Autobuze urbane si interurbane in Romania

Autobuze urbane si interurbane in Romania

Mesajde ldh80 pe 16 Dec 2011, 11:19

In 1909 sunt introduse primele autobuze urbane in Bucuresti, de tipul „Chevrolet”.
In 1936 parcul STB numara 392 de autobuse urbane, de tipul „Renault”, „Chevrolet” si „Henschel”, care circulau pe 22 de trasee. In 1939, la STB, era realizat primul autobuz romanesc, pe sasiu „Renault”. Aceste autobuze urbane „Renault” fusesera importate din Franta in 1933 (fiind pe atunci tehnologie de top, aparand in 1932), si erau de tipul „T4” si „T6”.

Conform „Enciclopediei Romaniei”, volum 4, din 1940, intreprinderile de transport cu autobuze la acel moment erau: Bucuresti, Cernauti, Arad, Cluj, Targu-Mures, Galati, Constanta, Brasov, Ploiesti, Campina, Resita si Roman. In afara acestor centre multe comune urbane de mai mica importanta au organizat linii de autobuze care leaga centrul de puncte periferice aglomerate cum ar fi uzine, cazarmi etc.

Primele autobuse urbane de dupa 1945 au fost importate din URSS.
Astfel, la inceputul anilor 50’, intra in parcul ITB, greoaiele autobuse sovietice „ZIL-154” si „ZIL-155”, urmate de modelele „ZIL-127” (interurban) si „ZIL-129” (urban), in 1955.
Alte autobuze urbane, care au circulat in anii 50’-60’, in Bucuresti si in tara, au fost:
-SKODA-706-RO (import Cehoslovacia, inainte de 1950)
-SKODA-706-RTO (import Cehoslovacia, dupa 1950)
-SKODA-KAROSA-SM-11 (import Cehoslovacia in 1970)
-IKARUS-160 (import Ungaria)
-IKARUS-180 (import Ungaria in 1970)
-IKARUS-556 (import Ungaria in 1970)
-IKARUS-260 (import Ungaria in 1974)
-IKARUS-280 (import Ungaria in 1974)
-IK-4 (import Iugoslavia in 1974)
-LEYLAND (import Israel in 1967)
-CHAUSSON (import Franta)
De remarcat, ca in perioada anilor 50’ se utilizau in special autobuze urbane de import. Majoritatea erau echipate cu motoare pe benzina.
In 1953 sunt achizitionate din URSS autobuzele urbane „ZIS-154”, care erau echipate initial cu un motor diesel tip „IAZ-204-D”, care dezvolta 112 cp, fiind produs la Iaroslavi. Acest motor dovedindu-se nefiabil, este inlocuit cu un motor diesel tip „General Motors-4-7”, cu 6 cilindri, iar apoi cu un motor cu aprindere prin scantee tip „ZIS-120”, cu 12 cilindri in „V”, care dezvolta 180 cp.
Tot in 1953 sunt achizitionate si unele vehicule mai deosebite, numite „electrobuze”. Acestea erau echipate cu un motor pe benzina, care antrena un generator electric, care producea curent electric, folosit la alimentarea a doua electromotoare, ce puneau in miscare rotile axei din spate. Nefiind fiabile, la atelierele ITB au fost modificate, demontandu-se motorul pe benzina si generatorul electric si montandu-se in loc transformatorul (care coboara curentul electric de la 750 V, cat este la retea, la 550 V, cat este tensiunea de alimentare a electromotoarelor), si captatorii, fiind transformate in 12 troleibuze.
Mai reusite au fost autobuzele urbane importate din Cehoslovacia si Ungaria.
-„SKODA KAROSA SM/SL/SD-11”: motor diesel de 10.985 cmc, 69/1300 cuplu maxim/turatie, 2150 rotatii/minut, 180 cp, cutie de viteza automata, 31 de locuri pe scaune.
-„IKARUS-180”: motor diesel „Csepel-D-619”, 124 Kw, viteza maxima 63 km/h, lungime 16,5 m, capacitatea de transport 180 pasageri (40 pe scaune), au circulat pana in 1980.
-„IKARUS-66”, adus numai pentru teste la ITB. Avea un motor diesel „Csepel”, cu 6 cilindri in linie, ce dezvolta 125 cp (adica 92 Kw), avand dimensiunile de gabarit: 11400 mm (lungime), 2500 mm (latime), 3000 mm (inaltime) si 5550 mm (ampatament). A fost adus la Autobaza Nordului.

Dupa 1953 se punea problema si producerii in tara de autobuze. In 1954 se dadea in functiune uzina „Tudor Vladimirescu” Bucuresti (dupa 1970- uzina „Autobuzul” Bucuresti). Initial, produce batoze (treieratori statice), din 1956 trecand la productia de autobuze si din 1959 la cea de troleibuze.
In anul 1956, pe portile acestei fabrici, iesea primul autobuz romanesc- „TV-1”, copiat dupa modelele sovietice.
Acesta era echipat cu accelasi motor pe benzina, produs dupa licenta „Ford”, cu 6 cilindri in linie, 5555 centimetri-cubi, 95 cp, fiind identic cu motorul care echipa autocamioanele „SR-101”. Avea 26 de locuri pe scaune si 69 in picioare. Cadrul a fost realizat prin lonjeroane sudate (in locul constructiei cu nituri). In 1960 primele „TV-1” ar fi intrat in parcul ITB.
Acesta va fi urmat de modelul „TV- 2”. Acesta are unele imbunatatiri fata de „TV-1”: motor amplasat in spate (si mai bine izolat), suspensii independente in partea din spate, cu bare stabilizatoare si amortizoare hidraulice, usi pneumatice, 33 de locuri pe scaune, viteza maxima 60-70 km/h. „TV-2” este realizat in doua variante: „TV-2-U” (urban, in 1959) si „TV-2-R” (interurban- „rural”, in 1960/1962). Ambele variante sunt echipate cu un motor „SR-211”, dispus in partea din spate. Aerul necesar racirii motorului si formarii amestecului carburant era preluat prin prize, montate deasupra caroseriei. In 1960 primele „TV-2-U” ar fi intrat in parcul ITB.
Intre anii 1955-1957, la uzinele „Mao Zedong” (actualele uzine „Vulcan”) este produs autobusul urban „MTD”. Acesta era construit pe un sasiu de autocamion, cu caroserie din profile de tabla. Motorul era de tipul „ZIS-120”, care dezvolta 90 cp.
De asemenea, s-a realizat si minibuzul „TV-7”, care era echipat cu un motor „SR-211”, cu 27 de locuri, si avand suspensiile la rotile din fata independente si prevazute cu bare de torsiune, iar pe puntea din spate suspensii cu o flexibilitate variabila, inspirate dupa sistemul pus la punct de inginerul francez Gregoire.Motorul era asezat in spate, iar diferentialul prevazut cu un mecanism de blocare, pentru a se putea iesi usor din noroaie sau zapada.

In fine, la data de 15 mai 1957, un autobus „TV-1” este transformat (la Intreprinderea de reparatii auto nr.1 din Bucuresti) in primul autobus romanesc etajat, cu o capacitate de 74 locuri pe scaune. Acest autobus va intra in parcul I.R.T.A.- Bucuresti, fiind introdus pe traseul Bucuresti- Baile Amara, fiind incredintat experimentatului sofer Jan Dobrogeanu. Urma sa fie introdus si ca autobuz turistic etajat pe litoral, pe rutele Constanta-Mamaia sau Constanta-Eforie Nord- Mangalalia.

In 1969 era lansat in productia de seria noul autobus „TV-20”: motor cu 8 cilindri in „V”, amplasat in partea din spate, 140 cp, 5900 cm-cubi, racire cu apa, cutie de viteza mecanica, suspensii cu arcuri-foi, usi manuale. A fost folosit pe scara larga, pana in anii 80’, atat ca autobuz urban, cat si interurban. Ultimile exemplare au fost produse in 1975.
Unele autobuse „TV-20” au fost echipate cu motoare diesel tip „Saviem”, de 135 cp, produse la „Roman”-Brasov. Era vorba de motorul diesel „Saviem- 797-05”, de 135 cp.
Cu aceasta se trece la realizarea noi generatii de autobuse romanesti, echipate cu motoare diesel.

Pentru echiparea autobuzelor si autocamionelor romanesti cu motoare diesel, s-au achizitionate licente de fabricatie franceze si vest-germane, pentru motoare diesel.
Pe baza acestor licente, s-au produs la Intreprinderea de Autocamioane Brasov (IABv) un numar de 8 tipuri de motoare diesel (ne referim numai la cele care echipeaza autobuzele):
-„SAVIEM-797-05” (6 cilindri in linie, motor orizontal, injectie directa, raport de compresie 17,5/1, 5491 cmc, turatie 3000 rotatii/minut, 135 cp)
-„SAVIEM-798-05” (este varianta supraalimentata a precedentului, care atinge 154 cp)
-„MAN-D-2156-HM-6-U” (6 cilindri, motor orizontal, injectie directa, cuplu maxim/turatie 71/1300, 10.349 cmc, turatie 2100 rotatii/minut, 192 cp. Motor importat de la RABA-Gyor Ungaria, sau dupa alte date, produs sub licenta la IABv)
-„MAN-D-2156-MT-85-U” (varianta supraalimentata a precedentului, care atinge 240 cp)
-„MAN-D-2356-HMV” (6 cilindri, 10.694 cmc, 2100 rotatii/minut, 143 cp. Produs sub licenta la IABv, a echipat numai autobuzul exportat „Rocar-Urbis-111-UDF”)
-„MAN-D-2156-MTN-8” (motor supraalimentat, produs sub licenta la IABv. Atinge 256 cp la 2100 rotatii/minut)
-„MAN-D-2356-MTV” (motor supraalimentat, produs sub licenta la IABv. Atinge 270 cp la 2300 rotatii/minut)
-„MAN-1240-V8-DTA” (motor supraalimentat, produs sub licenta la IABv. Atinge 320 cp la 2600 rotatii/minut).
Ultimile 3 tipuri de motoare diesel au fost utilizate numai pentru echiparea singurului autocar romanesc „RDT-LD-112”.
Pe baza acestor 8 tipuri de motoare diesel s-au produs de tipuri de autobuze romanesti:

-Roman-RD-108-„Satelit”” (echipat cu motor Saviem, a fost produs la IRA-Targu Mures sau la Fabrica Grivita, pe un sasiu de camion intors. Era practic un minibuz, folosit in special de armata. A avut doua variante de caroserie.). A avut si un model de caroserie realizat la „Uzinele Mecanice Timisoara” UMT.

-Roman-112-UD. (este primul autobuz urban, produs la uzina „Autobuzul” Bucuresti, echipat cu noul motor MAN. Are 38 de locuri, 3 grupuri de usi cu actionare electropneumatica si independenta, suspensii pe perna de aer, scaune din placaj. A fost produs in perioada 1974-1980, in ianuarie 1976 primele astfel de autobuze intrand in parcul ITB. In orasele mai mici, a fost utilizat pana in anii 90’. Se remarca tabla rezistenta, mai buna decat la DAC-uri.). A avut la baza modelul „MAN-750-HO”. Spre deosebire de acest model originar (care avea motorul plasat in partea din spate), la autobuzul romanesc „Roman-112-UD”, motorul era plasat la mijloc. Ar fi existat si o varianta articulata a autobuzului „Roman-112-UD”, realizata la URAC in 1975.

-RD-111. (cel mai cunoscut autobuz interurban romanesc, produs intre 1978-1994. Are 45 de locuri, banchete comune cu burete si material textil, suspensii pe perna de aer, usi automate, incalzire salon cu silocou (copiat de la autobuzele maghiare IKARUS), si din 1984 incep sa fie echipate si cu aparate automate de autotaxare). A avut la baza modelul „MAN-535-HO”.

-DAC-112-UDM si DAC-117-UD (Sunt cele mai cunoscute autobuze urbane romanesti, fiind produse in doua generatii, prima intre 1979-1987 si a doua intre 1987-1994/1998. Caroseria lor, complet noua, a fost proiectata de Geza Asztalos, dupa cea a autobuzelor IK-4, dar departe de fiabilitatea acestora. Pana in 1983 aceste autobuze au fost echipate cu cutii de viteza automate (hidramate), care fusesera copiata fara licenta de la firma cehoslovaca Karosa. Din pacate, aceasta cutie de viteza automata nu a fost prea bine copiata de cei de la „Autobuzul”, astfel ca la trecerea dintr-o treapta de viteza in alta se producea zgomote si smucituri. In urma unui scandal cu firma Karosa, s-a renuntat la aceste cutii de viteza automate, fiind inlocuite cu cutii de viteza mecanice sincronizate, in 5 trepte. Articulatia si sistemul de parghii, care orienteaza axa C au fost preluate de la autobuzele maghiare IKARUS-280. In 1987, ca urmare a politicii de „economie”, toate componentele de aluminiu de pe aceste autobuze (usi, masca fata, capacele laterale de vizitare, capacele interioare de pe podea, rama geamurilor, barele interioare si suportii de prindere a acestora) sunt inlocuite cu componente din otel. Acest lucru a dus la marirea greutatii autobuzului, fiind absolut necesara reducerea acestei greutati. Neavand de unde, s-a redus din inaltimea autobuzului, asa aparand asa-numitele DAC-uri scunde, din a doua generatie 1987-1994/1998. Din 1994 DAC-urile incep sa fie echipate cu scaune din plastic (in locul celor de placaj) si din 1996 cu trepte modificate. De asemenea, a existat si varianta interurbana a acestor autobuze, cu scaune tapitate si doua perechi de usi (in loc de 3 sau 4))
.
-RDM-109-„Montana”. (echipat cu motor Saviem, a fost produs in perioada 1981- 1993 ca autobuz interurban. Are 37 de locuri, usi manuale, suspensii pe arcuri-foi si amortizoare hidraulice. Are banchete comune, cu burete si material textil. A existat si o varianta ca autocar turistic).

-RD-109 (Un minibuz, cu motor Saviem, si design asemanator cu RD-111. Ani productie ?)

-RDT-LD-112. (Singurul autocar romanesc, prezentat in 1982. Desi avea cele mai puternice motoare diesel, greutatea mai mare a acestor motoare si faptul ca sasiul era cel al unui autobuz obisnuit, a facut ca multe din aceste autocare sa se rupa de la mijloc. In plus, sistemul de supraalimentare cu turbina nu era foarte reusit. Alte dotari: toaleta, geamuri opacizante, bar, frigider, statie de amplificare).

-Rocar-109-UDFD (numai pentru export)

-Rocar-111-UDF (numai pentru export)

Dupa 1990:
-Rocar-211-UD-Pelican (autobuz urban, produs in 1990. Avea un design nou, si era propulsat de motorul MAN-turbo. A circulat un timp scurt in Bucuresti. Era realizat in doua variante de caroserie.)

-RDTM-111. (ultimul tip de autobuz interurban, produs la uzina „Rocar”-fosta „Autobuzul”. Are un design nou, scaune individuale in locul banchetelor comune, este echipat cu motorul MAN-turbo, si prin unele imbunatatiri-dotare cu statie de amplificare, microfon si boxe si scaun pentru ghid-, a fost utilizat si ca autocar. Ani productie 1994- ?)

-Rocar-U-312 (ultimul tip de autobuz urban, produs de Rocar, inaintea inceperii colaborarii cu firma italiana „De Simon” si adoptarea unor noi motorizari. Ani productie ?)

In afara de aceste caracteristici, toate autobuzele romanesti erau echipate cu cutii de viteza mecanice sincronizate (cu 5 trepte), finisaje cu pal melaminat, covoare cauciucate si geamuri securizate.

In afara de aceste autobuze romanesti, s-au mai utilizat in orasele tarii si autobuze de fabricatie straina (cehoslovaca, maghiara, iugoslava).
Astfel, intre anii 1970-1980, intra in parcul ITB autobusele „IKARUS-280” (varianta articulata), dar si, la sfarsitul anilor 70’, autobusele „IKARUS-IK-4”, care au circulat pana in 1995. Singurul exemplar se afla in conservare la Autobaza Alexandria.
In afara de acestea, in Bucuresti si alte orase au mai circulat si autobusele cehoslovace „Skoda RO-706” (produse intre 1947-1959), „Skoda Karosa RTO” (articulate; pana in 1970-1972), cele maghiare „IKARUS 160/180” (pana la inceputul anilor 80’), sau „Karosa” (multe la Constanta).

Se construiesc noi garaje si baze de reparatii pentru autobuse, care sunt dotate cu utilaje mecanizate pentru intretinerea acestora.
Astfel, in 1961, se realizeaza hala pentru reparatii motoare si alte agregate pentru autobuse, in 1965 hala pentru reparatii caroserii, in 1969 hala de vopsitorie, toate acestea fiind realizate la Atelierele Centrale (devenite, prin decretul 132 din 1973- „Uzina de Reparatii Atelierele Centrale”- URAC).
Masuri similare se iau si in celelalte orase din tara.

Tot in cadrul ITB se aflau si serviciile de maxi-taxi, iar, in tara, acestea erau subordonate I.G.O (Intreprinderea de Gospodarire Oraseneasca).

De asemenea, se iau si alte masuri pentru dezvoltarea transportului in comun urban: amenajarea statiilor si refugiilor, realizarea de pasaje denivelate in marele orase (in Bucuresti sunt realizate 6 astfel de pasaje: Lujerului,, Victoriei, Unirii, Muncii, Marasesti si Obor), semaforizarea marilor intersectii din orase, realizarea de utilaje de interventii (1982- realizarea vehiculului greu de dezapezire cu functii multiple tip „UGZ”, 1983- realizarea unui autoturn modern, cu telecomanda din platforma de lucru, etc) si inclusiv folosirea tehnicii de calcul.
Astfel, in cadrul ITB sunt infiintate: 1962- statia de calcul mecanografic si evidenta mecanizata (prelucrare de date), 1963- Dispeceratul Central de Circulatie, 1974- Oficiul (ulterior Centrul) de Calcul al ITB, 1984- se da in functiune o linie cu 30 de autobuse, la care s-a aplicat sistemul automat de supraveghere si dirijare a traficului (asistat de calculator) si, in 1988, se infiinteaza Dispeceratul Electronic de Circulatie, lucrand in timp real.
Maxima dezvoltare atinsa de ITB, in perioada 1972-1980, este reflectata de urmatoarele date: la aceea vreme, ITB-ul era a patra intreprindere de transport urban de pe Glob, sub raportul marimii parcului de vehicule, al suprafetei deservite si al numarului de salariati. Astfel, la orele de varf, parcul aflat in circulatie numara :
2.500 de autobuse, 800 de tramvaie si 700 de troleibuse, deservite de 35.000 de salariati.
In majoritatea celor 266 localitati urbane (orase si municipii) a Romaniei, exista organizat serviciul de transport in comun urban, cu metrou, tramvai, troleibus si/sau autobus.

Din pacate, perioada 1981-1989, a fost una de declin pentru transportul in comun de suprafata (in special, la nivelul Bucurestiului), „justificat”, la aceea vreme, de dezvoltarea retelei de metrou si de criza energetica.
Astfel, se constata o lipsa acuta de piese de schimb, care determina ca reparatiile curente la tramvaie, autobuse si troleibuse sa nu mai poate fi realizate la timp, uzura accentuata a acestora si mentinerea in circulatie a unor vehicule cu norma de casare depasita, dar si politica de „economie”, care a determinat alocarea unei canditati tot mai mici de motorina, lubrifianti si energie electrica pentru transportul in comun urban, lucru care determina reducerea parcului de vehicule aflat in circulatie si produce aglomeratie in acestea. Imaginea-simbol a anilor 80’, pentru ITB, era aceea a tramvaielor, troleibuselor si autobuselor supraaglomerate, circuland cu usile deschise.
In 1983 incepea echiparea autobuselor cu instalatii de alimentare pe gaz (asa-numitul „diesel gaz”), la Bucuresti si la Targu-Mures, dar si in alte orase.
In celelalte orase din tara, aceste fenomene erau prezente, chiar daca intr-o proportie mai mica.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Autobuze urbane si interurbane in Romania

Mesajde ldh80 pe 16 Dec 2011, 11:32

In anul 1991, sunt aduse 22 de autobuse „SAURER” din Elvetia (in 1995 sunt transformate in troleibuse la URAC) si 70 de autobuse „SAVIEM-SC-10-U” din Franta, care sunt date in exploadare pe liniile „express”. Aceste autobuse „SAVIEM” au fost produse in Franta, intre anii 1982-1984. In prezent, doar trei astfel de autobuse se mai afla in parcul RATB, in conservare.

In 1990 a circulat, pentru scurt timp, autobuzul „Rocar-211-U-Pelican”.
De asemenea, in parcul RATB exista si autobuze „Rocar-U-312” (ultimul tip de autobuz, produs de uzina „Rocar”, inaintea inceperii colaborarii cu firma italiana „De Simon”, si de adoptarea de noi motorizari).

Intre anii 1991-1993 sunt aduse din Ungaria un numar de 177 autobuse „IKARUS-260” (varianta solo). Au circulat pana in anul 2008, cand 172 sunt casate, 3 sunt vandute si doua sunt pastrate in parcul RATB, fiind modificate pentru accesul persoanelor cu dizabilitati.

In 1991 incepea colaborarea dintre fabrica „Rocar” si firma italiana „De Simon” (care realizeaza caroserii auto).
In 1993 primele autobuse „ROCAR- DE- SIMON”, intra in parcul RATB. Cu aceste autobuse incepe inlocuirea modelului UDM-112 in Bucuresti (in 1993 ultimele autobuse „UDM-112” intra in parcul RATB, circuland pana in anul 2000).
Cu aceasta firma sunt realizata doua tipuri de autobuze urbane:
-ROCAR-U-412 (in 4 variante constructive)
-ROCAR-U-512 (caroserie proiectata de Rocar)
Modelul ROCAR-U-412 a fost echipat cu doua motorizari:
-motorul diesel supraalimentat „MAN-D-0826-LUH-05”, cu 6 cilindri in linie, 6871 cmc, dezvolta 169 Kw=230 cp, la 2300 rotatii/minut. Acest motor este cuplat cu o cutie de viteze automata (hidramata) cu convertizor, tip „VOITH-DIWA-D-851.2”, fara retarder, cu 3+1 trepte. Motorul este adaptat normelor de poluare Euro-2.
-motorul diesel supraalimentat „MAN-D-0826-LUH-13”, cu 6 cilindri in linie, 6871 cmc, dezvolta 191 Kw=260 cp, la 2300 rotatii/minut. Acest motor este cuplat cu o cutie de viteza automata (hidramata), cu convertizor, de tipul „VOITH-DIWA-D-851.3”, cu retarder, cu 3 trepte si 3+1 viteze.
Alte caracteristici: sisteme servofrana, servodirectie, viteza maxima 78 km/h (limitata electronic), instalatie de incalzire salon, ABS, capacitatea de transport 100 calatori (din care 30 pe scaune).

Ultimul tip de autobuz (urban) produs de uzina Rocar a fost modelul „Rocar-812-U-Autodromo”. Este echipat cu un motor diesel de tip „MAN-D-0826-LUH-13”, orizontal, cu 6 cilindri in linie, 6871 cmc, 260 cp la 2300 rotatii/minut, raport de compresie 16,5/1, injectie directa (dar cu control electronic tip Bosch-EDC-MS-5), instalatie tip Flammstart (pentru pornirea motorului pana la -33 grade Celsius), cutie de viteza automata VOITH-DIWA-D-851.3 (cu convertizor si retarder incorporat, cu 3+1 viteze), viteza maxima 70 km/h (limitata electronic), capacitatea de transport 83 pasageri (25 pe scaune), ABS, servofrana, servodirectie, ASR, suspensie pneumatica (cu sistem de control ECAS), optional: afisaj electronic traseu, radiocasetofon, microfon. Caroserie „Autodromo”. Adaptat normelor de poluare „Euro-2”. A fost si primul autobuz low-floor din Romania.
Dupa unele informatii, uzina „Rocar” ar fi realizat si un prototip de autobuz urban „Rocar-Solaris”.

Urmatorul tip de autobus intrat in parcul RATB este „DAF” (importat din Olanda), in 1994. Principalele caracteristici tehnice a acestuia sunt: motor diesel cu 6 cilindri, putere: 218 cp, 11.630 cm-cubi, pompa de injectie electronica, motor supaalimentat, cutie de viteza automata, sistem ABS, retarder, servodirectie si servofrana, capacitatea de transport: 84 calatori. Au existat 236 astfel de autobuse, (cu trei variante de caroserie), din anul 2007 incepand casarea lor.

Cel mai modern autobus de transport urban, care circula la ora actuala in Romania, este modelul „MERCEDES-CITARO”, in perioada 2006-2007 un lot de 500 astfel de autobuse intrand in parcul RATB.
Principalele caracteristici tehnice a acestuia sunt: motor diesel „OM-457-Hla”, cu 6 cilindri in linie, 11.967 cm-cubi, putere: 220 cp, motor supaalimentat, injectie electronica, cutie de viteza automata (cu 6+1 trepte), sistem de frana cu circuit dublu si frana cu disc, servodirectie reglabila, suspensii hidropneumatice independente „ZF-RL-75-EC”, sisteme electronice de control: ABS, ESP, retarder, capacitate de transport: 89 calatori.
Autobusele sunt dotate cu motor „EURO-4”, aer conditionat, monitoare LCD si camere video de supraveghere.

In afara de aceste modele, in parcul RATB mai exista si cateva autobuse de tipul:
-„DAC-112-UDAN-2002” ( e vorba de doua autobuse „UDM-112” modernizate in anul 2002 de catre URAC si IOROM, fiind dotate cu un motor nou, adaptat normelor de poluare „EURO-2”. Acestea se afla in parcul autobazei Ferentari). Date tehnice: motor „1035-LG-DTI”, cu 6 cilindri in linie, supraalimentat (turbo intercooler), 2100 rotatii/minut, 260 cp, cutie de viteza mecanica sincronizata (5 trepte), servodirectie, ambreiaj servoasistat, ABS, suspensii pe perna de aer, bord nou, afisaj electronic, viteza maxima 75 km/h, capacitatea de transport 109 calatori.
- „DAF- BERKHOF”. Sunt doua autobuse de acest tip, ambele apartinand autobazei Pipera. Circula pe linia „express” 783, avand un motor care functioneaza cu GPL, fiind adaptate pentru acest tip de combustibil in anul 2001.
- „HESS”. Exista un singur autobus de acest tip, apartinand autobazei Nordului. A fost realizat la URAC, sub licenta elvetiana „HESS-AG”, pe sasiu „DAF”. A fost realizat in anul 2000, cu sasiu „DAF-SB-2” si caroserie de aluminiu „HESS”, avand podeaua coborata.
-„IVECO-TURBO-CITY”. Intr-un numar de 40 bucati, au fost produse la inceputul anilor 90’ in Italia, fiind donate, in anul 2005, Primariei Bucuresti de catre Primaria Milano. Apartin autobazei Alexandria.
- „RENAULT-PR-102”. Unicul autobus de acest tip din parcul RATB a fost donat, de catre primaria orasului Lyon, pentru linia studenteasca 601, fiind casat in 2007.
In prezent, parcul RATB numara circa 1.000 de autobuse.
In Bucuresti, exista 8 garaje de autobuze urbane („autobaze”). In trecut, au mai existat alte doua garaje de autobuze urbane (Serban Voda, Teilor/Vasile Lascar), in prezent desfiintate.
De asemenea, tot in Bucuresti, exista garajul Dristor, pentru utilaje de interventie.

In privinta parcului de autobuse din celelalte orase din tara, remarcam inlocuirea, la inceputul anilor 90’, a modelului „Roman-112-UD” cu modelul „UDM-112”.

Spre sfarsitul anilor 90’, ca urmare a scaderii masive a numarului de calatori (in special in orasele mici si mijlocii), dar si ca urmare a a falimentului unor regii sau societati comerciale de transport in comun, autobusele „UDM-112” sunt, in mare parte, casate.
Solutia aleasa de multe primarii a fost concesionarea serviciului de transport in comun unor firme private, care introduc microbusele „MERCEDES-SPRINTER” , „IVECO-DAYLY”, „IRIBUS”, etc.

Dupa 2000, se reuseste si modernizarea parcului de autobuze urbane din orasele mari. Insa, din pacate, ca si la tramvaie, multe din aceste autobuze sunt second-hand. Principalele marci de autobuze urbane, introduse dupa 2000:
-MAZ-103 (autobuz nou, produs in Bielorusia. Introdus la Constanta, Iasi, Brasov, Galati, Targu Mures, Sibiu)
-MAN (autobuz nou, ansamblat in Turcia. Introdus la Brasov, Craiova, Sibiu)
-RENAULT (la Alba-Iulia)
-BMC (la Pitesti)
-MERCEDES-CONECTO (la Brasov, Bacau, Timisoara)
-LIAZ-5256 (la Oradea)
-DAF (la Braila, Galati)
-BMC-250 (la Buzau)
-FBW (la Miercurea-Ciuc)
-MERCEDES (la Baia Mare)
-HIGER B8 (la Alexandria)
-Renault-berliet (la Timisoara)
-VAN-HOOL (la Tulcea)
-BMC (la Tulcea)

Autobuze urbane in municipiile-resedinta de judet (cele aduse dupa 1990):

-Alba Iulia: „Renault SC 10 U” (sh), „Saviem” , „Heuliez” (sh)„Turkkar” (motor MAN).
-Arad: „Renault”, „Isuzu”, „Mercedes+Man”, Iveco+Ford”, „Grivbus” (motor Mercedes), altele.
-Pitesti: „Maz-103”, „BMC”, „Rocar de Simon 412 U”„Mercedes” (un model vechi).
-Bacau: „Mercedes Conecto”, „Mercedes O-405-N2”, „Grivbus „,Iribus-Crossway”.
-Oradea: „Rocar de Simon 412 U”, „Liaz 5256”, „Renault Berliet”(sh), „Saviem”(sh), „Mercedes Conecto”,„Mercedes O-405-N2”, „Volvo” , „Solaris-Urbin
-Bistrita: „Mercedes-Cito” (minibuze)
-Botosani: ? (sh)
-Brasov: „Rocar de Simon 412 U”, „Fiat” (sh), „Maz-103” „Mercedes Conecto”, „MAN”, „BMC”, „Mercedes O-405-N2”.
-Braila: „DAF” (sh), „MAN” (model mai vechi), „BMC” (minibuz)
-Buzau: „BMC-Belde-220-SLF”, „BMC-250”.
-Resita : „MAN” (sh, model vechi), „Renault Berliet” (sh),„Neoplan”.
-Calarasi:-
-Cluj-Napoca: „Renault SC 10 U”, „Grivbus”, „Rocar de Simon 412 U”, „MAN SL 222”, „IRIBUS AGORA”, „Renault 312”, „Mercedes Conecto”
-Constanta: „Maz-103”, „Maz-203”.
-Sfantul Gheorghe: „Volvo” (sh)
-Targoviste: „Steyr” (sh), „Mercedes” (sh), „MAN” (sh) „Neoplan”.
-Craiova: „Rocar de Simon 412 U”, „MAN” (sh), „Mercedes-O-405-N2”, „MAN-Lyon-City”(model nou), „Breda Menarimi”, „ ?”
-Galati: „DAB” (sh), „DAF” (sh), „Maz-203”, „Maz-103”
-Giurgiu: „Autosan” (minibuz)(5 bucati)
-Targu-Jiu: „Grivbus Hess Co Bold” (motor Scania)
-Mercurea Ciuc: „Volvo” (sh), „Van Hool” (sh),„Mercedes”
-Deva: „DAB” (sh), „?” (sh).
-Slobozia: „Mercedes” (sh), „Higer”, „Isuzu” (minibuz)
-Iasi: „Saviem” (sh), „Maz-103”, „Maz-203”, „Renault R-312” (sh), „Mercedes- O-405-GN”, „Van-Hool” (sh) „Mercedes” (sh).
-Baia-Mare: „Karosa”, „Renault” (sh), „Mercedes-Conecto „FBW” (sh), „Urbis SB 08 AWS” (sh).
-Drobeta Turnu Severin: „MAN” (sh), „Setra” (sh), „Mercedes” (sh), „Neoplan” (sh), „Volvo” (sh
-Targu Mures: „Volvo” (sh), „Mercedes O 305 G” (sh), „Setra” (sh), „Steyer” (sh), „Maz-103”, „Renault” (model mai nou), „BMC-Probus”(minibuz), „Roman-Igero”, „IRIBUS”,„Mercedes-Conecto”.
-Piatra Neamt: „IVECO” (sh), „Higer”
-Slatina: „BMC-Probus-215-SCB”(minibuz), „Belde-220- SLF”.
-Ploiesti : „MAN-SG-192” (sh), „MAN”, „BMC” (minibuZ)„ISUZU” (minibuz).
-Satu Mare: „IRISBUS-CITELIS”, „Prestij” (minibuz)
-Zalau: „MAN” (sh), „Mercedes-Conecto”, „IRISBUS-CITELIS”, ?
-Sibiu : „Maz-103”, „MAN Lions Classic”, „MAN”,„Magirus” (sh), „Volvo SB-68-TSB”” (sh)
-Suceava: „IRISBUS-CITELIS”
-Alexandria: „Higer B8” (minibuz)
-Timisoara: „Mercedes-Conecto”, „Renault Berliet” (sh) „Rocar U 312”, „Mercedes Conecto G”
-Tulcea : „Van Hool” (sh), „Grivbus”, „BMC” (minibuz)„ISUZU” (minibuz), „DAF-SB-250-LPG” (sh).
-Vaslui: „Grivbus” (1 bucata), „IRISBUS-CITELIS” (5)
-Ramnicu Valcea: „IRISBUS-AGORA/CITELIS”, ? „Iveco Daily” (microbuz), „Ford” (microbuz)
-Focsani: „Autosan” (minibuz).
-Bucuresti: „Saviem SC 10 U” (sh), „Saurer” (sh),
„Renault PR” (sh), „DAF„Rocar Pelican 212”,
„Rocar 312 U”, „Rocar de Simon 412 U”,
„Rocar Autodromo”, „DAC UDAN 2002”
„Iveco” (sh), „MERCEDES- CITARO” (1000
Bucati, din cele 1500 autobuze urbane din
Bucuresti).

*sh=second-hand

Principalele caracteristici tehnice a modelului „IRIBUS” sunt: motor diesel „Iveco-Cursor-8”, cu 6 cilindri, supaalimentat, 290 cp, capacitatea cilindrica: 7.800 cm-cubi, cutie de viteza automata, servodirectie, suspensii pneumatice, sisteme electronice: ABS, ASR, ESP, rampe pentru persoane cu dizabilitati, sistem de sonorizare si afisaj video, senzori electronici la usi, capacitatea de transport: 107 calatori.
In total, in Romania, circula cca 67 astfel de autobuze (30 in Suceava, restul in Vaslui, Satu-Mare, Zalau, Cluj-Napoca, Ramnicu-Valcea). Exista astfel de autobuse si in varianta articulata.
Din pacate, DUPA 1998-2000, datorita lipsei resurselor financiare, in multe orase autobuzele romanesti DAC sunt inlocuite cu modele second-hand, pretul unui autobuz nou "MERCEDES-CITARO" sau "IRISBUS-CITELIS" fiind destul de mare. In orasele mici si mijlocii, autobuzele DAC sunt de multe ori inlocuite cu microbuze "Mercedes-Sprinter" sau "Iveco", desi mai potrivite ar fi minibuzele "Mercedes-CITO" (precum cele din Bistrita), pe traseele cu numar mic de calatori.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Autobuze urbane si interurbane in Romania

Mesajde ldh80 pe 16 Dec 2011, 11:33

Surse: Forum "Tramclub"
"Automobile romanesti"
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Autobuze urbane si interurbane in Romania

Mesajde Chev Celios pe 16 Dec 2011, 17:37

ldh 80 sa stii ca si Rocarurile U-412 au avut sistem ECAS, sa nu uitam si afisajele care la primele modele UL70 lipseste cu desarvarsire, modele 220,230,260 au avut afisaje electronice cu Flip-dots de la firma O-pelled si afisaje electronice cu LED-uri de la firmele Hannovar si Ameli.
Cat despre Citaro(O530) la ora actuala exista doua modele si de caroserie si de motorizare.Prima serie de 500 de bucati au motor Euro3, aer conditionat doar in cabina la sofer. Cea da doua serie in numar tot de 500 de bucati are un design diferit fata de prima seria si au motor Euro4, aerconditionat in tot autobuzul,monitoare LCD si camere video de supraveghere.

A mai existat un tip de Rocar-Daf in numar de doua bucati care au stat la Autobaza Nordului.Acestea aveau caroserie De Simon si motorizare Daf.
Avatar utilizator
Chev Celios


Mesaje: 434
Membru din: 15 Iul 2010, 22:30

Re: Autobuze urbane si interurbane in Romania

Mesajde ldh80 pe 09 Ian 2017, 10:42

Pentru ca si nordul Bucovinei si Basarabia sunt stravechi teritorii romanesti, voi face o scurta prezentare a sistemelor de transport urban in comun cu autobuze, minibuze si microbuze, si de acolo.


Primele autobuze, in Chisinau si Cernauti, este posibil sa fi aparut inainte de 1940, fiind similare cu cele care circulau in Bucuresti (tipurile „Chevrolet”, „Henschel” si „Renault”).
In timpul razboiului, aceastea au disparut, fiind distruse sau rechizitionate.

In anul 1933, Regia Publica Comerciala "I.E.M.C." din Cernauti primeste in dotare 10 autobuze noi italiene de tip Fiat 622, carosate la Brasov. Acestea erau vopsite la exterior in rosu-inchis, aveau motor de 45 CP, 19 locuri, sistem de ventilatie pentru salon, banchete luxoase tapisate in piele, o singura usa cu doua canaturi articulate - actionabila manual si de la sofer, printr-un sistem de parghii. Numerele de parc au fost 310-319. IEMC si-a inceput activitatea de transport cu autobuze pe data de 26 august 1933, servind pentru inceput trei trasee permanente si doua sezoniere. Garajul autobuzelor a fost tot atunci construit langa depoul de tramvaie.



Dupa 1945 sunt introduse autobuzele urbane de productie sovietica.

Astfel, in 1945, fosta „fabrica de automobile nr.2 Moscova” ia denumirea de „ZIS” (prescurtarea de la „Zavod Imeni Stalina”), trecand de la productia militara la cea civila, de autocamioane, autobuze si autoturisme.

Astfel, intre anii 1946-1950, aici se produce primul autobuz (urban) sovietic, de dupa al doilea razboi mondial. Acesta, denumit „ZIS-154”, era produs dupa modelul autobuzului american „TDH-3610-GM”, si avea principalele caracteristici: motor diesel tip „Yaroslavl YAZ-204”, inlocuit ulterior cu motorul diesel „6-71”, 34 locuri, lungime 9,5 m, latime 2,5 m, inaltime 2,49 m, 8 tone greutate, 110/112 cp la 2000 rotatii/minut. De remarcat ca acesta era practic un electrobuz, motorul diesel actionand un generator electric, ce alimenta doua electromotoare pe puntea din spate. In total, s-au produs 1165 de bucati.
Datorita fiabilitatii scazute a acestui prim tip, in 1949, la „Centrala de reparatii auto Moscova”, acesta sufera unele imbunatatiri. Noul model avea motor tip „ZIS-120” (pe benzina), 90 cp, 6 tone greutate, 23+21 locuri si 8,07 m lungime, 2,5 m latime, 3,11 m inaltime.


Acesta este urmat de modelul „ZIS-155”, produs intre anii 1949-1957, in 21.741 bucati. Principalele caracteristici tehnice a acestuia erau: motor pe benzina tip „ZIS-124”, 95 cp la 2800 rotatii/minut, 6,290 tone greutate, 28+22 locuri, 8,26 m lungime, 2,5 m latime, 2,4 m inaltime. Din 1955 este primul autobuz sovietic echipat cu alternator in loc de generator. Ar fi existat si un autobuz „ZIS-156” interurban.


In 1956, cand noul lider a URSS Nikita Hrusciov condamna in raportul secret al celui douazecilea congres al PCUS crimele si ororile epocii staliniste, fabrica „ZIS” isi schimba denumirea in „ZIL” (prescurtarea de la „Zavod Imeni Lickhacheva”- dupa numele fostului director general Ivan Alekseevich Likhachev).

Sub noua denumire de „ZIL” se vor produce urmatoarele autobuze sovietice: „ZIL-127” (1956-1960, interurban), „ZIL-129” (urban), „ZIL-158” (1957-1961), „ZIL-118-Yunoast” (1967) si „ZIL-3250” (1998).

In 1955 in Chisinau existau 40 de autobuze urbane vechi de tipul ZIS si PAZ.


Un alt model de autobuz urban folosit in Basarabia si nordul Bucovinei in timpul URSS, a fost autobuzul PAZ-651/663, produs intre anii 1952-1961.


In anul 1959 autobuzul urban „ZIL-158” incepe sa fie ansamblat la fabrica ‚LIAZ” (prescurtarea de la „Likinskij Avtobusny Zavod”) din Likino. In anul 1966 aici incepe productia unui nou tip de autobuz sovietic- model „LIAZ-677” (produs in 200.000 bucati, intre 1967-1994), urmat de modelul „LIAZ-695”. In perioada 1967-1979 acestea sunt introduse in Chisinau, ca autobuze urbane.

Intre anii 1966- 1979 in Chisinau sunt introduse autobuzele LIAZ-677 si LAZ-695, ambele de productie sovietica.

Daca modelul LIAZ-677 era utilizat atat ca si autobuz urban cat si interurban, modelul LAZ-695 a fost utilizat in special ca autobuz interurban.


De remarcat ca toate aceste autobuze urbane de productie sovietica, utilizate pe scara larga in Basarabia si nordul Bucovinei, in anii 50 si 60, erau echipate cu motoare pe benzina.


In 1975, se introduc in Chisinau si Cernauti (apoi si in celelalte orase) modernele autobuze urbane diesel maghiare „IKARUS-260” (varianta solo) si „IKARUS-280” (varianta articulata).
Acestea au un motor diesel, produs sub licenta vest-germana „MAN”, cu 6 cilindri in linie, injectie directa, 10.449 cmc, 192 cp, cuplu maxim/turatie 71/1300, turatie maxima 2100 rotatii/minut, cutie de viteza mecanica sincronizata cu 6 trepte (unele modele au si cutie de viteza hidramata). Se remarca sistemul bun de incalzire si functionare destul de silentioasa a usilor. Scaunele sunt cu burete+musama, iar finisajele cu pal melaminat. Vopsirea exterioara „traditionala” este cu galben.


In 1983, in Chisinau, existau 258 de autobuze urbane, pana in 1991 numarul acestora ajungand la 350 bucati, toate de tipul IKARUS-260 si IKARUS-280 (de productie ungara).


Din punct de vedere organizatoric, la data de 1 septembrie 1955, ia fiinta „Parcul Urban de autobuze” Chisinau, pe atunci „Coloana auto 2811”, dispunand atunci de 40 de autobuze urbane (tip „ZIS/ZIL” si „PAZ”) si 200 de salariari.
Primul sediu al acestuia a fost in zona Barierei Sculeni, mutat ulterior in incinta Autogarii Centrale.
Intre anii 1966-1979 sediul acestuia este transferat pe strada Salcamilor, iar, din luna martie 1979, este inaugurat actualul sediu, pe strada Sarmisegetusa, nr. 51.

De asemenea, sunt construite garaje pentru autobuze (dotate cu utilaje mecanizate si personal de intretinere), si se amenajeaza statiile de troleibus si autobus. In martie 1979 garajul de autobuze a Chisinaului este realizat pe actualul amplasament- strada Sarmisegetuza, nr.51.

In orasele Chisinau, Balti, Tighina, Tiraspol si Cernauti se foloseau troleibuze si autobuze, iar in orasele Soroca (37.200 locuitori), Orhei (25.680 locuitori) si Cahul (40.000 locuitori) numai autobuze.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Autobuze urbane si interurbane in Romania

Mesajde ldh80 pe 09 Ian 2017, 10:50

Daca in privinta troleibuzelor dupa 1991 s-au mai facut unele investitii, in privinta autobuzelor urbane situatia este dezastroasa, in multe cazuri acestea fiind inlocuite cu microbuzele („rutierele”), complet nepotrivite pentru un transport civilizat.

Astfel, daca in Chisinau existau in 1991 un numar de 350 autobuze urbane de mare capacitate („IKARUS-280/260”), astazi sunt mult mai putine.
In anul 2005 „Parcul Urban de Autobuze” Chisinau mai aveea doar 140 de autobuze „IKARUS-260/280” si 835 de salariati.
Ulterior, mai sunt achizitionate autobuze urbane noi, dar mult prea putine ca numar.

In 2004 mai sunt achizitionate 50 autobuze tip „LIAZ-5256.25A” (echipate cu motor „Caterpillar-3116” si cutie de viteze automata tip „Voith-851”, 117 locuri, din care 23 pe scaune), iar in 2006 un numar de 20 de bucati autobuze tip „MAN-Lyon’s Clasic” (ultimile ansamblate in Turcia). De asemenea, s-au mai achizitionat doua autobuze urbane „Volvo” functionand pe baza de CNG.

De asemenea, in Chisinau s-au testat si alte tipuri de autobuze urbane: „Skoda-Karosa-21”, „MAZ”, „SOLARIS”, „Van-Hool-A-300”, „Volvo”.

In 2011 apare un proiect de achizitionare a 100 de autobuze urbane (noi sau second-hand) pentru „Parcul Urban de Autobuze” din Chisinau, intentie nematerializata pana azi .


Insa numarul acestora este total insuficient pentru a elimina microbuzele.
Rutele de autobuze din Chisinau sunt de 3 tipuri: „R” (rapide), „E” (exprese) si „C” (comerciale).
In prezent, „Parcul Urban de Autobuze” Chisinau deserveste 6 rute urbane (in lungime totala de 94,8 km) si 18 rute suburbane (in lungime totala de 354,3 km).



De asemenea, in Chisinau exista si urmatoarele rute private de autobuze urbane:

-Ruta 122, deservita cu minibuze noi „Hyundai Super Aero City” (din anul 2008)

-Ruta 23, deservita cu autobuze second-hand „Volvo” si „Scania” si „Scania L94UB” (din 2016).

-Si alte rute private de autobuze .




In celelalte orase, mai ales dupa 1998, autobuzele sunt inlocuite cu microbuze.


In Balti exista 10 rute de autobuze urbane (doua dintre acestea sunt rute suburbane- ruta 16 Centru- Elizaveta si 22 Centru- Sadovoe), in lungime totala de 125,7 km, care sunt deservite de 45 de autobuze urbane, apartinand „Parcului de Autobuze Urbane Balti”. si 25 rute de microbuze.

De asemenea in Balti, exista si 25 de rute de microbuze, deservite de cca 250 de microbuze (zilnic aflandu-se pe traseu cca 100 de microbuze).

Principalele rute de autobuze urbane si microbuze din Balti sunt:

1. Microraionul "Molodovo" - Aeroport

4. Cartierul 8 - Spitalul de Psihiatrie

6. Centru - str. Krîlovo

7. Bãltul Nou - Centru

8. Str. Bulgarã - Spitalul de Psihiatrie

9. Cartierul 8 - Dacia - Gara de Nord

10. Centru - str. Negruzzi

11. Lesecico - Spitalul de Psihiatrie

13. Gara de Nord - Aeroport

14. Lesecico - Baidukovo

15. Centru - Casa Veterinarilor

16. Centru - sat. Elizaveta

17. Scoala §20 - str. Sorocii

18. Lesecico - Aeroport

20. Cartierul 8 - Podul Chisinaului

21. Cartierul 8 - Centru - Gara de Nord

22. Centru - sat. Sadovoe




In Soroca exista 6 rute microbuze, in lungime totala de 62 km (pana in 1998 si in Soroca au circulat autobuze urbane).

Dintre rutele de microbuze din Soroca se pot aminti:

-Stadion- Soroca Noua

-Stadion- Bujoroca

-Stadion- Hidroimpex

-Soroca Noua- Hidroimpex




In Orhei, in anul 2016, sunt achizitionate 19 microbuze tip „Hyundai-County-H-350” si 12 minibuze tip „MAZ-206”.

Inainte de achizitionarea acestor minibuze si microbuze, transportul in comun urban in Orhei se efectua cu 97 de microbuze.



In Cahul in 1995 se introduce transportul urban in comun.


In Tighina exista si autobuze urbane si microbuze.


In Tiraspol exista si autobuze urbane si microbuze (unele rute leaga Tiraspolul cu localitatile suburbane: Sucleia, Caragas, Tarnauca, etc).



In privinta microbuzelor („rutierelor”) exista cca 1.500 de bucati in Chisinau, care deservesc 61 de rute. In celelalte orase din Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei (Cernauti, Hotin, Storojinet, Noua Sulita, Bolgrad, Reni, Tatarbunar, Ismail, Bilgorod-Dnepropetrovsk, Balti, Orhei, Cahul, Tighina, Tiraspol, Soroca, etc), dupa 1998, autobuzele urbane „IKARUS-260/280” sunt inlocuite cu microbuze, de multe ori second-hand.

Tipuri de microbuze utilizate: „Mercedes-Sprinter” (in ultimii ani), „Mercedes”, „Iveco”, „Ford”, „Peugeot”, etc.

In Chisinau s-a format „Asociatia transportatorilor privati”, condusa de Ion Mamaliga.
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Autobuze urbane si interurbane in Romania

Mesajde ldh80 pe 27 Apr 2017, 13:43

-Pentru Balti:

Conform celor mentionate pe site-ul www.busphoto.ru, in Balti mai circula inca autobuze urbane (unele din ele second-hand), apartinand atat Parcului de Autobuze Urbane Balti, unitate aflata in subordinea Primariei Balti, cat si unor operatori particulari ( SRL Serviciul-Tehnic, SRL Iursenia-Trans, SRL Azpit, SRL Nic-Autotrans, SRL Antur-Trans, etc)

Acestea sunt de diverse tipuri ( Mercedes-O-305, Volvo, Mercedes-Conecto, IKARUS-415, etc).




-Pentru Soroca:

In 1998 inca mai circulau in Soroca autobuzele urbane tip IKARUS-260.

Astazi pe cele 6 trasee urbane din Soroca circula numai microbuze!

Din ziarul Timpul din Republica Moldova- editia online

Primăria oraşului Soroca anunţă desfăşurarea concursului pentru atribuirea dreptului de deservire a rutelor regulate urbane de călători din oraş. Potrivit noilor condiţii, doar doi agenţi economici vor obţine dreptul de a deservi rutele de transport urban în Soroca. Astfel, potrivit informaţiei, concursul vizează toate grupurile de rute din urbe: Grupul nr. 1 include Ruta nr.1: Soroca Nouă – Stadion – Soroca Nouă – 12 unităţi de transport; Ruta nr. 2/4: str. Renaşterii – Staţia PECO „Petrom” – Stadion – str. Renaşterii – 8 unităţi de transport; Ruta nr. 9: Stadion – Apeductul Soroca – Bălți – Soroca Nouă – Stadion – 3 unităţi de transport. Grupul nr. 2 include Ruta nr. 3: Planul Nou – Hidroinmpex – Stadion – Planul Nou – 12 unitati de transport; Ruta nr. 5 Spitalul Raional – Stadion – Spitalul Raional – 4 unități de transport; Ruta nr. 7: Soroca Nouă – Hidroinmpex – Retranslator – Parcul Central – Soroca Nouă – 13 unităţi de transport. În total, pentru transportarea pasagerilor pe itinerarele enumerate este nevoie de 46 de unităţi de transport, se mai spune în anunţ. Potrivit sursei, programul de activitate a transportului urban se va desfăşura între orele 06:00 - 22:00, iar anul fabricării unităţilor de transport nu va depăşi anul 1997, adică microbuzele sau autobuzele care vor ieşi pe traseu, nu vor fi mai vechi de 20 de ani, conform condiţiilor concursului.
Concursul va avea loc pe 30 martie 2017, ora 10.00.

Locul desfăşurării concursului: Primăria oraşului Soroca, et. IV, bir.414.

Termenul și locul prezentării documentelor pentru înscrierea la concurs: 20.03.2017, ora 17.00, Primăria oraşului Soroca, biroul 409.
Telefonul de contact: 023022341

Timpul.md
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi

Re: Autobuze urbane si interurbane in Romania

Mesajde ldh80 pe 27 Apr 2017, 13:49

Asadar cele 6 trasee de transport urban in comun din Soroca sunt:

1 Soroca Noua- Stadion

2 Strada Renasterii- Statia PECO Petrom- Stadion

3 Planul Nou- Hidroimpex- Stadion

4 -

5 Spitalul Raional- Stadion

6 -

7 Soroca Noua- Hidroimpex- Retranslator- Parcul Central

8-

9 Stadion- Apeductul Soroca- Strada Balti- Soroca Noua
ldh80


Mesaje: 740
Membru din: 15 Sep 2011, 14:08
Localitate: Husi


Înapoi la AUTOBUZE

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori

Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group
Style by Webdesign www, książki księgarnia internetowa podręczniki