Istoric
Din anul 1872, când s-a deschis această gară, s-a dat în exploatare circulaţia feroviară pe linia Roman–Galaţi–Bucureşti–Piteşti. Staţia a fost denumită iniţial Gara Târgoviştei urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureştiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar şi al României. Ea a fost construită între anii 1868-1872 fiind concepută în formă de U formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, şi de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea şase linii pentru plecări şi patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refacut instalaţiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile şi peroanele au fost prelungite pentru a se obţine lungimi utile de 350 m. Perioada dintre 1950 şi 1990 a cunoscut o creştere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare.
Cladirea
Clădirea gării imită arhitectura Gării de Nord din Paris, Franţa. Ultima restaurare a avut loc în 1997-1999. În ultimii ani, traficul din Gara de Nord a scăzut foarte mult, în mare parte din cauza stării deplorabile în care arată gara. Pentru renovarea gării, ar fi nevoie să se investească în jur de 300 milioane de euro, iar modernizarea ar dura trei ani. O astfel de renovare ar putea transforma Gara de Nord într-o gară pentru trenuri de mare viteză. Totodată, un asemenea proiect poate transforma gara într-un adevărat centru comercial, cum sunt mall-urile, ca un punct de atracţie pentru călători şi operatorii feroviari.
Traficul
Conform unor estimări din anul 2009, prin Gara de Nord trec zilnic aproximativ 10.000 de oameni. Singurele perioade în care traficul din gară se apropie de 15.000 de persoane/zi sunt cele din preajma sărbătorilor religioase.
Transport intern si international
Din gara Bucureşti Nord pornesc trenuri care circulă în special pe magistralele 300 (B. Nord-Braşov-Cluj-Napoca-Oradea), 500 (B. Nord-Buzău-Bacău-Suceava-Vereşti), 700 (B. Nord-Brăila-Galaţi), 800 (B. Nord-Constanţa-Mangalia), 900 (B. Nord-Craiova-Timişoara Nord), 901 (B. Nord-Craiova) şi 1000 (B. Nord-Ploieşti).
Sunt oferite legături directe spre un număr de capitale şi oraşe mari din Europa, respectiv Belgrad, Bratislava, Budapesta, Cernăuţi, Chişinău, Cracovia, Istanbul, Kiev, Lvov, Moscova, München, Praga, Sofia, Ungheni, Varna, Veneţia şi Viena.