Railnet.ro - pasionatii de trenuri si transporturi din Romania

Mocanitele sunt asociate, de regula, cu peisajul montan, vaile pitoresti si verzi ale Carpatilor, -se adauga si reclama turistica (gen Valea Vaserului).
Dar acum vom merge pe urmele mocanitelor dintr-o locatie deloc paradisiaca, stepele aride ale Dobrogei. Erau doua cai ferate inguste, de la mina Altan-Tepe la Baia. De mina (cupru) si de linii s-a ales praful azi -cum altfel?- tipic romaneasc. Acum peisajul e dezolant, saracie, mizerie si poluare.
Traseul fostelor linii abia se mai distinge azi (urme terasament): linia veche (de prin anii 20) si linia "noua" (de prin 60, functionala si prin anii 80), serpuind pe dealuri pe doua rute diferite, dar cu aceeasi destinatie -sa duca minereu la statia Baia, de unde era preluat pe cale ferata normala. Imaginile sunt grupate in directia urcarii spre mina, pe ambele linii. Harta si pozele fara sigla sunt preluate de la Google Maps -doar in scop informativ.

Un subiect excelent, care merita promovat. Sper sa pot ajuta si eu cu ceva informatii daca gasesc. Felicitari Kid!

Am o completare, oarecum off topic: in ruta pentru Trainz realizata de mine (nu stiu daca se mai poate recupera) imaginasem de la Baia Dobrogea o linie ingusta. Nu mi-a trecut vreodata prin minte ca ar fi existat cu adevarat asa ceva in zona, pana la reportajul tau.

In alta ordine de idei, pentru faptul ca aceste linii nu au deservit vreo exploatare forestiera, pe nedrept, ele nu figureaza in celebra carte a lui Radu Bellu "Istoria Ilustrata a Cailor Ferate Forestiere din Romania" aparuta in anul 2007 sub egida editurii Pro Corona din Brasov. Poate pe viitor, daca am timp voi incerca sa gasesc si alte informatii referitoare la aceste doua linii, pe nedrept date uitarii...

Daniel scrie:Am o completare, oarecum off topic: in ruta pentru Trainz realizata de mine (nu stiu daca se mai poate recupera) imaginasem de la Baia Dobrogea o linie ingusta. Nu mi-a trecut vreodata prin minte ca ar fi existat cu adevarat asa ceva in zona, pana la reportajul tau.

In alta ordine de idei, pentru faptul ca aceste linii nu au deservit vreo exploatare forestiera, pe nedrept, ele nu figureaza in celebra carte a lui Radu Bellu "Istoria Ilustrata a Cailor Ferate Forestiere din Romania" aparuta in anul 2007 sub egida editurii Pro Corona din Brasov. Poate pe viitor, daca am timp voi incerca sa gasesc si alte informatii referitoare la aceste doua linii, pe nedrept date uitarii...

Am aflat ca linia veche era de pe la primul razboi mondial (cand Dobrogea si mare parte din tzara cazuse sub ocupatie germana), iar in 1970 era deja scoasa -ca nu se mai regaseste pe hartile din anii 70-80 -unde vedem doar linia cea noua -deci a INLOCUIT-O (in anii 60, dar nu stiu exact anul), n-au functionat in paralel, poate avea si alt ecartament(?), de ce s-a ales alt traseu? --Pe cea noua probabil tractiune cu obisnuitele L-45-H (?), pina dupa '89 (?) -intr-un articol citeam ca mina s-a inchis destul de recent, mult dupa revolutie, asta nu inseamna ca linia noua "a rezistat" si ea pina atunci (un telefon la primaria locala ne-ar putea lamuri).
Aaa, si de ce nu s-ar fi transportat si ceva lemne (?) pe aceste linii (mai ales pe cea veche, transportul auto fiind cvasi-inexistent in interbelica), mina aflandu-se la marginea unor paduri foarte mari, se puteau agatza la urma si niscai vagoane de busteni, scutind carele cu boi de 22km de mers prin arsitza.

Lemne poate se transportau ocazional, insa o linie ingusta de cale forestiera este mai degraba asimilata unui "utilaj" de exploatare in zona. Stiu ca majoritatea liniilor de ingusta forestiere erau demontate si relocate intr-un alt parchet silvic atunci cand se termina exploatarea.

Referitor la noua linie, si eu ma intreb oare de ce s-a ales alt traseu fata de cel original? Ar exista o posibila explicatie: linia din perioada interbelica a fost demontata la ceva ani dupa construire din varii motive si la un moment dat s-a considerat ca ar trebui reinfiintata, motiv din care s-ar fi ales alt traseu din cauza degradarii vechiului traseu (poate construit fara un terasament serios).

Bine ca o alta explicatie, daca zici ca in zona se afla niste paduri destul de mari, ar fi ca prima linie a deservit poate in scopul exploatarii padurilor si la cativa ani, dupa ce exploatarea s-a terminat, cum era si normal, linia a fost demontata si probabil refolosita in alta zona a tarii. In acest caz, era firesc, sa zicem la cateva zeci de ani dupa, sa faci o linie noua pe un alt traseu, care deservea cariera de Cupru. Nu cred ca mai statea nimeni sa reia la pas vechiul traseu. Oricum se observa si din harta pe care ai prezentat-o ca traseul vechi este cu mult mai sinuos si mai lung decat cel nou care este trasat mult mai direct.

In trecut, este posibil ca linia veche sa fi deservit si transportului de pasageri, si dupa cum se obisnuia la acea vreme, proprietarii de exploatari agricole din zona sa fi cotizat celor care au realizat linia pentru a se abate si prin zonele lor, pentru a transporta produsele fie muncitorii. De asta si traseul destul de ocolit al vechii linii. Este clar ca linia noua dupa traseu, a fost destinata exclusiv transportului de minereu din zona - deci o linie 100% industriala.

Mina Altin-Tepe este la 290m, iar Baia la doar 15m. Liniile sunt astfel trasate -sinuos- (de topografi) ca sa fie aceeasi panta continua, lina, pe toata lungimea. Deci vagonetii pot merge singuri (dar supravegheati) la vale, pina la capat ="mersul la frana", am auzit ca se practica pe vremuri -nu stiu daca si in cazul de fatza, localnicii mai varstnici pot sa confirme.

Atunci este clara treaba: vechea linie se folosea de acest sistem gravitational de coborare a vagonetilor si probabil ca noua linie a fost construita poate undeva in anii '60-'70 cand s-au realizat locomotive Diesel puternice. Era si normal sa se aleaga un traseu direct. Poate ca vechea linie a fost inlocuita cu cea noua dupa introducerea tractiunii Diesel cu masini de tip L45H. In mod sigur noul traseu oferea o scurtare a timpilor de mers considerabila, si in consecinta randament economic mai mare.

Interesant este sa mergem in cateva localitati pentru a afla istoria mocanitelor din Romania. In ce context au fost construite, modificari, cauzele modificarilor, material rulant folosit pe traseul lor, lungimi, declivitati, etc.

Cat de cat un istoric al fiecarei linii in parte probabil, exista. E drept ca prea putini s-au incumetat sa merga pe teren si sa devina "arheologi feroviari". Nu e o idee rea!

Foarte tare articolul! Felicitari Kid72!

Intr-adevar este un reportaj excelent, insa din pacate nu pentru pasionatii din Romania care inca nu au un nivel de educatie suficient de normal (nu spun ridicat ca deja am pretentii prea mari!).

Si pe la Hunedoara ar fi frumos sa faca cineva un reportaj.Daniel mai ai ruta aia pentru linie ingusta?Eu nu prea sunt pasionat de fotografie dar macar as putea sa le reinvii in Trainz.Sincer habar nu aveam ca un M-tii Macinului ar fi existat mocanite.O stiu pe cea mai apropiata Hunedoara-Govajdia unde am apucat sa merg o data cu trenul.Apoi dupa doi ani am trecut cu motocicleta pe acolo pe terasament si am ramas socat de ce a ramas,sau mai bine zis cum s-a jefuit,ca furatul parca e mai elegant.

A scris cineva mai demult la noi pe forum despre Fosta Cale Ferată Îngustă Hunedoara-Govăjdia-Retişoara. Reportajul merita luat in calcul pentru ca este foarte interesant. Tragedia tarii asteia este ca suntem condusi catre haos de ani si ani de zile in folosul economic al unora. Intre timp, multe din valorile acestei tari devin istorie...

Aici ai nimerit-o.Da tu crezi ca in afara de unii din noi de aici de pe forum remarca treaba asta?Cand m-am apucat de locomotiva aia a mea nici nu ma gandeam ca nu gasesc scheme si toate cele pe net sau macar la terte surse din Regionala Cluj.Asa si cu patrimoniu nostrum o sa dispara pe motiv ca nu e rentabil.