Ram. Traian- Capu Midia) si linia de Mamaia. Traseul era : se desprindea in zona capului x a actualei statii Constanta-Marfuri, traversa strada Eliberarii, apoi zona actuala de blocuri de pe strada Ion Neculce, intersecta strada Cutezatorilor (unde era si halta Traian h.), mergea paralel cu strada Eliberarii, apoi intersecta strada Corbului, mergea paralel cu strada Eliberarii, apoi cu Bdul. I.L.Caragiale, si ajungea la statia Constanta-Obor.
Conform “Mersului trenurilor din 1958”, statiile erau: Palas („Ateliere”)(km 1)- Ram. Traian (km 2)- Traian h.(km 3)- Constanta Obor (km 5)- Traian h. (km 7)- Ram. Traian (km 8)- Siutghiol (km 20)- Lumina („Cogealia”) Post 1- Lumina Post 2- Tasaul/Navodari (km 30)- Orasul Nou h.(km 31)- Betonaj/Capu Midia (km 37). Din acestia- 6 km lc
Linia dintre Ram. Traian si Constanta Obor este desfiintata in 1960.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde ldh80 pe 04 Ian 2017, 10:21

4. Regionala Bucuresti


-Linia 706 Caciulati- Snagov Plaje HM= 16 km lc* (linia mai exista in teren, dar este neutilizabila)
Linie construita in anul 1948, prin munca voluntara a ceferistilor. Lungimea liniei este de 16 km, avand statiile si haltele: Caciulati, Caciulati Sat h., Ghermanesti h., Snagov Sat hc., Snagov Plaja HM. Statia Snagov-Plaja HM are o instalatie tip SBW, circulatia facandu-se la „cale libera”. VS era de ?
Ultimul tren de calatori a circulat la 10 decembrie 2006, iar ultimul tren de marfa in 2004.
In anul 2014 portiuni din linie (la iesirea din statia Caciulati si in zona padurii Snagov) au fost furate.
Linia este administrata de operatorul privat TFC.



-Linia 302 Campina- Campinita= 2 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie inaugurata in 1882, in lungime de 2 km . Statia Campinita este echipata cu instalatie CED iar linia cu BLAS. Statia Campinita deservea principalele unitati industriale din Campina : rafinaria « Steaua Romana », « Electroutilaj », « Neptun », « Turnatoria Orion » si « Camerom ». In ianuarie 2009 rafinaria « Steaua Romana » este inchisa, astfel traficul de marfa incetand pe aceasta linie .



-Linia 303 I.L.Caragiale- Moreni/Filipestii de Padure.

Linie inaugurata in 1946, cu urmatoarele tronsoane:

#I.L.Caragiale (km 0)- Olari hc. (km 5)- Ditesti R1 (km 8)- Ditesti R2 (km 9)- Ditesti hc. (km 10)- Filipestii de Padure (km 11)= 11 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)

# Ditesti R1- Ditesti R3- Moreni= 8 km lc (linie desfiintata si demontata din teren)
(linie desfiintata si demontata din teren in 2010)

# Ditesti R2- Ditesti R3= 1 km lc (idem)
(idem)


In 1966/1967 circulau trenuri de calatori pe toata linia, in 1989 acestea circulau pana la Moreni si Filipestii de Padure.

Ultimul tren de calatori la Moreni si Filipestii de Padure a ajuns in 1999-2000.

Datorită numeroaselor sustrageri de componente, în cursul anului 2010 segmentul de cale ferată R.2 Diţeşti-Moreni a fost demontat, circulaţia trenurilor fiind suspendată!

Pe restul liniei circula foarte rar trenuri de marfa. Se circula la “cale libera », toate statiile fiind echipate cu instalatii tip SBW (in functiune pana in anii 2004-2005). VS era de 60 km/h.
Linia este administrata de CFR-Infrastructura.




-Linia 902 Bucuresti Progresul- Jilava- Giurgiu Nord=

3 km lf Bucuresti Progresu- Jilava (linie pe care mai circula trenuri de marfa)
5 km lf Fratesti- Giurgiu Nord (linie pe care mai circula trenuri de marfa)
35 km li Fratesti- Gradistea (linie inchisa, dar utilizabila)
15 km lc* Jilava- Gradistea (linie inchisa si inutilizabila).

Face parte din prima linie de cale ferata, inaugurata pe teritoriul de atunci a Romaniei, la 19/31 octombrie 1869. Lungimea totala (intre statiile Bucuresti-Progresul si Giurgiu) este de 61 km, statiile fiind : Bucuresti-Progresul, Ram. 2 Jilava, Jilava, Sintesti hc., Vidra, Gradistea, Comana, Vlad Tepes hc., Mihai Bravu, Baneasa Giurgiu, Tabanu hc., Daia hc., Fratesti, Giurgiu Nord si Giurgiu.
Linia este dublata pe portiunile : Comana- Mihai Bravu, Baneasa Giurgiu HM- Daia HM si echipata cu BLA intre Jilava- Giurgiu Nord- Ruse BDZ. VS era de ?
In august 2005, ca urmare a prabusirii podului peste Arges de la Gradistea, trenurile sunt suspendate intre statiile Gradistea si Bucuresti-Progresul. Pana la sfarsitul anului 2013 au mai circulat trenuri de calatori intre Giurgiu Nord si Gradistea.
In prezent mai circula doar trenuri de marfa intre Bucuresti-Progresul si Jilava.
Linia este in proprietatea CFR-Infrastructura.



-Linia Giurgiu- Giurgiu Sud= 5 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Inaugurata in perioada 1869-1879. Statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la “cale libera”.
Dupa 1980 pe aceasta linie este realizata si statia de triaj Giurgiu-Sud, pentru a deservi: “Verachim”, “Santierul Naval”, “Termocentrala”, “ICMUG” , portul industrial si Fabrica de zahar.
Intre anii 1936- 1954 tot de aici se ramifica si linia pentru feryboatul Giurgiu-Ruse.
Linia este in proprietatea CFR-Infrastructura.




-Linia Bucuresti Vest- Bucuresti Cotroceni Militari= 6 km lf (linie pe care mai circula trenuri de marfa)

Linie construita in perioada 1946-1959, pentru a deservi unitatile industriale din cartierul Militari ( Comat Auto, Comet, Radox, Frigocom, o betoniera, o intreprindere, fabrica de paine Lujerului, Fabrica de diamante artificiale-UM 0920, Faberom, Apaca, UMEB, Rampa de descarcare a pacurei a CET-Grozavesti, Pumac, Semanatoarea si Depoul Metrorex Ciurel).

Statia Bucuresti-Cotroceni-Militari aveea instalatie tip SBW, circulandu-se la « cale libera ».

Astazi fosta statie Bucuresti-Cotroceni-Militari a fost transformata in grupa a statiei Bucuresti-Vest, si doar foarte rar mai circula pe aceasta linie trenuri de marfa, pentru rampa de descarcare a pacurei a CET-Grozavesti.




-Calea ferata de centura a Bucurestiului
A fost construita la sfarsitul intre anii 1885-1899, cu ocazia realizarii centurii de fortificatii din jurul Capitalei. Dupa 1960, o data cu industrializarea masiva, linia deserveste traficul de marfa de la marile uzine bucurestene, pana in anii 90.

Pana in 1998 pe aceasta linie au circulat si trenuri automotoare de serviciu.

*Pana la inceputul anilor 70 (cand s-au realizat racordurile statiilor Mogosoaia si Chitila cu triajul Bucuresti), traseul liniei era putin diferit in zona Chitila-Mogosoaia: pleca din statia Chitila, traversa Soseaua Banatului, apoi actuala sosea de centura, si trecea peste magistrala 700, apoi ajungea in incinta fabricii „Bere Bauturi”. De aici linia mai exista si azi ca linie industriala, traverseaza pe „podul rosu” lacul straulesti, apoi din nou soseaua de centura, dupa care mergea paralel cu aceasta, intalnindu-se cu actualul traseu in zona „Academiei de Informatie”. Lungimea acestei portiuni initiale a caii ferate de centura a capitalei era de 7 km

*De asemenea, si in zona Chiajna-Chitila, traseul initial al caii ferate de centura a Capitalei era altul decat cel actual, intre aceste statii folosindu-se actuala linie industriala ce trece pe langa „Unitatea Militara Constructii Cai Ferate Chitila”, apoi pe langa centrul „Remat”, traverseaza soseaua de centura, trece pe langa groapa de gunoi si pe langa „Romprest” si ajunge la statia Chiajna. Lungimea acestui tronson initial era de 4 km

Dupa anii 1972-1974, traseul actual al centurii feroviare a Capitalei, inclusiv cel din zona Chitila-Mogosoaia, este:

-Mogosoaia km 0
-fosta Ram. Academia de Informatii km 3,4
-Otopeni km 6,3
-Canton Tunari h. km 11,1
-Canton Stefanesti h. km 15,5
-Constantin David/Voluntari km 19,1
-Ram. Constantin David/Ram. Voluntari km 21,7
-Ram. Loulis km 23,9
-Ram. 1 Titan km 26,1
-Titan Grupa marfuri km 27,7
-Ram. Abator km 31,2
-Popesti-Leordeni km 36,6
-Berceni km 41
-Jilava km 44,1
-Ram. 1 Jilava km 45,3
-Ram. 3 Jilava km 46,8
-Ram. Magurele km 49,7
-Varteju km 53
-Ram. 1 Cotroceni km 59,6
-Bucuresti Vest/Ciorogarla km 60,4
-Ram. 1 Chiajna km 62,9
-Chiajna km 65,6
-Ram. Post Rudeni km 68
-Ram. Post Colentina km 69,3
-Pasaj cu Soseaua Bucuresti-Targoviste km 71,6
-Mogosoaia km 74,2

In total- 74 km in 1990.

In privinta dotarilor, la nivelul anului 1990, situatia era:

# Intre statiile Mogosoaia si Constantin David/Voluntari, linia era dublata si electrificata, echipata cu BLA.

#Intre Constantin David/Voluntari si Titan Grupa Marfuri linia era simpla electrificata (acum simpla!), circulandu-se la cale libera.

#Intre Titan Grupa Marfuri si Jilava linia este simpla, circulandu-se la cale libera.

#Intre Jilava si Chiajna linia este dubla, echipata cu BLA.

#Intre Chiajna si Ram. Post Rudeni linia este dubla electrificata, echipata cu BLA.

#Intre Ram. Post Rudeni si Mogosoaia linia era simpla electrificata, cu BLA (acum simpla!).


Dupa anul 2000 insa, centura feroviara a Bucurestiului se degradeaza puternic, fiind si grav afectata de furturi, pe urmatoarele tronsoane:


-Mogosoaia- pe langa „Academia de Informatii Mihai Viteazul”- Otopeni- Constantin David/Voluntari= 19 km lc*

Ca urmare a lucrarilor de reabilitare a magistralei 800, in perioada 10 decembrie 2006- 8 decembrie 2007, trenurile de calatori de pe magistrala 800 sunt deviate pe calea ferata de centura a Bucurestiului (pe traseul: Bucuresti Nord- Chitila- Ramificatie Buciumeni- Mogosoaia- Otopeni- Voluntari- Ram. Pasarea).

Dupa revenirea acestora pe traseul de baza in decembrie 2007, la scurt timp (in cursul anului 2008) este suspendata si circulatia trenurilor de marfa, pe sectorul de nord a centurii feroviare a Bucurestiului (intre Mogosoaia si Voluntari).

Ca urmare, acest sector al centurii feroviare a Bucurestiului este abandonat si grav afectat de furturi, fiind distruse si furate instalatiile de electrificare, linia de contact , inclusiv sistemul BLA si inclusiv sustrageri de componente de cale, astazi fiind linie inchisa.

Astazi, sectorul Mogosoaia- Voluntari din calea ferata de centura a Bucurestiului este lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).

De asemenea, si tronsonul Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia , in lungime de 6 km este lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).

Este afectata de sustrageri de componente de cale, catenara distrusa, sistemul BLA furat si distrus si inundare in zona pasajului M1000.
Astazi este linie inchisa.


De asemenea, si tronsonul Constantin David/Voluntari- Ram.Constantin David/Ram.Voluntari , in lungime de 3 km, este lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).

Pe acest tronson, in martie 2006, a fost furata catenara, astazi fiind linie inchisa.


Total pe calea ferata de centura a Bucurestiului (astazi):

-28 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).


Asadar astazi, numai 3 tronsoane din calea ferata de centura a Bucurestiului mai sunt utilizate:

-Ram. Voluntari/Ram. Constantin David- Titan Grupa Marfuri= 6 km lf (linie pe care mai circula trenuri de marfa).
VS astazi pe acest tronson este de 30 km/h.

-Titan Grupa Marfuri- Jilava= 16 km lf (linie pe care mai circula trenuri de marfa).
VS astazi pe acest tronson este de 50 km/h.

-Jilava- Chiajna= 22 km lf (linie pe care mai circula trenuri de marfa).
VS astazi pe acest tronson este de 50 km/h (pe firul 1) si de 30 km/h (pe firul 2)

-Chiajna- Ram. Post Rudeni= 2 km lf (linie pe care mai circula trenuri de marfa).
VS astazi pe acest tronson este de 50 km/h (pe firul 1), firul 2 fiind inchis.


Total pe calea ferata de centura a Bucurestiului (astazi):

-46 km lf (linie pe care mai circula trenuri de marfa).





Linii desfiintate complet (sau transformate in linii industriale) pana in 1989 :


-Filipestii de Padure- Provita (km 2)- Tampon h.(km 3)- Gura Palangii (km 6)= 6 km.
Transformata in linie industriala dupa 1967.
Ultimul tren cu carbune a plecat de la exploadare miniera Gura Palangii in anul ?


-Provita- Magureni= 2 km
Transformata in linie industriala dupa 1967.


-Giurgiu Sud- fosta gara Ramadan („Giurgiu-Port”)=6 km (linie industriala pe care mai circula trenuri de marfa)
In anul 2011 linia mai era utilizata de trenuri de marfa.


-Giurgiu- Smarda= 4 km (linie demontata din teren)
Linie inaugurata in 1870 si desfiintata in perioada 1936, cand s-a inaugurat feryboatul Giurgiu-Ruse. Linia mergea paralel cu Bdul. Mihai Viteazul.



-Campinita- Ram. Brebu- Telega= 3 km (linie demontata din teren)
Linie inaugurata in anul 1882. De la Ram. Brebu se ramifica o linie industriala pentru fabrica de cherestea „21 Decembrie”.
Pe aceasta linie se afla si podul peste raul Doftana, construit de Anghel Saligny. In anii 70’ este inlocuit.
Statia Telega aveea 3 linii, semnalizare mecanica, si deservea salina de acolo.
La mijlocul anilor 80’ linia este desfiintata.



-Bucuresti Nord- Ram. Panduri h.= 3 km (linie demontata din teren)
Inaugurata la 13/26 decembrie 1872, este desfiintata in 1966. Avea 3 km si facea parte din linia ferata care asigura legatura dintre primele gari bucurestene- Gara Filaret si Gara de Nord. (*lungimea totala a liniei ferate Bucuresti Nord- Panduri h.- Bucuresti Filaret era de 7 km*).
Pana la sfarsitul anilor 50’ este utilizata pentru traficul de calatori (statiile erau: Bucuresti Nord km 0, Regie h. km 1, Palatul Pionerilor/Grozavesti/Cotroceni h. km 2, Panduri h. km 3, Dealul Spirii km 4, Ram. Rahova km 6 si Bucuresti-Filaret km 7).
Dupa 19 noiembrie 1960 (o data cu desfiintarea garii Bucuresti-Filaret) mai este folosita pentru transportul de marfa (fostele halte Regie h si Bucuresti-Cotroceni h/Palatul Pionerilor h. Sunt desfiintate atunci).
In 1966, portiunea dintre CET Grozavesti si fosta Ram. Panduri h., este desfiintata (rambleul mai este vizibil in Gradina Botanica), restul liniei ramanand ca linie industriala, pentru a deservi: CET Grozavesti, fabrica paine „Spicul”, fabrica de paine Plevna si fabrica de bere Grivita.
In 1987, cu ocazia amenajarii raului Dambovita in interiorul Bucurestiului, podul feroviar peste Dambovita de la Grozavesti este desfiintat.
Dupa 1990, cu ocazia construirii Carfour Orhideea, linia ferata se limiteaza la Soseaua Orhideelor.




-Bucuresti Obor- Titan Sud HM= 3 km (linie partial demontata din teren, partial transformata in linie industriala si utilizata- pana prin 2007-2008- de trenurile de marfa)
Linie inaugurata in 1913, avea 3 km. Pleca din gara Bucuresti Obor, traversa soseaua Baicului, traversa strada Fantanica, apoi mergea paralel cu strada Hobita (pe aceasta portiune linia mai exista ca linie industriala pentru deservirea “Frigotehnica”), apoi traversa soseaua Pantelimon (in dreptul “Electroaparataj”), traversa Bdul. Chisinaului (fosta strada Socului), apoi intrada paralel cu Aleea Macazului, si de aici deservea fabrica de paine Titan. Pana prin 2000, de aici linia continuua ca linie industriala, traversa Soseaua Morarilor, apoi merge paralel cu Bdul. Basarabia (fosta strada Industriilor), traverseaza strada Ion Sahighean, apoi din ea se ramifica o linie industriala care deserveste “Granitul” si “Prodplast” si ajunge la HM Titan Sud (fosta HM 23 August).
La 1 august 1959 portiunea de liniei dintre statia Bucuresti Obor si fabrica de paine Titan este desfiintata.



-Vechiul amplasament a HM Titan Sud- actualul amplasament a HM Titan Sud= 1 km
Dupa 1960, cu ocazia mutarii HM Titan Sud (atunci « HM 23 August »), 1 km de linie este transformat in linie industriala.



-Bucuresti Baneasa- Herastrau- Bucuresti Obor= 8 km (linie demontata din teren).
Inaugurata in 1904, avea o lungime de 8 km si statiile: Bucuresti Baneasa (km 0), Herastrau (km 3) si Bucuresti Obor (km 8).
In 1957 traficul de calatori este inchis, pe aceasta linie.
La data de 1 august 1959 are loc dezafectarea si desfiintarea cai ferate, dintre statia Herastrau si statia Bucuresti-Obor.
In anii 1985-1987, ca urmare a constructiei cartierului de blocuri « Aviatiei » si Bulevardului Aviator Alexandru Serbanescu (cu linie de tramvai), este desfiintata si linia ferata dintre Bucuresti Baneasa si Herastrau.
Traseul liniei era: se desprindea din M800 intre fosta bariera de pe soseaua Nordului si “podul” Baneasa, mergea paralel cu strada Grigore Gafencu, apoi trecea Soseaua Nicolae Caranfil (fosta strada Scoala Herastrau), apoi mergea paralel cu actualul bulevard Aviator Alexandru Serbanescu, trecea strada Avionului si Soseaua Pipera, mergea paralel cu Bdul. Barbu Vacarescu, ajungea la gara Herastrau, trecea Soseaua Fabrica de Glucoza, apoi trecea peste Lacul Tei, apoi traversa Bdul. Barbu Vacarescu si intra in cartierul Tei, mergand pe aliniamentul actualei alei CFR si intersectand strazile: Bdul. Ramuri Tei, Bdul. Lacul Tei, Strada Judetului, Strada Pargarilor, Strada Lizeanu/Maica Domnului, apoi mergea paralel cu strada Reinvierii si strada Turmelor, traversa Soseaua Colentina, Strada Ziduri Mosi si Soseaua Electronicii, pentru a se opri la gara Bucuresti Obor.
Aceasta linie ferata deservea si: fabrica de glucoza, atelierele URAC, fabrica de caramizi “Tonola” si “Manutanta Comunala Colentina”. Astazi, doar 4 foste cantoane CFR din cartierul Tei mai amintesc ca pe aici a trecut o data trenul.
In 1952 statia Bucuresti-Herastrau era prima statie din reteaua CFR echipata cu instalatie CED-CR-2.



-Bucuresti Filaret- Ram. Filaret= 1 km (linie demontata din teren).
Desfiintata la 19 noiembrie 1960, cand gara Bucuresti-Filaret, dupa 91 de ani de functionare, este transformata in autogara!
Linia mergea paralel cu actuala strada Constantin Istrati, intersectand Soseaua Progresul si soseaua Viilor. Pana in anii 50’, din gara Bucuresti-Filaret (avea 3 linii) o linie industriala mergea paralel cu strazile: Constantin Istrati, Candiano Popescu, (deservea si centrala electrica Filaret), Frigului, Lanariei, Gheorghe Sincai, trecea podul peste Dambovita si ajungea la uzinele Lemaitre/Timpuri Noi (unde se reparau si locomotive cu aburi). Linia avea curbe extrem de stranse, motiv pentru care a si fost desfiintata!



-Chitila- « Bere Bauturi »- Mogosoaia= 7 km (linie partial demontata din teren si partial transformata in linie industriala)
Era vechiul traseu al caii ferate de centura a capitalei, inaugurat in 1899.
In 1972, cu ocazia inaugurarii noului traseu al caii ferate de centura in aceasta zona (intre Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina), aceasta cale ferata este partial desfiintata si partial transformata in linie industriala, astfel :

-Tronsonul Chitila- Bere Bauturi este desfiintat

-Tronsonul cuprins intre Bere Bauturi si statia Mogosoaia este transformata in linie industriala, pentru a deservi : Fabrica Bere-Bauturi, Depozitele Romtrans (dupa 1990- « Vama Chitila ») si o remiza a CFR-Infrastructura.
Tronsonul a fost folosit ca atare pana in anul 2009.



-Chiajna- Chitila= 4 km (linie transformata in linie industriala).
Era vechiul traseu al caii ferate de centura a capitalei, inaugurat in 1899.
In anul 1972, ca urmare a inaugurarii actualului traseu al caii ferate de centura (intre Chiajna- Ram. Post Rudeni) aceasta linie este partial desfiintata si partial transformata in linie industriala.




-Bucuresti Cotroceni Militari----- Fosta Ram. Panduri-----Fosta gara Dealul Spirei----Fosta Ram. Filaret-----Bucuresti Progresul= 12 km

Linie construita in mai multe etape: 19/31 octombrie 1869 Ram. Filaret- Bucuresti Progresu, 13/26 decembrie 1872 Fosta Ram. Panduri h.- Ram. Bucuresti Filaret si perioada 1946-1959 Bucuresti Cotroceni Militari- fosta Ram. Panduri h.

Din 19 noiembrie 1960, o data cu desfiintarea garii Bucuresti Filaret, linia este transformata in linie industriala, ocazie cu care este desfiintata si gara Dealul Spirii, dar este in schimb infiintata o statie uzinala- statia CFU Vulcan.

Trenuri de marfa pe aceasta linie au mai circulat constant pana in 1995. Dupa aceasta data, ca urmare a falimentului fabricilor deservite de linie- “Ventilatorul”, “Depozite Ujecoop”, “Romterm-Titan Marmura”, “Vulcan”, “Electromagnetica”, “Areca”, “Inox”, “Tricotajul Rosu”, “Depozite Romtrans”, “Bere Rahova”, “Comet”, “Muntenia”, “Industria iutei”, “Depozite lemn-carbune”, “Rocar” si “Baduc” traficul de marfa pe linie inceteaza treptat: pana prin 2002 au mai circulat trenuri de marfa la uzina "Rocar", pana prin 2007 la uzina "Vulcan" (avea si gara industriala-CFU Vulcan) si pana in februarie 2011 la "Titan Mar/Romterm" (cand aceasta fabrica este demolata). In prezent, portiuni din linie sunt demontate sau acoperite de pamant si vegetatie.

Un alt motiv invocat la desfiintarea liniei a fost faptul ca se intersecta cu numeroase bulevarde si strazi importante- Vasile Milea, Razoare, Calea 13 Septembrie, Calea Rahovei, strada Nasaud, Bdul. Pieptanari, Str. Toporasi, strada Alexandru Anghel si Soseaua Giurgiului, limita de viteza pe calea ferata fiind de 5 km/h!




-Linia de racord Ploiesti Crang- Ploiesti Nord= 4 km.
Desfiintata in anii 1960, ca urmare a constructiei cartierului de blocuri « Andrei Muresanu ».
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde ldh80 pe 04 Ian 2017, 10:37

5. Regionala Craiova


-Linia Bradu de Sus- Bradu Rafinarie (prin rebrusare)- Parvu = 6 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie construita dupa 1960, pentru deservirea combinatului petrochimic “Arpechim”. Are 6 km toate cele 3 statii sunt echipate cu instalatii CED , si linia este echipata cu BLAS. VS este de ?
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.



-Linia 905 Olga Bancic/Parc Kretulescu h.- Argesel= 12 km lf (linie pe care mai circula trenuri de marfa)
Linie construita intre anii 1964-1973, in lungime de 14 km, avand statiile si haltele : Olga Bancic ("Parc Kretulescu") h., UM-Muscel Post Ajutor Miscare, Pravat h., Leresti h., Argesel. Se circula la “cale libera”, statiile fiind echipate cu instalatii SBW. VS este de ?
Pe aceasta linie se afla si tunelul Costisa, inaugurat in 1972.
Pana in anul 2003 au circulat si trenuri de calatori.




-Linia 907 Turnu Magurele- Turnu Magurele Port = 4 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie inaugurata in anul 1887 , in lungime de 4 km. Se circula la « cale libera », VS fiind de ?
Pana in 1998-1999 circulau si trenuri de calatori.
Linia este administrata de CFR-Infrastructura.



-Linia 907 Costesti- Rosiori Nord= 64 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie construita inainte de 1917, in lungime de 64 km, avand statiile : Ionesti Arges hc, Burdea, Colt hc, Mirosi, Surdulesti hc, Balaci, Zimbreasca hc, Beuca, Dracsenei hc si Papa HM.
Se circula la “cale libera”, statiile fiind echipate cu instalatii SBW. VS este de ?
Intre decembrie 2004- decembrie 2013 linia a fost deservita de trenuri de calatori a operatorului privat « Servtrans Invest SRL » , iar intre decembrie 2013- martie 2015, de trenuri de calatori a operatorului privat « SC Regiotrans Srl ».



-Linia Lotru-Brezoi= 3 km lc (linie desfiintata si demontata din teren).
Linie construita in 1908 (ca linie normala), in lungime de 3 km, cu o singura statie. Era sectie cu conducere centralizata. VS era de ?
Este astazi demontata din teren in buna parte, ramanand doar cele doua poduri metalice, peste raurile Olt si Lotru.
In 2000 a ajuns ultimul tren la fabrica de cherestea Brezoi, in 2010 linia fiind complet demontata din teren. O locomotiva LDHM-45 a ramas izolata intr-o remiza din Brezoi!



-Linia Babeni- Antestatie Cet Govora= 8 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Construita dupa 1960, are o lungime de 8 km, si o singura statie, echipata cu instalatie SBW. Se circula la « cale libera ». VS este de ?
Linia este in administrarea Cet-Govora.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.



-Linia 205 Babeni- Alunu= 44 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurate in anul 1986, avand 44 km si statiile si haltele: Sirineasa HM, Popesti-Valcea, Cernisoara h., Copaceni, Tunel h., Berbesti si Alunu.
Toate statiile sunt echipate cu instalatii tip SBW, circulandu-se la “cale libera”. VS este de 50 km/h.
Intre decembrie 2012- decembrie 2014, trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost operate de “Sc Regiotrans Srl”.
In prezent linia se afla in administrarea gestionarului privat de infrastructura feroviara “SC RC CF Srl Brasov”.



-Linia 219 Targu Carbunesti- HM Calnic Gorj- Albeni- Seciurile=23 km lf (linie pe care mai circula trenuri de marfa).
Linia, construita in anul 1982, facea parte dintr-un proiect mai amplu, vizand realizarea unei legaturi feroviare mai scurte dintre Bucuresti si zona Olteniei (Bucuresti- Titu- Golesti- Pitesti- Valcele- Bujoreni Valcea- Babeni- Alunu- Seciurile- Albeni- Targu Carbunesti- Targu Jiu).
Din acest vast proiect s-a reusit constructia partiala a liniei Valcele- Post Ajutor Miscare Valcea, constructia completa a liniei Alunu-Babeni, si constructia completa a liniei Targu Carbunesti- Albeni- Seciurile.

In perioada 1990-1996 linia Targu Carbunesti- Albeni- Seciurile incepe chiar sa fie electrificata (se pare ca s-a reusit electrificarea liniei numai pana la Albeni), si “Mersul trenurilor 1996/1997” e singurul in care a aparut aceasta linie.
Ulterior insa, trenurile de calatori sunt suspendate, iar, ca urmare a unor alunecari de teren portiunea Albeni- Seciurile este inchisa, dupa care este grav afectata si de furturi. Gara Seciurile are 5 linii, dar circulabila este numai linia 5, si aceasta cu o limitare de viteza de 5 km/h!

Are 23 km si statiile: Albeni, HM Calnic-Gorj , Seciurile. Are doua viaducte mari. Se circula la “cale libera”, statiile fiind echipate cu instalatii SBW.

Linia (intre Targu Carbunesti si Albeni) este administrata de operatorul privat « SC RC CF Trans Srl Brasov » (din 15 martie 2012).




-Linia Amaradia- Barsesti= 7 km lf (linie pe care mai circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata in anul 1967, avand 7 km si o statie. Statia Barsesti este echipata cu o instalatie tip CED , circulandu-se la « cale libera ». VS este de 50 km/h.
Linie electrificata.
Din 15 martie 2012 linia se afla in administrarea gestionarului privat de infrastructura feroviara « SC RC CF Srl Brasov ».
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.




-Linia 221 Turceni-Dragotesti = 28 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie construita in anul 1967 , avand 28 km si statiile si haltele: Borascu HM, Ohaba-Jiu h., Siacu h., si Dragotesti. Statiile Borascu HM si Dragotesti sunt echipate cu instalatii CED , si circula la “cale libera”. VS este de ?
In anul 2003 a circulat ultimul tren de calatori.
Linie electrificata.
Se afla in administrarea « Complexului Energetic Turceni ».





-Linia 913 Golenti- Poiana Mare= 7 km li (linie inchisa dar utilizabila).
Linie construita in anii 50’, avand 7 km si o singura statie, echipata cu instalatie SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS era de ?
In 2009 a circulat ultimul tren de calatori. Pe aceasta linie, in anul 2001, au circulat ultimile trenuri mixte (M), din Romania.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.




-Linia Vechea gara Jiu- Ram. Jiu= 3 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Reprezinta traseul initial, in interiorul orasului Craiova, al liniei Craiova- Calafat, inaugurata in anul 1895. Are o singura statie echipata cu instalatie SBW, circulandu-se la “cale libera”. VS este de ?
Traseul incepe dupa Calea Bucuresti, si, prin vechea gara Jiu, deserveste uzina « Electroputere », dupa care traverseaza la nivel strada Caracal, trece prin zona « Valea Fetii », dupa care la Ram. Jiu intra in actualul traseu.
Linie aflata in administrarea CFR-Infrastructura.





Linii desfiintate complet (sau transformate in linii industriale) pana in 1989 :


-Linia Salina Ocnele Mari- Ocnita Valcea= 2 km (linie demontata din teren)
Linie construita in anul 1888 si desfiintata intre anii 1964-1965.



-Linia Raureni- Antestatie Salina Ocnele Mari (linie utilizata de trenurile de marfa).
Linie inaugurata in anul 1888, in lungime de 4 km. In anii 1964-1965 este transformata in linie industriala, pentru deservirea salinei.
Exista o antestatie cu 3 linii si o remiza de locomotive.
In 2012 inca mai era folosita.
VS este de ? km/h.
In “Mersul trenurilor”, din 1956, apar trenuri de calatori pe aceasta linie, cu statiile: Raureni (km 0), Copacel h. (km 2), Ocnele Mari h. (km 4) si Ocnita-Valcea (km 6).
Este administrata de « Salrom SA ».



-Linia Craiova- vechea gara Jiu= 3 km (linie partial demontata din teren, partial trasformata in linie industriala- utilizata si azi).
Este vechiul traseu al liniei Craiova- Calafat, in interiorul orasului Craiova. Linia traversa strada Sararilor/Garlesti, dupa care, inainte de a se intersecta cu Calea Bucuresti, a fost intrerupta la inceputul anilor 70. Acest tronson deserveste : « Rampa Militara », « Frogorifer », « Pan Group ».
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde ldh80 pe 04 Ian 2017, 10:46

6. Regionala Timisoara


-Linia 211 Boutari HM- Sarmisegetusa HM= 19 km lc (linie desfiintata si demontata din teren).
A fost singura linie cu cremaliera din Romania, inaugurata in 1908 , avand 19 km si statiile si haltele: Bucova, Portile de Fier HM, Zaicani. Toate statiile erau echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS era de ?
In 1978 este inchisa circulatiei, sub motivul construirii unui nou traseu, mai putin abrupt (care prevedea si constructia unui tunel de creasta). Insa nu s-a mai reusit acest lucru, dupa 1990 inregistrandu-se furturi repetate, alunecari de teren, linia fiind astazi complet distrusa si demontata din teren in perioada 1990-1997.
Era in administrarea CFR-Infrastructura.



-Linia 211 Sarmisegetusa HM- Hateg- Subcetate
Din care: 17 km lc si 4 km li
Linie inaugurata in anul 1908, avand o lungime totala de 21 km si statiile si haltele initiale : Sarmisegetusa HM (cu 3 linii), Pestenita h., Carnesti-Retezat HM, Paclisa h., si Hateg, toate statiile erau echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS era de ?
Pana in 1995/1996 au mai circulat trenuri de calatori la Sarmisegetusa HM, iar pana in 1998/1999 la Hateg.
Intre Sarmisegetusa HM- Hateg linia a fost demontata, (in toamna anului 2006), iar intre Hateg- Subcetate mai exista pe teren. Intre Subcetate- Hateg se circula cu maxim 15 km/h, iar, pe liniile din statia Hateg, cu maxim 10 km/h.
Linia este administrata de CFR-Infrastructura.



-Linia 211/917 Caransebes- Otelul Rosu- Boutari HM= 37 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata in 1908, avand 37 km si statiile si haltele: Caransebes, Caransebes Cazarma hc, Caransebes Tiglarei , Iaz hc., Obreja HM, Glimboca hc., Bucium hc., Otelu Rosu, Otelu Rosu hc., Zavoiu, Voislova, Marga HM si Boutari HM. Toate statiile erau echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS era de ?
Pana la sfarsitul anului 2013 au circulat si trenuri de calatori (ultimile- ale operatorului privat TFC).
Linia se afla in administrarea acestui operator privat.



-Linia 214 Lupeni-Uricani-Valea de Brazi= 12 km lc* (linia exista in teren dar este inutilizabila)
Linie construita in anii 50, in lungime de 12 km, era folosita la transportul carbunilor. Statiile sunt cele de mai sus, toate fiind echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS este de ?
Dupa inchiderea minei Valea de Brazi si din cauza faptului ca un pod (din cele 4) peste Jiu este avariat, linia nu mai este utilizata. La un moment dat, era preconizat si introducerea de trenuri de calatori..
Linia este in administrarea CFR-Infrastructura.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.



-Linia 214 Livezeni- Lupeni= 17 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata in anul 1870, in lungime de 17 km, avand statiile si haltele: Iscroni, Coroiesti h., Vulcan, Paroseni h., Lupeni Grupa Tehnica, Lupeni halta hc., Vascoza h. si Lupeni gara (Barbateni).
In trecut statiile erau echipate cu instalatii CED si linia cu BLA.
VS este de ?
Linie electrificata.
In perioada decembrie 2012- martie 2015 trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost deservite de operatorul privat « Sc Regiotrans Srl ».
Linia se afla in administrarea ?



-Linia Barcea Mica- CS Hunedoara= 3 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata in 1884, in lungime de 3 km. Se circula la « cale libera », statia CS Hunedoara fiind echipata cu o instalatie tip SBW. VS este de ?
Linie electrificata.
Linia este in administrarea CFR-Infrastructura.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.




-Linia 209/317 Mintia- Paulis Lunca- Brad= 29 km
Din care: 2 km lf si 27 km lc
Si Paulis Lunca- Paulis Lunca Grupa Tehnica = 1 km lf
A fost o linie extrem de dificil de construit, fiind realizata in perioada 15 aprilie 1939- 11 decembrie 1987.
Statiile si haltele erau : Mintia, Paulis Lunca, Paulis Lunca Grupa Tehnica, Stoeneasa, Post Ajutor Miscare Craciunesti, Pestera h., Baita hc., Ormindea, Dealul Fetii, Valea Izvoarelor si Brad h. Toate statiile erau echipate cu instalatii SBW (cu exceptia statiei Paulis Lunca ce este echipata cu o instalatie CED), circulandu-se la « cale libera ». VS era de ?
In 1997, din cauza unor alunecari de teren in zona haltei Pestenita, care puteau fi usor remediate, circulatia trenurilor se intrerupe intre Paulis Lunca si Brad.
In “Mersul trenurilor 1997-1998” sunt trecute ultimile trenuri de calatori la Mintia-Brad, iar, in “Mersul trenurilor 2000-2001” la Paulis lunca Grupa Tehnica.
In anul 2007 prin diverse "afaceri" dubioase, linia Paulis Lunca- Brad ajunge in proprietatea unei firme private, care demonteaza traversele si sinele, dupa ce podurile metalice si alte componente "disparusera" deja.
Astazi, mai exista doar segmentul Mintia-Paulis Lunca Grupa T, intr-o stare de degradare, pe care mai circula trenuri de marfa pentru fabrica “Chiscadaga” cu o viteza maxima de 15 km/h!
Intreaga linie avea 29 km si numeroase lucrari de arta: statia Mintia, pod peste raul Mures (lungime: 291,75 m, construit in 1944), statia Paulis-Lunca, viaductul Caian (lungime: 24,4 m, din beton-armat, construit in 1943 si reconstruit in 1963), statia Stoeneasa (3 linii), viaductul Stoeneasa (lungime: 132 m, din metal, construit in 1944 si reconstruit in 1963), viaductul Pestera (lungime: 130 m, din metal, construit in 1943 si reconstruit in 1963), halta Pestera h., Craciunesti HM, halta Baita hc, viaduct din placi de beton, tunelul Ormindea (lungime: 161 m, construit intre 1979-1982), viaduct din beton, tunel (construit intre 1980-1981), pod metalic, statia Ormindea (cu 3 linii), viaductul Valisoara/Hagau, tunelul Dealul Mare (lungime: 352 m, construit in 1945), tunelul “mic” (lungime: 216 m, construit in 1943), pasarela Luncoiu de Sus, pod metalic Dealul Fetii (unde linia urca pe o declivitate de 22 la mie), statia Dealul Fetii/Valea Florilor, viaductul Cernele (din beton), viaductul Luncoiu de Sus (lungime: 188 m, din beton, construit in 1943, reconstruit in 1992), statia Valea Izvoarelor, halta Brad h., pasaj la nivel, incrucisare cu calea ferata ingusta Brad-Criscior si statia Brad.


Constructia liniei Mintia- Brad a inceput la 15 aprilie 1939, continuand pe toat perioada razboiului si fiind oprite la 1.04.1946. In aceasta perioada, au fost executate tronsoanele: Deva-Viaduct Stoeneasa (14 km) si Brad-Viaduct Luncoiu (5 km). Intre cele 2 viaducte (17 km), desi nu se montasera inca sinele, terasementele erau complet executate. Chiar daca linia era executata in proprtie de 60%, doar 1% din lucrarile necesare punerii ei in functiune erau gata, astfel ca la 1.04.1946 s-a luat decizia sistarii lucrarilor, santierul incetandu-si practic existenta.
In anul 1961, pentru racordarea feroviara a exploatarii miniere Dealul Fetii, se dau in folosinta primii 7 km ai liniei Deva-Brad (tronsonul Brad-Dealul Fetii). Dupa executarea definitiva a viaductelor Stoneasa si Pestera, pentru racordarea feroviara a carierei de calcar de la Craciunesti, in anul 1963, este dat in exploatare si tronsonul Deva-Craciunesti (15 km).
Lucrarile de finalizare a liniei sunt reluate la 1.03.1979, iar la 11.12.1987, ora 12:25, din gara Deva a plecat trenul inaugural, linia fiind deschisa circulatiei feroviare dupa 48 de ani de la inceperea lucrarilor.
Statia Paulis Lunca este echipata cu instalatie CED . Intre Mintia- Paulis Lunca exista BLA, iar intre Paulis Lunca- Paulis Lunca Grupa Tehnica se circula la “cale libera”.




-Linia 923 Berzovia- Oravita= 59 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie construita inainte de 1917, avand 59 km si statiile si haltele: Fizes hc., Tirol HM, Doclin HM, Surduc-Banat, Forotic hc., Comoraste hc., Gradinari-Caras, Greoni hc., Ticvanu-Mic HM , Agadici hc. Si Oravita.
Toate statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la „cale libera”.
VS este de ?
In perioada decembrie 2007- martie 2015 trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost deservite de operatorul privat « Sc Regiotrans Srl ».
Linia se afla in administrarea ?



-Linia 924 Oravita- Iam HM= 27 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Este cea mai veche linie de cale ferata de pe teritoriul actual al Romaniei, inaugurata in anul 1854, iar pentru traficul de calatori in anul 1856.
Are 27 km si statiile si haltele: Racasdiuta hc, Racasdia, Vraniuti hc, Barliste hc., Milcoveni hc si Iam HM (cu 3 linii).
Toate statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la „cale libera”.
VS este de ?
In iarna 2011/2012, pe aceasta linie au circulat ultimile trenuri a CFR-Calatori, incalzite cu aburi (o locomotiva clasa 80 si un vagon seria 20-57).
In perioada decembrie 2012- martie 2015 trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost deservite de operatorul privat « Sc Regiotrans Srl ».
Linia se afla in administrarea ?



-Linia 916 (o parte din ea) Buzias- Gataia- Jamu Mare HM= 56 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie construita inainte de 1917, avand 56 km si statiile si haltele: Nichisoara HM, Tormac, Sosdea hc, Gata-halta hc., Gataia-gara, Semlacu Mare hc., Feredia hc., Clopotiva hc si Jamu Mare HM.
Toate statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la „cale libera”.
VS este de ?
In perioada decembrie 2007- martie 2015 trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost deservite de operatorul privat « Sc Regiotrans Srl ».
Linia se afla in administrarea ?



-Linia 920 Jebel- Liebling= 10 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie construita inainte de 1917, avand 10 km si statiile si haltele: Jebel h., Jebelul de Sus hc, Conacu Iosif hc si Liebling.
Toate statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la „cale libera”.
VS este de ?
In perioada decembrie 2012- martie 2015 trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost deservite de operatorul privat « Sc Regiotrans Srl ».
Linia se afla in administrarea ?



-Linia 921 Jebel- Giera= 33 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie construita inainte de 1917, avand 10 km si statiile si haltele: Obadeni hc., Ciacova, Targu Ciacova HM, Ghilad hc, Banloc, Livezile-Banat HM si Giera.
Toate statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la „cale libera”.
VS este de ?
In perioada decembrie 2009- martie 2015 trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost deservite de operatorul privat « Sc Regiotrans Srl ».
Linia se afla in administrarea ?



-Linia 927 Carpinis- Ionel HM= 31 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie construita inainte de 1917, avand 31 km si statiile si haltele: Checea HM, Cenei, Cetatuia HM, Pustinis HM, Otelec HM si Ionel HM.
Toate statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la „cale libera”.
VS este de ?
In perioada decembrie 2012- martie 2015 trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost deservite de operatorul privat « Sc Regiotrans Srl ».
Linia se afla in administrarea ?



-Linia 928 Jimbolia- Lovrin= 27 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie construita inainte de 1917, avand 27 km si statiile si haltele: Grabat, Lenauheim HM, Bulgarus HM.
Toate statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la „cale libera”.
VS este de ?
In perioada decembrie 2010- martie 2015 trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost deservite de operatorul privat « Sc Regiotrans Srl ».
Linia se afla in administrarea ?




-Linia 313 Nadab- Graniceri HM= 20 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie construita inainte de 1917, avand 20 km si statiile si haltele: Padureni Arad, Socodor HM, Siclau hc si Graniceri HM.
Toate statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la „cale libera”.
VS este de ?
In perioada decembrie 2009- martie 2015 trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost deservite de operatorul privat « Sc Regiotrans Srl ».
Linia se afla in administrarea ?




Linii desfiintate complet (sau transformate in linii industriale) pana in 1989 :


-linia Petrosani- Petrila= 4 km (linie utilizata de trenurile de marfa).
Linie construita in anii 1950, pentru deservirea minei Petrila (unde exista si o Antestatie).
Pe aceasta linie exista si un tunel feroviar, in lungime de 221 m.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.



-linia Buzias- Buzias Bai= 4 km (linie demontata din teren)
Pana in 1974, era folosita si pentru calatori. Apoi este folosita ca linie industriala (si scurtat traseul) de catre Fabrica de Imbuteliere a Apelor minerale, pana in anii 2000-2001. In prezent este desfiintata. A fost inaugurata in 1908, si avea 4 km cu statiile: Buzias (km 0), Fabrica de imbuteliere a apelor minerale (km 2) si Buzias-Bai (km 4).



-Linia Timisoara Nord- Semenic =6 km (linie demontata din teren)
Este vechiul traseu al liniei Timisoara- Buzias, in interiorul orasului Timisoara care trecea Bega prin spatele Catedralei Mitropolitane, si strabatea cartierul Elisabetin.
La 1 decembrie 1932 acest tronson este desfiintat, o data cu inaugurarea actualului tronson, prin sudul orasului.



-Linia 915/922 Resita Sud- Flacara h. (linie utilizata de trenurile de marfa).
Construita inainte de 1918, are 1 km, si este o parte din linia ferata industriala care pleaca din gara Resita Sud si ajunge la CSR.



-Linia Iam HM-Jasenovo si Bela Crkva- Socol- Bazias.
In Romania: Bazias- Socol= 6 km (linie demontata din teren).
Au fost primele linii de cale ferata, construite pe actualul teritoriu al Romaniei. Dupa 1918, cand s-au trasat noile granite, linia era impartita intre Romania si Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor (din 1929- Iugoslavia), partea de pe teritoriul Romaniei (Bazias-Socol) masurand 6 km.
In 1952, pe fondul conflictului ideologic sovieto-iugoslav, in care Romania a sustinut pozitia sovietica, relatiile romano-iugoslave se racesc, astfel ca liniile ferate Iam- Jasenovo si Bela Crkva- Socol- Bazias sunt desfiintate. Astazi, doar turnul de apa al fostei statii Bazias mai aminteste de aceasta linie.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde ldh80 pe 04 Ian 2017, 10:54

7 Regionala Cluj


-Linia 311 Huedin- Calatele HM= 14 km lc (linie desfiintata si demontata din teren)
Linie construita inainte de 1917, avand 14 km si statiile si haltele: Zamu Bihorului hc., Calata h., Calatele HM. Era sectie cu conducere centralizata. VS era de ?
Ultimul tren de calatori a circulat in anii 1991/1992, iar ultimul tren de marfa a circulat pe aici in 1997, iar, zece ani mai tarziu, linia este complet demontata, chiar de catre CFR-Infrastructura.



-Linia Campia Turzii- Turda= 8 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie construita 1883, in lungime de 8 km. Linie simpla electrificata, echipata cu sistem BLA. Statia Turda are doua grupe, din care una de triere cu cca 9-10 linii.
Astazi, linia mai este folosita in special de fabrica de ciment “Holcim”, dupa ce celelalte fabrici din Turda (Uzina chimica, Fabrica de sticla, Casirom, Rigips si depozitele PETROM si baza de receptie cereale) fie s-au desfiintat, fie si-au redus mult activitatea.
Linia este administrata de CFR-Infrastructura.




-Linia 314 (o parte din ea) Cordau hc.- Ceica- Rogoz- Holod. Lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila)
Linie construita inainte de 1917, in lungime de 39 km, avand statiile : Cordau hc., Mierlau HM, Calea Mare hc., Tasad hc., Dragesti HM, Ceica, Dusesti h., Zavoiu Crisana h., Rogoz, Holod. Toate aceste statii erau echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS era de ?

In 1994 s-a produs o alunecare de teren, in urma careia segmentul Baile Felix hc- Rogoz- Holod este inchis circulatiei. In 1993-1994 au circulat ultimile trenuri de calatori si marfa intre Oradea si Rogoz- Holod, in decembrie 2006 ultimile trenuri PM (operate de CFR-Calatori) la Baile Felix hc.
Din decembrie 2010 linia este preluata de operatorul privat TFC, fiind redeschisa circulatiei, cu trenuri PM pana la Baile Felix hc. si apoi pana la Cordau h. Existau planuri de reconstructie a intregii linii, care trebuiau sa inceapa in primavara anului 2012.
In prezent, linia exista in teren, dar dincolo de Cordau h. este impracticabila (portiuni din linie, in zona Dragesti, sunt demontate, iar restul liniei este acoperita de pamant si vegetatie pe alocuri).
Linia este administrata de CFR-Infrastructura.





-Linia 314 (o parte din ea) Oradea Est- Baile Felix hc-Cordau hc.= 10 km li (linie inchisa dar utilizabila).
Linie construita inainte de 1917, avand 7 km si statiile si haltele: Oradea Est Triaj h., Rontau hc. Si Baile Felix hc.
In decembrie 2006 a ajuns ultimul tren a CFR-calatori la Baile Felix hc (tren PM), iar in perioada decembriei 2010- decembrie 2014 linia a fost deservita de trenuri de calatori PM a operatorului privat TFC.
Linia se afla in administrarea ?



-Linia 315 Rogoz- Dobresti= 11 km lc (linie desfiintata si demontata din teren)
Linie construita inainte de 1917, in lungime de 11 km, avand o singura statie echipa cu instalatie SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS era de ?
Si aceasta linie a ajuns, prin "afaceri" dubioase, in proprietatea unei firme private, care in primele zile ale anului 2009 a demontat-o.



-Linia 414 Ulmeni Salaj- Cehu Silvaniei HM= 20 km li (linie inchisa, dar practicabila)
Construita inainte de 1914, are 20 km si statiile: Ulmeni Salaj, Arinis HM, Ulciug hc, Cehu Silvaniei HM. Sectie cu conducere centralizata. VS era de ?
In 1996/1997 au circulat pe aceasta linie ultimile trenuri de calatori, iar in 2001 ultimul tren de marfa.
Linia mai exista pe teren, fosta cladire de calatori de la Cehu Silvaniei HM fiind locuinta particulara.
Linia apartine de ?



-Linia 410 Viseul de Jos- Viseul de Sus- Borsa=23 km li (linie inchisa dar utilizabila)
Linie construita inainte de 1914, are 23 km si statiile si haltele: Viseul de Jos, Viseul de Sus hc., Viseul de Sus, Moisei hc., Borsa. Se circula la “cale libera”, toate statiile avand istalatii tip SBW.
Ultimile trenuri de calatori au circulat pe aici in anii 1996/1997.
O alunecare de teren a distrus partial terasamentul la intrarea in statia Borsa, acesta si linia fiind refacute in 2012.
Linia este administrata de ?



-Linia Viseul de Sus- Viseul de Sus Gara Forestiera= 2 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Construita in 1932, are 2 km , si se circula la “cale libera”. VS este de ?
O parte din aceasta linie era linie incalecata cu 3 sine (760+1435 mm).
Linia este administrata de ?



-Linia 411 Sighetul Marmatiei- Campulung la Tisa= 12 km li (linie inchisa dar utilizabila)
Construita initial ca linie de ecartament normal. Dupa 1946 este transformata in linie de ecartament larg de 1524 mm. Inainte de 1989, pe aceasta linie circulau 5 perechi/zi de trenuri mixte de cale larga a CFR, compuse din locomotiva clasa 84 veche, 3 vagoane de calatori (« reconstruite » in 1957) si vagoane de marfa.
In perioada 1991-1997, linia este transformata in linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament larg de 1524 mm, cat si pentru ecartament normal.
O data cu « Mersul trenurilor 24 mai 1998- 29 mai 1999 », in relatia Rahov- Berlibasi- Valea Viseului CFR- Camara Sighet- Sighetul Marmatiei- Campulung la Tisa CFR- Teresva, se introduc trenuri in trafic local de frontiera, deservite cu automotoare D2 de cale larga a UZ, care au circulat regulat pana in decembrie 2005 si facultativ pana in decembrie 2009.
Linie construita inainte de 1917, cu o lungime de 12 km si statiile si haltele: KM 216+000 h, Sarasau h, Campulung la Tisa. Statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS este de ?
Linia este administrata de CFR-Infrastructura.




-Linia Baia Mare- Baia Mare Sud= 4 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Construita in 1968, are 4 km. Statia Baia Mare Sud este echipata cu instalatie CED Si are 7 linii. Linie are sistem BLA. VS este de ?
Linia este administrata de ?
Statia Baia Mare Sud deservea combinatul Cuprom si « Flotatia centrala ».
In aprilie 2012, fosta statie Baia Mare Sud este transformata in grupa de linii a statiei Baia-Mare.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.




-Linia Baia Mare Sud- Baia Sprie= 10 km lc (linie desfiintata si demontata din teren)
In anul 1905 este inaugurata pe traseul vechea gara Baia Mare- Ram. Baia Mare h. (1 km)- Baia Sprie (8 km), iar in anul 1968 este inaugurata intre Baia Mare Sud si Ram. Baia Mare h. (1 km) . Se circula la « cale libera », VS fiind de ?
La 14 iulie 1988, din motive ramase necunoscute, linia este inchisa, iar intre 1990-1997 este demontata din teren.





-Linia Baia Mare Sud- Baia Mare Nord/Firiza= 7 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila)
Linie inaugurata in 1906 intre Ram. Baia Mare h.- Baia Mare Nord/Firiza (6 km), respectiv in 1968 intre Baia Mare Sud si Ram. Baia Mare h. (1 km). Se circula la « cale libera », VS fiind de ?
Statia Baia Mare Nord este echipata cu instalatie SBW, circulandu-se la « cale libera ».
Statia Baia Mare Nord are 3 linii si deserveste uzina « Romplumb ».
Astazi linia este puternic degradata.
Linia este administrata de ?



-Linia 417 Botiz- Bixad= 45 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie inaugurata in anul 1987 (ca linie de ecartament normal), avand 45 km si statiile si haltele: Vanatoresti h., Dumbravita hc., Livada Noua Halta hc., Livada Noua Gara, Mujdeni hc., Orasul Nou Gara, Orasul Nou Halta hc., Vama Turului hc., Negresti Oas, Negresti h., Bixad.
Toate statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS este de ?
In perioada decembrie 2009- decembrie 2014, trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost operate de operatorul privat « SC Regional SRL Cluj-Napoca ».



-Linia 418 Ilva Mica- Rodna Veche= 21 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie inaugurata inainte de 1917, avand 21 km si statiile si haltele: Sangeorz-Bai, Cormaia h., Maieru HM , Anies HM si Rodna Veche.
Toate statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la « cale libera ». VS este de ?
In perioada decembrie 2010- decembrie 2014 , trenurile de calatori de pe aceasta linie au fost operate de operatorul privat « SC Regional SRL Cluj-Napoca ».



-Linia 402 Halmeu- Diakovo= 4 km lf (linie utilizata de trenurile de marfa)
Linie construita inainte de 1917, avand 4 km.
Statia Halmeu are macaze CEM si semnale luminoase.
Se circula la cale libera.
VS este de ?
Linia este incalecata cu 4 sine.
Singurul « Mers de tren » in care apare este cel din anii 1997/1998 (cand pe aici trecea trenul international sezonier Constanta- Bucuresti Baneasa- Cracovia).





Linii desfiintate complet (sau transformate in linii industriale) pana in 1989 :


-Linia Ramificatia Bogei- Ram. Abrami- Popesti= 12 km (linie pe care circula trenuri de marfa) si fostul racord Ramificatia Bogei- Ram. Abrami= 1 km (transformat in linie industriala).
Construita in anii 50’, are 12 km si deservea mina Voievozi. VS este de 15 km/h.
In prezent, este inchiriata de “Via Terra Spedition”.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.



-Rontau HM- Baile Episcopiei/Baile 1 Mai= 3 km (linie demontata din teren)
Linie construita inainte de 1914 si desfiintata in anii 60’.



-Zalau Nord (Criseni)- Zalau= 4 km (linie industriala, care mai este utilizata de trenurile de marfa).
Linie construita inainte de 1914. In 1976, cu ocazia modernizarii si extinderii statiei Criseni (redenumita Zalau Nord), linia dintre Zalau Nord si vechea statie Zalau este transformata in linie industriala, pentru deservirea « Rominserv » si « Cemacom », iar cladirea vechii statii Zalau este transformata in autogara.




-Ram. Baia Mare- vechea gara Baia Mare= 3 km (linie demontata din teren).
Este vechiul traseu al M400, in interiorul orasului Baia Mare. Aceasta linie se desprindea din actualul traseu al M400 in zona actualelor magazine « Real/Praktiker », apoi traversa strada Garii, Bdul. Republicii, Bdul. Unirii, si ajungea la vechea gara Baia-Mare, situata in zona actualului liceu « George Baritiu ».
In 1968, cu ocazia inaugurarii actualei gari Baia-Mare, vechea gara si traseu sunt desfiintate.



-Vechea Gara Baia Mare- Ram. Baia Mare h.= 1 km (linie demontata din teren).
Linie inaugurata in 1905, si facea legatura dintre vechea gara Baia Mare si Baia Sprie, respectiv Firiza (acum Baia Mare Nord).
In 1968 este desfiintata.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde ldh80 pe 04 Ian 2017, 11:07

8. Regionala Brasov


-Linia Ucea- Victoria = 7 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linia inaugurata in noiembrie 1939, in lungime de 7 km. Sectie “cu conducere centralizata”.
VS este de ?.
Linie administrata de « SC Viromet SA »



-Linia Sercaia- Sinca Veche= 6 km li (linie inchisa, dar utilizabila)
Aceasta linie facea parte din vechiul traseu al magistralei 200, inaugurata in 1908 , pe tronsonul Brasov- Fagaras. Lungimea tronsonului este de 11 km, fiind sectie cu conducere centralizata. VS este de ?
Din 1948 linia a fost pastrata pentru rampa de incarcare cu piatra a vagoanelor, denumita « Profil 456 ».
Linia este administrata de « SC Constructii Feroviare Sibiu ».
Statiile si haltele erau : Sercaia km 0, Vad h. km 2 si Sinca Veche km 6.




-Linia Ramificatia Cisnadie- Cisnadie HM= 6 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Construita in 1894, are 6 km. Sectie cu conducere centralizata. VS este de ?
In anii 1995/1996 si 1996/1997 au circulat trenuri de calatori.
In octombrie 2008 s-a incercat introducerea unui “tren urban” (cu un automotor “Sageata Albastra”) pe aceasta linie (a parcurs traseul in 32 de minute).
Este administrata de « SC Constructii Feroviare Sibiu ».



-Linia Chileni HM -Voslabeni = 7 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie simpla electrificata, construita in 1984, cu traverse din lemn, sina tip 49, prindere tip K, cu materiale semibune, viteza de circulatie 40 km/h (atunci) si 30 km/h (acum), in lungime de cca 7 km. Linie simpla electrificata, cu conducere centralizata.
In 1935 este inaugurata cariera de piatra(andezit) Suseni (Chileni).
Linia este administrata de ?
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.




Linii desfiintate complet (sau transformate in linii industriale) pana in 1989 :


-Linia Razboieni- Ocna Mures/Uioara= 4 km (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie construita inainte de 1917, are 4 km .
VS este de ?
Linia este administrata de ?



-Linia Avrig- Grupa 1 Marsa= 6 km (linie inchisa, dar utilizabila)
Linie construita in 1939, pentru deservirea uzinei de la Marsa. Lungimea liniei este de 6 km.
VS este de ?
In anii 70’ ? au circulat si trenuri de calatori, statiile fiind: Avrig, KM 1+100 h., Marsa Cazinou hc. Si Grupa 1 Marsa. Pe sensul Avrig- Grupa 1 Marsa trenurile de calatori circulau prin impingere (viteza maxima 30 km/h), iar pe sensul Grupa 1 Marsa prin tragere (viteza maxima 60 km/h), fiind compuse din 6 vagoane (24 osii, 300 tone).
Linie administrata de ?



-Linia Sebes Alba- Petresti de Padure= 11 km (linie mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie construita in 1939, are 11 km.
VS este de ?
Deservea : « Elis Pavaje », « Fabrica de hartie Sebes », « Gater », « Sectie a combinatului siderurgic Hunedoara » si « Depozit de munitie a armatei ».
Din 1997 « Fabrica de hartie Sebes » renunta la utilizarea liniei, iar din septembrie 2011 si « Elis Pavaje » renunta la utilizarea liniei.
In ianuarie 2016, in urma amenajarii unor strazi din orasul Sebes, portiuni din linie au fost demontate.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.



-Linia Augustin- Capeni= 4 km (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie construita in 1958, in lungime de 4 km.
VS este de ?
Linia este administrata de ?
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.



-Linia Sinca Veche- Profil 456= 4 km.
Dupa 1960 este transformata in cale ferata industriala, pentru deservirea rampei de incarcare cu piatra a vagoanelor (care are 4 linii).



-Valea Homorodului (fosta HM)- Sinca Noua- Profil 456= 12 km (linie demontata din teren)
Vechiul traseu al M200 se desprindea din actualul traseu in statia Valea Homorodului (fosta HM), trecea prin tunelul “Diana” (lung de 535 m), apoi pe cele doua viaducte (lungi de 99,4 m, respectiv 167,3 m, construite pe arce izolate din beton-armat, cu o raza de 250 m, dupa proiectul inginerului Szilard Zielinski), ajungea in statia Sinca Noua iar apoi la rampa de incarcare cu piatra a vagoanelor de la « Profil 456 ».
Intre 1 aprilie 1941- 3 noiembrie 1943 este construit actualul traseu al M200, intre statiile Valea Homorodului (fosta HM)- Sercaia, in lungime de 16,4 km (prin statiile Bradet HM si Persani), in 1948 vechiul traseu Valea Homorodului HM- Sinca Veche fiind abandonat si desfiintat (13 km).




-Bartolomeu- Satulung/Sacele= 16 km (linie demontata din teren).
In fine, mai exista celebra linie normala suburbana din Brasov (Bartolomeu-Satulung), construita la sfarsitul secolului 19 si aproape complet demontata in 1960. O mica sectiune din actuala linie industriala dintre "Roman" si "Metrom" facea parte din aceasta linie. Inaugurata la 7 martie 1892 si desfiintata in 1962, singura linie ferata suburbana din Romania – linia Bartolomeu- Satulung-, avea 16,3 km si 10 statii.




Explicatia notatiilor :


-lc= linie inchisa si demontata din teren (143 km linie de ecartament normal);

-lc*= linie care mai exista in teren, dar este inutilizabila (224 km linie de ecartament normal);

-li= linie inchisa, dar utilizabila ( 630 km in total, din care : 618 km linie de ecartament normal si 12 km linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament normal, cat si pentru ecartament larg de 1524 mm - Sighetul Marmatiei- Campulung la Tisa);

-lf= linie pe care mai circula trenuri de marfa (714 km in total, din care :

- 698 km linie de ecartament normal

- 14 km linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament normal, cat si pentru ecartament larg de 1524 mm (Diakovo- Halmeu= 4 km , Galati Calatori- Galati Larga Grupa B= 5 km si CFU Catusa- Ramificatie CSG= 5 km)

- 2 km linie incalecata cu 3 sine, atat pentru ecartament normal, cat si pentru ecartament ingust de 760 mm (Viseul de Sus- Viseul de Sus Gara Forestiera).



Linii desfiintate sau transformate in linii industriale pana in 1989 = 326 km .
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde ldh80 pe 09 Mar 2017, 22:22

Din pacate, o data cu "Mersul trenurilor valabil pe anul 2017", in aceasta lista, s-au mai adaugat inca doua linii de cale ferata de ecartament normal, pe care nu circula trenuri de calatori, ambele situate pe raza Regionalei Cluj:



-Linia 312 Oradea Vest- HM Cheresig

Linie construita inainte de 1917, avand statiile si haltele (in 1990): Oradea-Vest, Santandrei hc, Post Ajutor miscare Paloda, Paloda hc, Girisu de Cris HM, Toboliu hc si Cheresig HM.

Linia are o lungime de 17 km, era "sectie cu conducere centralizata".

-Post Ajutor Miscare Paloda este locul in care se ramifica linii industrial, ce deservesc (sau deserveau): Nutrientul, Madrugada COM, Fostul complex de porcine si Drumuri Bihor SA. Dintre aceste 4 unitati, doar Nutrientul a mai utilizat in timp transportul feroviar de Marfa.

-Fosta HM Girisu de Cris (retrogradata ca si halta- hc- in anul ?) aveea 4 linii si rampa de Marfa, care era utilizata pentru: sfecla de zahar, var, material de constructii, mobile, etc.

-Fosta HM Cheresig aveea 3 linii (retrogradata ca si halta h. in anul 2013, cu ocazia lucrarilor de refacere a liniei).

In 1988/1989 pe aceasta linie circulau 6 perechi de trenuri C/zi (din care una facultativa), fiecare tren fiind compus din cate 3 vagoane seria 29-20 , tractate cu locomotiva clasa 80 (ocazional, dupa 1990, trenurile au fost tractate, pe aceasta linie, si cu locomotiva clasa 64). Traseu Oradea- Cheresig HM era parcurs atunci in 42 minute.

VS era de 40 km/h.


O data cu "Mersul trenurilor 1997-1998" trenurile de calatori sunt anulate pe aceasta liniei (de catre SNCFR), dupa care linia se degradeaza puternic. Un timp (pana in anul 2003) au mai circulat trenuri de Marfa (cu cereale) pana la Post Ajutor Miscare Paloda, pentru Nutrientul.


In noiembrie 2011 linia este inchiriata gestionarului privat de infrastructura feroviara "SC Via Terra Spedition SRL", care, in perioada octombrie 2012- august 2013, efectuiaza lucrari de refacere a liniei.

Incepand din 21 august 2013 si pana la sfarsitul anului 2016, linia a fost deservita de operatorul privat de transport feroviar de calatori SC Regional SRL, cu automotoare clasa 97. In cursul anului 2014 au circulat 6 perechi trenuri region/zi, iar apoi doar doua perechi trenuri region/zi.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde ldh80 pe 09 Mar 2017, 22:51

-Linia 417 Botiz- Bixad

Construita initial (dupa 1900) ca linie cu ecartament ingust de 760 mm, pe traseul:

- Satu Mare - "Gradina Romei" - Botiz traversare (locul unde traversa magistrala 400, de ecartament normal)= 7 km
Aceasta portiune a fost desfiintata si demontata din teren in 1987, cu ocazia trecerii la ecartament normal a liniei Botiz traversare (actuala statie Botiz)- Bixad.

-Botiz traversare (actuala statie Botiz)- Bixad= 45 km



In anii 80 se decide trecerea la ecartament normal a acestei linii.

In acest sens s-au executat urmatoarele lucrari:

-Desfiintarea vechii linii de ecartament ingust dintre Satu Mare - "Gradina Romei" - Botiz traversare

-Infiintarea unei noi statii- la Botiz- prevazute cu 3 linii, pentru a realiza in nod feroviar din care care sa se racordeze noua linie de ecartament normal la magistrala 400.

-Reconstructia pe ecartament normal a liniei Botiz- Bixad (aproximativ pe accelasi amplasament ca si vechea liniei ingusta).


Toate aceste lucrari sunt finalizate la data de 1 august 1987, cand este inaugurate calea ferata secundara de ecartament normal Botiz- Bixad, in lungime de 45 km.

In Mersul trenurilor 1988/1989 statiile si haltele de pe aceasta linie erau: Botiz, Vanatoresti h., Dumbravita hc, Livada Noua halta hc, Livada Noua gara (cu 4 linii si rampa de Marfa), Mujdeni hc, Orasul Nou gara (cu 3 linii), Orasul Nou halta hc, Vama Turului hc. , Negresti-Oas (cu 7 linii, deservea si o unitate industrial), Negresti h. si Bixad (cu 5 linii).

Toate statiile erau si sunt echipate cu instalatii tip SBW, circulandu-se la cale libera.

In 1988/1989 pe aceasta linie circulau 6 perechi trenuri C/zi, care parcurgeau traseul Satu Mare- Bixad in 1 h si 38 minute.



La sfarsitul anului 2009, linia este inchiriata gestionarului privat de infrastructura feroviara Via Terra Spedition, si deservita de trenuri de calatori (compuse din automotoare clasa 97) a operatorului privat SC Regional SRL.

La sfarsitul anului 2014 sunt anulate trenurile de calatori pe aceasta linie.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde CostelCFR pe 11 Mar 2017, 09:04

Ram. Slobozia Noua nu exista. A existat in schimb Ramificatia Amara, cu macaz centralizat electrodinamic si actionat din statia Perieti. Odata cu desfiintarea HM Perieti, macazul ramificatiei Amara care dadea acces direct la Slobozia Noua, a fost demontat iar portiunea de linie Ram. Amara - Slobozia Noua a trecut in conservare inclusiv instalatiile BLA si SAT aferente.
CostelCFR


Mesaje: 90
Membru din: 08 Noi 2011, 18:42

Re: Linii pe care nu circula trenuri de calatori

Mesajde Daniel pe 12 Mar 2017, 00:43

O precizare interesanta, mai ales ca multi dintre noi nu cunoastem zona. Oare cum or arata instalatiile respective aflate in conservare?
Avatar utilizator
Daniel


Mesaje: 9782
Membru din: 28 Oct 2009, 21:05
Localitate: Bucuresti
Avertismente: 1


Înapoi la Discutii diverse despre liniile din Romania

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 0 vizitatori

Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group
Style by Webdesign www, książki księgarnia internetowa podręczniki