- Foto: Daniel
- Sursa: GoogleEarth
Milano Centrale – este a doua gara ca marime din Italia, atat ca dimensiuni ale constructiei cat si ca trafic, cu peste 600 de trenuri zilnic. Localizata in piata Duca d’Aosta, in centrul orasului, are un aflux de circa 320.000 de calatori pe zi si circa 120 de milioane pe an! Imaginati-va ca are in jur de 31 de linii - oficial sunt 24 de linii in uz!!!
- Sursa: GoogleEarth
Gara se deschide in laterale catre alte doua piete importante din Milano: Piazza Luigi Di Savoia (capatul de intoarcere al autobuzelor speciale catre aeroporturile orasului) si Piazza Quatro Novembre (un important capat al mijloacelor de transport in comun din Milano – tramvaie si autobuze). In fata garii, in Piazza Duca D’Aosta se afla o esplanada pe care se organizeaza mai nou targuri cu produse traditionale si nu numai, accesul autovehiculelor fiind interzis in aceasta zona. In fata iesirii catre aceasta piata exista si o gura de acces catre metroul milanez, a statiei Centrale F.S. ce deserveste doua din magistralele orasului: Linea 2 si Linea 3. Exista si un acces direct din interiorul garii pe sub una din salile acesteia, catre statia de metrou.
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
Scurt istoric:
Anul 1850: Orasul Milano avea doua gari principale: Porta Nuova si Milan Porta Tosa, ce nu erau legate intre ele prin cale ferata. Ambele erau localizate la acea vreme undeva inafara orasului de atunci, una din ele fiind destinata traficului catre orasul Monza iar cealalta traficului catre Venetia.
1885 – 1891: Se construieste linia de centura a orasului Milano al carui rol de a fost de a conecta si celelalte statii interioare ale orasului in urmatoarele puncte: Porta Sempione, Rogoredo, Porta Romana si Porta Garibaldi (gari construite in interiorul orasului la acea vreme). Dar, in scurt timp sistemul feroviar ala orasului s-a dovedit curand ineficient in fata traficului de pasageri in continua crestere.
15 Ianuatie 1906: S-a lansat un concurs de proiecte pentru o noua gara, la care au participat cei mai de seama arhitecti ai orasului. Proiectele prezentate de acestia erau in ton cu tendintele perioadei: tendinte eclectice, cupole generoase si ornamente monumentale. A fost ales proiectul arhitectului Cantoni, insa nu a fost pus in opera.
La 6 ani dupa acest concurs, autoritatile vremii lanseaza un nou concurs de proiecte ce a fost castigat de catre arhitectul Ulisse Stacchini (1871 – 1947). El a imaginat o creatie monumentala cu ornamente grele in forma de coroane, ghirlande si motive geometrice abstracte. De la proiectul original datat 1912 si pina la varianta finala din 1915, au fost eliminate o serie de turnuri, statui, ceasuri, stucaturi si care alegorice, mentinandu-se in parametrii de austeritate impusi in Italia in vremea lui Giovanni Giolitti (Prim Ministru al Italiei pina in 1921).
Proiectul lui Stacchini a fost aprobat in 1924. Acest fapt reflecta schimbarile politice ale vremii (ascensiunea lui Benito Mussolini la putere ca Prim Ministru in perioada 1922 – 1943). Stacchini a inlocuit din proiectul initial grinzile in consola ale acoperisului liniilor si a introdus boltile de fier uriase proiectate de catre inginerul Alberto Fava (1877-1952).
- Sursa: Wikipedia
Bolta acoperisului central masoara 72 de metri inaltime si este cea mai mare din Italia. Boltile garii acopera o suprafata de circa 66.500m2. Gara a fost inaugurata cu mare pompa in luna Mai a anului 1931 in prezenta lui Mussolini – de aceea multi sustin in ziua de astazi ca ar fi ctitoria lui, dictatorul suferind de grandomanie ca si Ceausescu...
- Sursa: Wikipedia
Insa modificarile nu au incetat din 1931 si pina in ziua de astazi. Gara a trecut prin mai multe etape de modificare a accesului pietonal si al vechicolelor de-a lungul vremii. Un alt concurs de proiecte pentru rezolvarea problemei de acces in gara a fost lansat in 1952, dar fara succes. S-au cautat tot felul de solutii, insa in 1955, administratia cailor ferate italiene a dus la bun sfarsit un proiect de amplasare a unor scari rulante ce leaga casa de bilete cu sala pasilor pierduti de la nivelul superior. Ultimele modificari in acest sens au avut loc in anul 1990 cu prilejul Campionatului Mondial de Fotbal, cand s-au instalat spatii comerciale in zona salii de asteptare principale de la mezanin, in detrimentul aspectului original al constructiei…
*
Pe 25 septembrie 2006, oficialitatile au demarat un proiect de restaurare a garii in valoare de 100 milioane de euro, proiect ce se afla in plina desfasurare, din care 20 milioane alocati restaurarii creatiilor de mare valoare artistica, restul de 80 de milioane fiind alocati pentru imbunatatirea functionalitatii statiei. Acest proiect ambitios a cuprins si mutarea caselor de bilete precum si instalarea de lifturi si scari rulante.
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
Dar haideti sa facem un tur in imagini al acestei gari si sa vedem ce “ascunde” ea…
Vom incepe cu lateralele garii. Prima data sa vedem cum arata dinspre zona Pietei Quattro Novembre, undeva putin mai sus de aceasta piata, unde liniile garii trec peste Bulevardul Sondrio Tonale.
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
Sa ne intoarcem si in fata garii. Bogatia de elemente arhitectonice specifice perioadei in care a fost construita copleseste din prima. Practic am ramas fara cuvinte in fata maiestriei arhitectilor si inginerilor italieni. Chiar daca aceasta cladire se afla intr-un amplu proces de renovare si restaurare, motiv din care ici colo se mai vad schele si macarale, frumusetea si impozanta constructiei nu sunt stirbite cu nimic…
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
- Foto: Daniel
Cam aici se incheie prima parte a fotoreportajului meu. In partea a doua va voi introduce in interiorul garii, pornind de la prima sala aflata sub frontonul acela imens cu portaluri uriase ce dau catre exterioarele garii. Apoi vom pasi in prima sala din incinta garii, de unde vom urca pe peroane, vom descoperi trenurile si forfota catre seara a calatorilor, trenurile si apoi ne vom intoarce sa admiram detaliile uriasei sali a pasilor pierduti, vom vedea scarile rulante, accesul catre metrou si o casa de bilete.
- Sfarsitul primei parti –
Va urma!
Sursa informatiilor: Wikipipedia, GoogleEarth, http://www.grandistazioni.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=b51172ceeae7b110VgnVCM1000003f16f90aRCRD
Sa fi pe faza pentru ca urmeaza curand si ultima parte