În București, primele tramvaie au fost cele cu cai, apărute prima dată în anul 1871 (și inaugurate în 1872), când s-a dat în folosință
STB-ul (Societatea Tramvaiului Bucureștean). Deșii, primul tramvai tras de cai din lume a apărut în New York, în anul 1832. Mai târziu, trecând oceanul, în Europa a apărut prima dată în Paris, Franța (1854), și apoi în Anglia, mai exact în orașul Birkenhead în anul 1860. A fost o idee simplă și revoluționară a șinei îngropate în carosabil, la nivelul solului. La început, acest mod de transport s-a numit „drum de fier american”, după originea și locul unde a apărut prima dată.
Noul sistem s-a răspândit rapid în întreaga lume, datorită marilor avantaje din acea perioadă [...]. Sărind un pic peste istorie, după 1862 în București încep să se instaleze principalele instituții de stat și administrative și ca urmare, un număr mare de oameni se mută aici și orașul începe să se dezvolte rapid.
Pentru a stimula transportul public, primăria orașului reduce taxele pentru trăsuri și birje și face demersuri pentru introducerea tramvaielor cu cai în oraș. După studierea mai multor oferte, se acordă dreptul lui
Harry Hubert de
Mervée-Slade să construiească „drumuri de fier americane” și să le exploateze timp de 45 de ani, adică până undeva în iulie 1916. Prin acest act, în anul 1871 a luat ființă în București prima interprindere de tramvaie cu cai, sub formă de concesiune cu capital străin, în special englez și belgian numită
Societatea Anonimă de Tramvaie redenumită apoi
Societatea Tramvaiului Bucureștean, astfel a apărut și depoul
Bonaparte (astăzi Victoria). Se dă un funcție și prima linie de tramvaie cu cai între
Podul Târgului (astăzi calea Moșilor) și
Podul Târgoviștei (astăzi Calea Griviței). Inaugurarea s-a făcut într-o zi frumoasă de mai 1872, în București putea fi întâlnit un tramvai galben cu imperial care scria „The Bucharest Tramways”. Era primul tramvai pe care îl vedeau bucureștenii.
În perioada care a urmat, cetățenii au cerut primăriei creșterea numărului de linii și a parcului de tramvaie, îmbunătățirea circulației și construcția de săli de așteptare pentru călători în stațiile principale. Deșii, preocupați de câștig, s-a solicitat doar majorarea costului biletului de călătorie și nu se grăbeau să facă investiții.
Prin 1890, se dorește construcția mai multor linii de tramvai și electrice [...] și o dată cu introducerea tramvaiului în București, au fost angajați și meșteri precum și meseriași care s-au specializat în construcția și întreținerea șinelor precum și reparația tramvaielor. Odată cu trecerea timpului s-a demonstrat că sistemul de lucru prin concesiune adoptat avea numeroase deficiențe care menținea o stare de stres și de tensiune permanentă.
Primăria avea obiective economice și sociale care nu se potriveau cu cele ale concesionarilor, neinteresați să facă investiții și să cheltuiească pentru menținerea exploatării la un nivel civilizat. Pe de o parte, se solicita doar majorarea costului biletului de călătorie. Ca exemplu, în anul 1906 numai cu ocazia
Expoziției Naționale cele două societăți de tramvaie au obținut un beneficiu de circa
800.000 lei care la un capital investit de 2 milioane, reprezenta 40% adică un profi colosal.
O dată cu apariția primului tramvai electric în Berlin în 1882, în strategia primăriei s-a adăugat și ideea introducerii tramvaiului electric în București.
Iată și primele 5 linii de tramvai care au apărut în București:
Linia 1 Cimitirul Sf. Vineri - Gara de Nord - Bariera Moșilor (nu știu cum se numește astăzi).
Linia 2 Bariera Călărașilor - Piața VictorieiLinia 3 Piața Victoriei - BufetLinia 4 Piața Sf. Gheorghe - LânărieiLinia 5 Piața Sf. Gheorghe - Bariera DorobanțilorPoate ne ajută cineva să detectăm anumite locații, precum Bariera Moșilor, Bufet sau Lârăriei.Și ca niște date importante, în anul 1883 au fost comandate un număr 13 vagoane din
Philadelphia,
SUA. Primele 9 tramvaie au sosit în București la data de 27 noiembrie 1883 ce aveau o capacitate de... 12 persoane (e de râs, dar în acea perioadă populația în București era cât e acum la Buzău).
În 1906, rețeaua de linii de tramvaie cu cai avea o lungime de 75 km din care 49 km linie simplă și 26 km linie dublă. Pe această rețea circulau 138 de vagoane trase zilnic de... 1000-1500 de cai.
Numărul zilnic de personal era de 650-750 slujbași. În 1916, societatea își încetează activitatea conform contractului și predă primăriei toate bunurile iar în anul 1929, ultima linie de tramvai trase de cai era linia 9 care circula pe str. Vasile Lascăr.
Așa arăta contractul din acea perioadă.Tramvaiele cu cai de vară la ieșirea în circulație, depoul Bonaparte.Tramvaiele de vară circulând pe Cheiul Gârlei.Tramvaiul cu indicativul #1 în incinta Atelierelor Centrale.Tramvai cu cai circulând prin fața fostului Minister de Externe (pe acest loc se găsește astăzi clădirea Consiliului de miniștrii ai României).Tramvai cu cai - Hotel Palas (astăzi intersecția bd. Elisabeta cu strada Brezoianu).Tramvai cu trei cai pe Știrbei Vodă.Tramvai cu patru cai pe calea Moșilor în perioada ocupației orașului București de către trupele germane, 1917.Coloana de cai cu vizitii la depoul Bonaparte.Pregătire pentru distribuirea grăunțelor la cai (depoul Bonaparte).Prezentarea cailor la controlul veterinar.Grajd pentru cai la depoul Bonaparte.Cam atât pentru
episodul ăsta,
fotografiile au fost decupate de mine din arhiva RATB. Dacă doriți pozele originale, eventual cu tot cu istoric contactați-mă în privat!